august

Vineri, s-a desfășurat ședința de politică monetară a BNR, unde s-a hotărât menținerea la valorile stabilite în august 2024 a dobânzii de politică monetară la 6,50%an, a celei pentru facilitatea de creditare (rata Lombard) la 7,50%/an și a ratei la facilitatea de depozit la 5,50%/an, decizia ce nu a surprins piața care anticipează o primă reducere a dobânzilor în primul semestru al anului viitor. O analiză BCR – Erste Bank, estimează o inflație totală de 7,5% până la finalul anului, și una de bază de 6,5% (an/an) la sfârșitul anului. Raportul anticipează că „ajustarea fiscală este, de asemenea, de așteptat să conducă la corectarea deficitului comercial, ceea ce ar reduce presiunile de depreciere asupra leului și ar oferi BNR mai mult spațiu pentru a reduce dobânzile, având în vedere că cursul de schimb rămâne un element important în funcția sa de reacție.” Comunicatul de presă al BNR arată că, „rata anuală a inflației va consemna un amplu salt în trimestrul III 2025, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor, iar în următoarele trei trimestre se va reduce relativ lent și pe o traiectorie fluctuantă considerabil mai ridicată decât cea din proiecția precedentă”. Piața valutară nu a fost influențată de decizia BNR, iar evoluția cursului euro a fost legată, mai ales, de nivelul aversiunii față risc și a cererii de monedă americană. Cursul euro a scăzut de la vineri de la 5,0736 la 5,0711 lei, minimul ultimelor două săptămâni, față de 5,0749 lei, în ședința de marți. La nivel săptămânal, tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,071 – 5,078 lei. Indicii ROBOR au avut o ușoară tendință descendentă, care s-a temperat atunci când ei au ajuns aproape de nivelul ratei de politică monetară, care se află la 6,50%. Volatilitatea indicelui la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a limitat la 6,60 – 6,61%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât la nivel săptămânal de la 6,76 la 6,75%, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,90%. Numirea lui Stephen Miran, președintele Consiliului Consilierilor Economici de la Casa Albă, de către Donald Trump pentru ocuparea temporară a unui loc vacant în Consiliul Guvernatorilor Rezervei Federale americane, a avut ca efect menținerea euro în apropierea pragului de 1,17 dolari. Creșterea numărului săptămânal de cereri inițiale de șomaj în SUA la 226.000, ceea ce indică o slăbire a pieței muncii americane, date publicate joi, au ridicat euro până la 1,1698 dolari. Vineri, tranzacțiile s-au realizat între 1,1629 și 1,1680 dolari, față de 1,1550 – 1,1597 dolari, luni. În piața locală, cursul monedei americane a coborât de la 4,3954 lei, la începutul săptămânii, la 4,3561 lei, la sfârșitul ei. Evoluția dolarului este influențată de opiniile referitoare la viitoarea politică monetară a Fed. Sondajele indică o probabilitate mare ca o primă tăiere dobânzii să fie realizată în septembrie și se și anticipează o reducere totală de 58 de puncte de bază până la sfârșitul anului. Cursul francului elvețian s-a mișcat între 5,3897 și 5,4254 lei, și a fost stabilit vineri la 5,3913 lei. Media lirei sterline a crescut vineri de la 5,8110 lei la 5,8585 lei. Prețul gramului de aur a urcat vineri de la 471,9649 lei la 476,2885 lei, creștere datorată aprecierii monedei americane și a metalului galben la 3.378 – 3.407 dolari/uncie.