By:
On:
In: impozit pe pensii
Textul  art. XVIII lit. b) din Legea nr. 282/2023

Sa presupunem ca avem o pensie de magistrat ajuns la limita de varsta standard si pensia i-a fost calculata si in sistemul contributiv.
Pensia bruta sa fie 16 000 lei din care componenta contributiva este de 6 000 lei iar componenta necontributiva este de 10 000 lei. 
Prin deducerea componentei neimpozabile, partea impozabila se reduce la 14 000 lei, astfel ca partea contributiva de 6 000 lei se impoziteaza cu 10% iar diferenta necontributiva impozabila de 8 000 lei se impoziteaza progresiv cu 10%, 15% si 20%,  asa cum spune textul de lege.
In topicul anterior am convenit ca in 2024 ar fi un castig mediu brut de 7 300 lei si un castig mediu net de 4 270 lei, pentru a determina transele de impozitare..
Conform textului de lege ilustrat si in schema de mai sus, componenta contributiva de 6000 lei plus suma de 4 270 lei, partea egala cu castigul salarial net din componenta necontributiva, se impoziteaza cu 10%. 
Asadar, din imensa pensie de 16000 lei, suma de  6 000 +4 270=10270 lei se impoziteaza cu 10%, rezultand un impozit de 1 027 lei.
Din totalul componentei necontributive impozabile de 8 000 lei mai ramane de impozitat suma de 8 000 – 4 270 lei =3 730 lei, suma mai mica decat castigul mediu brut de 7 300 lei, astfel ca intreaga suma se va impozita cu 15%, nemairamanand niciun leu de impozitat cu 20%.
3 730 x15%=560 lei.
Total impozit 
1 027+ 560 =1 587 lei 

Las cititorilor placerea de a calcula, pe baza celor scrise in topicul anterior, ce impozit va plati un militar dintr-o pensie de 16 000 lei, calculata numai in varianta necontributiva, pentru a intelege de ce sunt discriminati pensionarii militari prin supraimpozitare, cand nu li se calculeaza si componenta contributiva a pensiei militare la atingerea varstei standard de pensionare.

 

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, pensii speciale, Plx 244/2023
Par inflorit toamna.

1. Militarii platesc contributie pentru pensie de 25% din soldele lor brute, contributii care  merg la bugetul de stat, din care  sunt si platite pensiile militare. Militarii platesc o contributie egala procetual cu CAS-ul platit de beneficiarii de pensii din sistemul public si de ceilalti pensionari de pensii de serviciu. 

2. Beneficiarii pensiilor de serviciu, altele decat pensiile militare, primesc pensii calculate procentual dintr-o baza de calcul sau plafonate la ultimul salariu net din activitate, dar au posibilitatea ca la implinirea varstei standard din sistemul public sa-si calculeze pensiile si in sistemul public contributiv, caz in care cuantumul contributiv ramane in plata daca este mai mare decat cuantumul stabilit de legile speciale. Numai militarii nu au prevazuta in lege o asemenea posibilitate, desi sunt si ei platitori de contributii pentru pensie, egale cu contributiile celorlalti beneficiari de pensii de serviciu. Pentru militarii care au stagii de peste 30 de ani,  acesta lipsa de reglementare devine o adevarata discriminare in contextul in care pensiile lor nici nu mai sunt actualizate. 

Unii mai scrupulosi vor pune intrebarea: cine plateste componenta contributiva a pensiilor militare? Raspunsul vine de la sine, respectiv componentele contributive sunt platite din aceeasi sursa financiara in care au mers contribuțiile individuale pentru pensii  platite de militari – bugetul de stat. Nu este cazul sa amestecam aici Fondul pentru pensii administrat de CNPP.

3. Supraimpozitarea componentei necontributive a pensiilor de serviciu, introdusa prin noua lege, Plx 244/2023,  creeaza o noua miza pentru stabilirea componentei contributive a pensiilor de serviciu, cata vreme componenta contributiva este  un plafon sub care supraimpozitarea cu 15% si 20% nu se aplica.

Militarii devin astfel discriminati fata de toti ceilalti beneficiari de pensii de serviciu in stabilirea bazei de calcul a supraimpozitarii. Militarii ajunși la vârsta standard plătesc supraimpozitare pentru întreaga pensie mai mare decat câștigul salarial net pe economie, chiar daca acel câștig salarial net este mai mic decat  componenta contributiva a pensiei. Or, Decizia CCR nr. 467/2023 a stabilit in capitolul 2, 8 ca supraimpozitarea pensiilor de serviciu este constitutionala numai daca  se aplica fara deosebire tuturor pensiilor de serviciu si militare.

Dupa intrarea in vigoare a legii, pensionarii militari ajunsi la varsta standard de pensionare au  posibilitatea de a formula actiuni in pretentii in instante, in care sa ceara sesizarea CCR cu exceptia nerespectarii capitolului 2,8 din Decizia nr. 467/2023 privind constitutionalitatea supraimpozitarii pensiilor de serviciu. 

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

 Măsură se impune pentru aplicarea fără deosebire a impozitării suplimentare a tuturor pensiilor de serviciu, cerință fără de care impozitarea suplimentara ar fi neconstitutionala, potrivit paragrafului nr.  162 din Motivarea Deciziei nr. 467/2023 privind modificarea Codului Fiscal. 

162 din Decizia 467/2023

„…Singura condiţie impusă
statului este aceea de a respecta principiul nediscriminării, fiind absolut necesar ca măsura de
reformare a regimului fiscal privind pensiile obţinute în baza unor legi sau statute speciale să
fie aplicabilă tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fără distincţie [Decizia
nr.900 din 15 decembrie 2020, paragraful 140].”

Pana la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public, toți beneficiarii de pensii de serviciu, inclusiv pensionarii militari, sunt supraimpozitati  la fel, 15% sau 20%, peste ce depășește salariul mediu net  pe economie.

După împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public, unii beneficiari de pensii de serviciu sunt recompensați, dacă au avut stagii multe de cotizare, în sensul că plafonul de neimpozitare suplimentara creste de la limita salariului mediu net pe economie la valoarea componentei contributive.

Cel care are o pensie de derviciu de 10 000 lei, în anul 2023 ar plăti supraimpozitarea doar pe diferența dintre 10 000 lei și 6 000 lei(salariul mediu pe economie). După împlinirea vârstei standard de pensionare, presupunem ca ar avea suficiente stagii de cotizare incat componenta contributiva sa ajungă la 8 000 lei, supraimpozitarea s-ar aplica doar pe diferența dintre 10 000 lei și 8 000 lei. Exemplul este valabil pentru pensii militare stabilite inainte de 15 09 2017, celelalte avand un regim diferit de impozitare, regim care ar trebui corectat.

De acest avantaj rezultat din micsorarea bazei de calcul a supraimpozitarii nu se pot bucura pensionarii militari pentru ca actuala L 223/2015, cu modificările și completarile ulterioare, nu reglementeaza determinarea componentei contributive a cuantumului pensiei militare, cuantum care în multe situații, mai ales pentru pensiile stabilite înainte de anul 2016, este mai mare decât cel special, calculat procentual din baza de calcul Potrivit statisticilor oficiale ale Caselor Sectoriale, în anul 2016, după transformarea pensiilor pentru militari în pensii militare,  68% dintre pensionarii militari au rămas în plată cu cuantumul contributiv, mai avantajos, calculat potrivit L 263/2010. Si in prezent, acei pensionari militari ar avea o pensie  calculata contributiv mai mare decat actuala pensie militara in plata,  oricum mai mare decat plafonul bazei de impozitare dat de salariul mediu  net pe economie.

Mai mult, pensiile  militare stabilite inainte de 15 09 2017 suporta atat impozitarea cat si supraimpozitarea din cuantumul brut al pensiei in plata, pe cand pensiile de serviciu in plata, de toate categoriile, stabilite dupa 15  09 2017 nu sunt deloc afectate de impozitare.

Corect ar fi ca pentru pensiile plafonate la  baza neta de calcul al cuantumului, procentele de impozitare sa se aplice la baza neta de calcul, nu la cuantumul brut.  La fel cum s-a gasit solutia, prin Art. 84 din OUG nr. 114/2018, ca indexarea anuala sa se aplice la netul bazei de calcul, nu la cuantumul brut.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii
Despre impozitarea progresivă a pensiilor speciale  ministru Boloș vorbește de la min 15′.
„Cred că ar fi o chestiune dacă vreți și nu mă feresc să spun acest lucru – o chestiune de moralitate față de cei care o viață întreagă au plătit contribuție pentru pensie, încasează pensia din contributivitate și să nu uităm că pensiile speciale s-au bazat și pe acele ,,inginerii” făcute în perioadele de timp pe care le-au avut de ales pentru a putea să beneficieze de un cuantum cât mai consistent pentru pensia specială și din acest punct de vedere ar fi o îndreptare a lucrurilor și o chestiune de normalitate și de moralitate față de cei care o viață întreagă au contribuit la pensii. Este posibil, dar decizia nu este a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, este decizia Guvernului și Parlamentului României. Este posibil ca această contribuție de la buget să facă obiectul acestei impozitări progresive, dar forma și felul în care va arăta acest impozit progresiv rămâne de stabilit. Această lege să aibă cel puțin o validare de principiu din partea Comisiei Europene pentru ca să nu ajungem în situatia în care este din nou un jalon care neîndeplinit putem risca fie suspendarea”, a declarat Marcel Boloș pentru Știrile PRO TV.

Citeste pe larg

By:
On:
In: reflectoruldesud.ro

Preşedintele Senatului, Anca Dragu, a declarat că în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), componenta de sănătate plasează pacientul în centrul sistemului. Anca Dragu „Acest program şi componenta de sănătate plasează pacientul în centrul sistemului. Poate că pare un lucru mic, dar nu e atât de mic, pentru căCiteste pe larg