By:
On:
In: Fără categorie

 Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură din 04 05 2026.

In aceeași zi Guvernul s-a intrunit intr-o ședință  in care a emis printre alte acte normative și OUG nr. 38/2026 privind Programul de inarmare SAFE, ordonanță pe care nu a inaintat-o spre inregistrare la Parlament, conform Constituției.

Pe dtaa de 08 05 2026  Bolojan a repus ordonanța nr. 38 pe ordinea de zi,  cu titlul modificat și cu multe alte modificări de acte normative care nu au legătură cu programul de inarmare, chipurile  pentru a lua cunoștință de Avizul Consiliului Legislativ, și a redactat  proiectul de lege de aoptare in Parlament pe care l-a inaintat la Senat, după care ordonanța a fost publicată in MO, intrând deja in vigoare din data 08 05 2026.

Dacă s-a cerut avizul CL, o ordonanță de urgență se adoptă fără a mai aștepta avizul Consiliului Legislativ. Este copilăresc motivul repunerii ordonanțtei pe ordinea de zi din data de 08 05 2026

Pe 8 mai guvernul interimar nu mai putea să repună OUG 38 pe ordinea de zi și nici nu mai putea propune un proiect de lege de aprobare a OUG nr. 38/2026

Renate Weber, cea care păstrează funcția de Avocat al Poporului până când Parlamentul numește alt demnitar in această funcție, a considerat adoptarea OUG nr. 38/2026 ca o sfidare la adresa parlamentului și a sesizat CCR pentru a constatat neconstituționalitatea ordonanței .

Comisia de Constituționalitate din Senat s-a autosesizat și a solicitat ca președintele Senatului să sesizeze CCR cu conflictul de constituționalitate dintre Guvern și Parlament prin adoptarea abuzivă a unui act normativ.

Abrudan, președinte de Senat, din solidaritate cu șeful său, a refuzat să sezizeze CCR.

Pe data de 13 mai, Biroul Permanent al Senatului și-a insușit Raportul de constatare al Comisiei de constituționalitate și l-a insărcinat  pe președintele Sewnatului să sesizeze CCR. Până in prezent, sesizarea incă nu a ajuns la CCR

Pe de altă parte, proiectul de lege vizând OUG 38/2026 a intrat in procedurile  adoptare in Senat, in procedură de urgență, fiind posibilă respingerea ei rapidă 

Instituțiile statului care veghează la respectarea ordinii constituționale și a statului de drept au intrat rapid in acțiune.

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, Legea nr.223/2015-pensii militare, plx 540/2024

 Prezentul memorandum constituie o analiză comparativă riguroasă a Deciziei CCR nr. 376 din 16 septembrie 2025 și a Deciziei CCR nr. 126 din 11 martie 2025, realizată din perspectiva logicii formale și a dreptului constituțional.


### I. Sinteza Obiectivului


Obiectul analizei îl constituie două decizii pronunțate de Curtea Constituțională a României în intervalul martie – septembrie 2025, ambele vizând regimul pensiilor militare de stat (Legea nr. 223/2015). Deși ambele decizii se raportează la același cadru normativ primar și la aceleași principii constituționale (în special Art. 16 – Egalitatea în drepturi), soluțiile și raționamentele dezvoltate sunt diametral opuse, generând o fractură logică în jurisprudența Curții.


* *Decizia nr. 126/2025* (Control a priori): Sancționează diversitatea de tratament, impunând o obligație de „unitate a sistemului”.

* *Decizia nr. 376/2025* (Control a posteriori): Validează diversitatea de tratament, invocând succesiunea legilor în timp (tempus regit actum).


### II. Analiza Logico-Juridică


#### A. Decizia nr. 126 din 11 martie 2025


* *Syllabus Legal:* Art. 16 alin. (1) (Egalitatea cetățenilor) și principiul unității sistemului de pensii.

* *Ratio Decidendi:* Legislativul nu poate institui mecanisme de actualizare sau indexare care să creeze discriminări între generațiile de pensionari. Odată recunoscut un drept la pensie militară, mecanismul de menținere a puterii de cumpărare (actualizare/indexare) trebuie să fie unitar pentru toți beneficiarii, indiferent de momentul trecerii în rezervă.



* *Structura Logică (Silogismul):*

* Premisa Majoră: Constituția impune ca tratamentul juridic al pensionarilor din același sistem să nu fie diferențiat arbitrar prin mecanisme de calcul distincte (indexare vs. actualizare).

* Premisa Minoră: Legea criticată instituie un mecanism de echilibrare diferit în funcție de data pensionării.

* 

Concluzia: Legea este neconstituțională întrucât încalcă principiul egalității și unității sistemului.


#### B. Decizia nr. 376 din 16 septembrie 2025


* *Syllabus Legal:* Art. 16 alin. (1) (Egalitatea) și Art. 15 alin. (2) (Neretroactivitatea/Aplicarea legii în timp).

* *Ratio Decidendi:* Statul are dreptul suveran de a modifica condițiile de pensionare. Faptul că o generație beneficiază de un mod de calcul (la momentul pensionării) diferit de o altă generație pensionată sub o lege anterioară sau ulterioară nu constituie discriminare, ci aplicarea principiului tempus regit actum.

* *Structura Logică (Silogismul):*

* Premisa Majoră: Situația juridică a pensionarului este guvernată strict de legea în vigoare la momentul deschiderii dreptului la pensie (tempus regit actum).

* Premisa Minoră: Reclamanții invocă diferențe de cuantum rezultate din succesiunea legilor în timp.

* 

Concluzia: Diferența de tratament este obiectivă și constituțională; nu există o obligație de uniformizare a cuantumurilor.


### III. Identificarea Divergențelor


Analiza comparată relevă contradicții ireductibile între cele două acte jurisdicționale:


1. *Antinomia Obligației de Uniformizare*

* *Decizia 126/2025 susține [A]:* Există o „obligație de a asigura unitatea sistemului” și de a evita discriminările între generații. Statul trebuie să intervină pentru a corecta distorsiunile generate de mecanisme diferite.

* *Decizia 376/2025 statuează [non-A]:* „Nu există o obligație constituțională de a uniformiza cuantumurile între generații”. Statul nu este ținut să corecteze discrepanțele rezultate din succesiunea legilor.

2. *Definiția Contradictorie a Discriminării (Art. 16)*

*Decizia 126/2025:* Aplicarea unor mecanisme de actualizare diferite (unii cu indexare, alții cu actualizare) pe criteriul temporal reprezintă o discriminare nepermisă.

*Decizia 376/2025:* Diferențele de tratament rezultate din legi succesive (care implică mecanisme de calcul diferite) sunt „consecințe firești” și nu intră în sfera discriminării.

3. *Conflict Teleologic (Finalitatea Actului)*

*Decizia 126/2025* urmărește echitatea inter-generațională, sancționând legiuitorul pentru crearea de privilegii sau dezavantaje bazate pe momentul ieșirii din sistem.

*Decizia 376/2025* urmărește stabilitatea fiscală și legislativă, validând dreptul legiuitorului de a reduce sau modifica beneficiile pentru viitor fără a fi ținut de standardele trecutului.


### IV. Impactul asupra Ordinii Juridice

Această oscilație jurisprudențială într-un interval de doar șase luni (martie – septembrie 2025) produce efecte destabilizatoare majore:


1. *Inpredictibilitate Legislativă:* Parlamentul se află într-un paradox logic. Dacă adoptă o lege de unificare a pensiilor (conform Deciziei 126), riscă să fie cenzurat pe motiv că intervine peste drepturi stabilite sau că nu respectă tempus regit actum (conform logicii din Decizia 376). Dacă nu intervine, menținând diferențele, încalcă obligația pozitivă statuată în Decizia 126.

2. *Relativizarea Controlului de Constituționalitate:* Trecerea de la o viziune care protejează „unitatea sistemului” la una care atomizează sistemul pe „generații de legi” sugerează că standardul de constituționalitate nu este obiectiv, ci dependent de tipul de control (obiecție vs. excepție) sau de oportunitatea momentului.

3. *Vulnerabilitatea Justițiabilului:* Cetățeanul nu mai poate anticipa întinderea dreptului său la pensie. Dreptul este prezentat simultan ca fiind un statut unitar, protejat de discriminare (martie), și ca un beneficiu volatil, dependent exclusiv de norocul datei de pensionare (septembrie)


### V. Concluzie Sintetică

Analiza demonstrează o *incompatibilitate logică* între Decizia nr. 126/2025 și Decizia nr. 376/2025.


Curtea a operat o mutație de paradigmă fără a declara un reviriment jurisprudențial asumat. În timp ce Decizia 126/2025 a consacrat principiul *solidarității și unității inter-generaționale, interzicând segregarea pensionarilor în funcție de momentul pensionării, Decizia 376/2025 a negat implicit acest principiu, revalidând **segregarea temporală* sub scutul principiului tempus regit actum.


Din punct de vedere formal, avem de-a face cu o contradicție de tipul: *„Este interzis să discriminezi pe bază de timp” (Decizia 126)* versus *„Este permis să diferențiezi pe bază de timp” (Decizia 376)*. Această antinomie compromite securitatea raporturilor juridice în materia pensiilor militare.


Citeste pe larg