„ Curtea Constituțională a respins azi legea privind tăierea pensiilor speciale ale magistraților. Va trebui să citim cu atenție motivarea. Dacă legea este respinsă pe o problemă de procedură, o refacem. Dacă legea este respinsă pe fond, adică dacă nu este constituțional să desființăm pensiile speciale, atunci USR va propune un referendum pentru modificarea Constituției. […]

Citeste pe larg

Curtea Constituțională a transmis astăzi un semnal puternic: direcția reformelor susținute de Guvernul Bolojan este constituțională, corectă și necesară. Judecătorii Curții Constituționale a României au respins sesizările de neconstituționalitate asupra a două legi extrem de importante: cea vizând măsurile în domeniul sănătății și cea privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Prin această decizie, cel de-al […]

Citeste pe larg

Curtea Constituțională a transmis astăzi (n.red.- 8 octombrie) un semnal puternic: direcția reformelor susținute de Guvernul Bolojan este constituțională, corectă și necesară. Judecătorii Curții Constituționale a României au respins sesizările de neconstituționalitate asupra a două legi extrem de importante: cea vizând măsurile în domeniul sănătății și cea privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Prin această […]

Articolul Deputat Alexandru Andrei: „Curtea Constituțională a transmis că direcția reformelor susținute de Guvernul Bolojan este constituțională, corectă și necesară”! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

 

Obligația este cuprinsă in art.147 alin.(2) al Constituției.

„(2) În cazurile de neconstituționalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.”


Legea privind actualizarea pensiilor militare, ori de câte ori se majorează soldele de grad și/sau de funcție ale personalului in activitate, a fost declarată in intregul său neconstituțională, din cauza unei formulari nefericite, din care atât Consiliul Legislativ, cât și CCR au ințeles greșit că actualizarea s-ar aplica doar pensiilor in plată, nu si pensiilor viitoare, deschise dupa intrarea in vigoare a legii.  A fost un fel de a găsi nod in papură, pentru ca actualizarea pensiilor militare in plată depinde de momentul majorării soldelor activilor, moment la care Casele Sectoriale nu pot actualiza decât pensiile militare in plată la acel moment.  Viitorii pensionari vor fi și ei subiecți ai actualizărilor la momentele de majorare a soldelor activilor, dacă la acele momente vor avea și ei calitatea de pensionari militari. La acele momente ei au deja in soldele lunare, ca activi, toate majorările pe care pensionarii militari in plată nu le-au primit intre anii 2017 – 2025/poate și 2026, cât și majorările de solde pâna la momentul pensionarii lor după intrarea in vigoare a Plx 540/2024. La majorările ulterioare de solde ale activilor, dupa data deschiderii dreptului la pensie, și acești viitori pensionari au calitatea de pensionari in plată, cărora le-ar fi fost și lor actualizată pensia conform   Plx 540/2024, nu cum s-au panicat judecatorii lui Marian Enache.
Altfel spus, Consiliul Legislativ si CCR au inventat o discriminare a viitorilor pensionari militari, discriminare pe care nici Avocatul Poporului, in nimicnicia ei, nu a invocat-o,  si au trântit legea, fără să le pese că astfel lasă intr-o discriminare reală  generații intregi de bătrâni pensionari care, după anul 2017,  nu au mai primit nicio actualizare,  deși soldele activilor, inclusiv ale viitorilor pensionri,  au fost  majorate in cinci tranșe anuale potrivit Legii 153/2017 și incă o dată prin OUG 26/ 2024.
Cei care au instrumentalizat contestarea Plx 540/2024 la CCR, de care nu sunt străine esaloane superioare din MApN si MAI, dar și politicieni si judecătorii CCR, au pe conștiintă umilința cu care mii de pensionari militari au trecut in neființă dupa octombrie 2024, fără să primească niște drepturi care li se cuveneau in baza legii tocmai adoptate de Parlament.
Domnilor, acea lege nu era una de majorare generală  a pensiilor militare, ci una de reducere a inegalităților acumulate in perioada 2017-2024, pentru că fiecare pensionar militar in plată primea in pensie doar ce nu primise in anii 2018-2024. 
Discriminarea este strigătoare la cer ( vezi tabelul cu  taloanele de pensii aici) incât nici actuala criză financiară nu ar trebui să intârzie reexaminarea PLx 540/2024 in Parlament, pentru ca  legea să intre in vigoare cât mai curând, dupa reluarea sesiunii parlamentare de toamnă.

Am venit in sprijinul parlamentarilor cu un draft al reexaminării PLx 540/2024 din care am exclus formulările interpretate perfid de Avocatul Poporului si CCR, dar am inlăturat și alte necorelări pe care noul text le-ar crea cu texte deja existente in corpul legii, texte introduse la fel de perfid prin Legea nr. 282/2024.
Cel mai important este ca modificările propuse uniformizează pentru viitor algoritmul de calcul al cuantumului pensiilor militare, indiferent de data deschiderii dreptului de pensie, astfel incât nicio pensie militară stabilită/recalculată/ revizuită/actualizată să nu mai depășească netul bazei de stabilire/recalculare/revizuire/actualizare.

Proiectul este prezentat in forma la care au contribuit mai mulți cititori- AICI

Cei interesați pot să-l distribuie pe adresele parlamentarilor din Comisiile de     apărare ale celor două Camere ale Parlamentului.

Citeste pe larg

poza judecatorie

Curtea Constituțională a României are, începând de astăzi, un nou președinte. Simina Tănăsescu a fost aleasă în această funcție prin vot secret, devenind prima femeie care conduce această instituție-cheie a statului. Decizia vine după retragerea din activitate a fostului președinte, Marian Enache, care a ieșit la pensie. Votul a avut loc duminică, 13 iulie, în […]

Articolul Simina Tănăsescu, prima femeie aleasă președinte al Curții Constituționale a României apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

De două săptămâni urmăresc negocierile de la Cotroceni pe probleme economice iniţiate de preşedintele Dan. Un demers la limita Constituţiei. Atribuţiile economice ţin exclusiv de executiv, deci de Guvern. Vremuri disperate, măsuri disperate! Preşedintele speră să găsească o urmă de luciditate în clasa politică, autodeclarată pro-europeană. Sfântă naivitate! S-a izbit de obrăznicia grobiană a lui Grindeanu şi de arţagul pueril şi revanşard al USR. Parteneri serioşi de discuţie UDMR, în integralitatea sa şi PNL, doar prin Ilie Bolojan şi locotenenţii săi. Contraslecţia valorilor în domeniul politic se vede acum din plin. Partidele nu au specialişti pe domeniul economic-financiar care să dea linii doctrinare, care, într-un final, să ducă la bunăstarea cetăţeanului şi scoaterea României din impas. În fapt, se negociază la sânge păstrarea cât mai multor privilegii pentru politicieni şi protejaţii acestora, mulţi dintre aceştia fiind plătiţi de la bugetul de stat cu sute de mii de euro pe an. Cum în România sintagma „para       -ndărăt” are ancore adânci în realitatate, mai mult ca sigur că ne aflăm în faţa unei metode mai rafinată de corupţie: „Te pun acolo, vei câştiga atâţi bani cât nici nu ai visat, o parte vin la mine sau, după caz, la partid!” Ce-am aflat la ieşirile de la negocieri? Taxe, impozite, accize mai mari, toate urmând a fi suportate de către cetăţeni argumentate cu ceva cifre care-ţi dau fiori. Când vine vorba despre scăderea cheltuielilor  aberante ale statului, doar promisiuni: „Vom comasa, vom desfiinţa, vom reduce personal!” Vom, vom, vom! Dacă s-ar dori solidaritate socială, ordinea operaţiunilor ar trebui să stea aşa: „Noi Guvernul, noi Parlamentul, în aceste două luni de la investirea noului Executiv am redus cheltuielile statului cu 40 la sută. Acum,  cetăţene te rog să accepţi şi tu, pe o perioadă bine determinată, o relativă austeritate!” (În realitate, chiar şi în ultimele două săptămâni, cheltuielile statului au crescut). Pe o perioadă determintaă! Pentru că statul are bani! Nouă  (9) miliarde de euro sunt jefuiţi anual din TVA neîncasat de ANAF prin inacţiunea sau complicitatea politicului. O spune cu subiect şi predicat Eugen Rădulescu, consilierul preşedintelui BNR. Nicuşor Dan spune că până pe 30 iunie trebuie adoptate măsurile economice. Greşit! Preşedintele Dan trebuie să dea dovadă de fermitate. Să spună Uniunii Europene că România i-a salvat integritatea politică şi securitatea militară. Şi că mai are nevoie de încă o derogare, timp în care statul să se reformeze şi să-şi poată permite să ceară cetăţenilor solidaritate în recuperarea deficitului bugetar. Europa s-ar putea să-i răspundă că este doar Preşedintele şi că nu poate garanta stabilitatea politică a Guvernului. UE ar hotărî dacă riscă sau nu în aceste condiţii! De aceea cred că România ar putea arăta mai bine cu o nouă Constituţie. Una care să spună că România este republică prezidenţială. Cu bune cu rele, cetăţenii au ales, în general, bine. Rusofilul Ion Iliesc, sub presiune, a creat Grupul de la Snagov care ne-a dus în Uniunea Europeană. Timidul Emil Constantinescu a luat o decizie crucială care ne-a dus în NATO. Năvalnicul Băsescu a adus în atenţia UE şi NATO, când a cerut ca Marea Neagră să nu devină lac rusesc. Indolentul Iohannis ne-a menţinut în relaţii foarte bune atât cu UE, cât şi cu Stale Unite  şi NATO. Guvernele sunt cele care au derapat economic şi politic. Şi toate astea pentru că, prin Constituţie suntem republică semi-prezidenţială. Nu poţi goni porcii de la troacă dacă nu eşti nici cal nici măgar! Ioan Mănăilă

Citeste pe larg

Într-o decizie fără precedent, Curtea Constituțională a României (CCR) a hotărât, în ședința din data de 6 decembrie 2024, să anuleze întregul proces electoral pentru alegerea Președintelui României. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi, având ca obiectiv asigurarea corectitudinii și legalității procesului electoral, conform art. 146 lit. f) din Constituția României. Potrivit comunicatului […]

Articolul Curtea Constituțională anulează alegerile prezidențiale din 2024: procesul electoral se reia de la zero apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Judecătorii Curții Constituționale au decis, vineri, anularea alegerilor prezidențiale. Este o decizie fără precedent, discutată într-o ședință convocată vineri dimineață. Potrivit unor surse de la CCR, ar fi apărut „elemente noi” care arată că scrutinul prezidențial din 24 noiembrie a fost viciat. Potrivit comunicatul de presă dat de CCR, judecătorii au decis să anuleze întregul […]

Citeste pe larg

Judecătorii Curții Constituționale (CCR) s-au reunit de urgență vineri pentru consultări informale, după ce un val semnificativ de solicitări de anulare a alegerilor prezidențiale a ajuns pe masa Curții. Aceste cereri invocă documentele recent desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care arată că campania candidatului pro-rus Călin Georgescu a fost influențată prin […]

Articolul Curtea Constituțională analizează cererile de anulare a alegerilor prezidențiale în urma dezvăluirilor privind manipularea campaniei apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins marți sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) cu privire la „Legea fugarilor”, confirmând constituționalitatea acesteia. Decizia CCR, luată cu unanimitate de voturi, stabilește că prevederile legii sunt conforme cu normele constituționale, potrivit unui comunicat transmis de CCR către AGERPRES. Detalii ale deciziei CCR CCR […]

Articolul CCR declară constituțională „Legea fugarilor”: Condamnații care nu se predau în termen de șapte zile, considerați evadați apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

„ PSD și PNL continuă să calce în picioare democrația. Votul de azi, pe repede-înainte, ca să poată devansa alegerile prezidențiale, este doar un alt pas făcut de Partidul Unic PSD-PNL din planul diabolic «marea comasare», prin care partidele lui Ciolacu, Ciucă și Iohannis încearcă cu disperare să-și asigure supraviețuirea la putere, să poată jefui […]

Citeste pe larg

Comunicatul de astăzi al ICCJ nu este convingator in privinta temeiniciei demersului, mai ales a motivelor extrinseci de neconstitutionalitate. Acestea sunt introduse de forma, sa nu se spuna ca  magistratii isi urmaresc doar interele lor. 
Singurul efect pe care il va avea sesizarea CCR pentru toti beneficiarii de pensii de serviciu va fi amanarea pana in toamna a impozitarii cu 15% a veniturilor din pensie mai mari decat salariul mediu net sau decat componenta contributiva, acolo unde ea este reglementata deja prin legile deja existente. 
Piesele tari ale intentiei de sesizare sunt vizibile in criticile intrinseci aduse modificărilor Legii 304/2022. Magistratii nu puteau formula exceptii intrinseci privind pensiile de serviciu reglementate de alte legi decat L 304/3022.
Una din cele mai evidente neclarități ale legii, pe care magistrații se feresc s-o evidentieze,  este nedefinirea sintagmei „venituri din pensie” asupra carora se aplica impozitarea si supraimpozitarea. Venitul din pensie poate să fie cuantumul brut stabilit procentual din baza bruta de calcul, pentru cei pensionati inainte de neconstitutionala OUG 59/2017, sau cuantumul egal cu netul bazei de calcul primit de cei pensionati dupa acea ordonanta. Este posibil ca magistratii sa nu fie observat ca dupa aplicarea modificărilor pe care  le contesta la L 304/2022, nici ei nu vor plati impozit sau supraimpozit  din venitul din pensie egal cu 100% din baza netă de calcul. 
Dar, sa nu ne grabim pana nu vedem hotararile de sesizare a CCR.

 

Citeste pe larg