PIB-ul României a pierdut în primul trimestru 1,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar comparativ cu ultimele trei luni din 2025 economia a scăzut cu 0,2%, continuând astfel evoluția negativă din ultimele trei trimestre. Conform INS, economia României a crescut anul trecut cu 0,7%, iar rata anuală a inflaţiei a urcat în aprilie la 10,7%, mai mult cu 3,1% față de decembrie 2025, fiind a nouă lună consecutivă cu creşteri ale prețurilor de peste 9% Aceste date negative au determinat analiștii BCR să-și modifice prognozele, cu intrarea României într-un scenariu recesionist. Ei văd pentru acest an o contracţie de 0,3% a PIB, față de o creștere 0,3% la precedenta prognoză, și au ridicat anticiparea pentru inflația de la sfârșitul anului la 5,9%, față de estimarea de 3,7% din ianuarie. În această situație economică și politică incertă, care a împins euro miercurea trecută la un maxim de 5,2688 lei, pune BNR în fața unor decizii importante. Cosmin Marinescu, viceguvernatorul BNR, atrage atenția într-un articol intitulat „«Inflația Ormuz» – noua provocare în ecuația politicii monetare”, asupra efectelor conflictului din Golful Persic și strangularea circulației comerciale prin Strâmtoarea Ormuz. Viceguvernatorul BNR estimează „pentru finalul acestui an creșteri de 1,5 – 2 puncte procentuale – inflația Ormuz – peste traiectoriile de inflație proiectate în absența șocului din Golf, însă spectrul riscurilor este, de fapt, mult mai profund”, precizând că poziția băncii centrale este o „reacție de tip wait-and-see” („așteptăm și vedem”). La jumătatea acestei săptămâni, am asistat la a cincea ședință consecutivă de apreciere a monedei naționale. Piața locală s-a deschis la 5,20 lei iar cotațiile au urcat treptat aproape de 5,21 lei, astfel că media euro a coborât de la 5,2103 la 5,2056 lei. Prognozele băncilor privind evoluția cursului euro anticipează pentru sfârșitul anului o creștere a cursului euro la 5,20 – 5,25 lei, care se încadrează în observațiile precedente ale oficialilor BNR care recunoșteau o supraapreciere a leului de 5%. Cei de la BCR atrag atenția asupra faptului că „deprecierea suplimentară a leului reprezintă un risc în sus pentru perspectiva inflaţiei, deşi deocamdată cursul de schimb pare să se fi stabilizat.” Înainte cu câteva zile de ședința de politică monetară a BNR, viceguvernatorul Cosmin Marinescu explică că „o intervenție acum, prin înăsprirea condițiilor monetare, s-ar putea dovedi prematură din perspectiva sincronizării efectelor în economie, în eventualitatea în care conflictul va înceta relativ curând, iar petrolierele își vor relua traseul prin strâmtoarea Ormuz.” Dealerii bancari se așteaptă ca dobânda de politică monetară să nu fie modificată în acest an, urmând ca o primă tăiere să fie efectuată în trimestrul al doilea din 2027. La fel ca la jumătatea săptămânii trecute, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,86%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,94%, iar cel la 12 luni la 6,0%. Vizita în China a președintelui american a oferit un impuls dolarului, înainte de publicarea datelor privind prețurile industriale din SUA. Euro s-a retras la 1,1696 – 1,1742 dolari, iar cursul monedei americane a urcat de la 4,4352 la 4,4479 lei. Media francului elvețian a urcat la 5,6851 lei iar cea a lirei sterline la 6,01 lei. Prețul gramului de aur a urcat de la 669,8599 lei la 671,7109 lei, sub vârful de 680,6943 lei, atins joia trecută. În piețele specializate, metalul galben fluctua între 4.676 și 4.728 dolari/uncie.