By:
On:
In: Economic
Chiar dacă inflația de la sfârșitul lui 2025 s-a menținut aproape de 10%, perspectivele sunt mai optimiste pentru acest an, Comisia Națională de Prognoză anticipând în raportul său publicat în decembrie o medie anuală a creșterii prețurilor de 6,5%, cu o scădere până la 3,6% în decembrie. Conform comunicatului de presă care a urmat deciziei BNR, de la începutul săptămânii, de menținere a dobânzii de politică monetară la 6,5%, nivel stabilit în august 2024, „actualele evaluări relevă perspectiva descreșterii lente a ratei anuale a inflației în primele trei luni din 2026” iar efectele majorărilor fiscale din 2025 „se vor epuiza în a doua parte a anului curent”. Rămâne de văzut cum vor fi temperate eventualele presiuni inflaționiste din trimestrul al doilea, după eliminarea la sfârșitul lui marte a schemei de plafonare a prețurilor la gaze. Cu inflația pe o pantă descendentă și un nivel ridicat al lichidității din piața monetară care permite Guvernului să se împrumute din piața locală la costuri mai mici, indicii ROBOR revin la valorile de la sfârșitul lui aprilie 2025, înainte de anunțarea rezultatelor la primul tur al alegerilor prezidențiale. Atunci indicele la 3 luni s-a situat la 5,90, cel la 6 luni la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,08%. La jumătatea săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,97 la 5,91%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,09 la 6,04%, iar cel la 12 luni de la 6,26 la 6,19%. Scăderea dobânzilor nu a fost însoțită de una a cursului euro, care a urcat de la 5,0929 la 5,0961 lei, față de 5,0985 lei, la sfârșitul anului trecut. Analiștii BCR anticipează o evoluție stabilă a leului până la jumătatea anului, dar estimează pentru sfârșitul lui 2026 un curs de 5,17 lei/euro, „cu riscuri provenite din zona deficitului de cont curent ridicat”. În schimb, cei de la Libra Internet Bank cred că evoluția leului va fi influențată de capacitatea de absorbție a fondurilor europene, iar cursul se va stabiliza în culoarul 5,10 – 5,15 lei, aproape de media de 5,11 lei anticipată de Comisia de Prognoză. Diminuarea vânzărilor de acțiuni americane și dolari de marți („Sell America”), consecință a anunțului făcut de Donald Trump că intenționează majorarea suplimentară a importurilor din Europa, a determinat retragerea euro la 1,1701 – 1,1734 dolari, după creșterea până la 1,1768 dolari, maximul ultimelor trei săptămâni. În piața locală cursul dolarului a crescut de la 4,3442 la 4,3532 lei, față de 4,3658 lei, miercurea trecută. Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4947 lei, față de 5,4532 lei, acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8358 lei, comparativ cu 5,8752 lei. Metalul galben s-a apropiat, la jumătatea acestei, de pragul de 5.000 dolari/uncie, mult mai repede decât de anticipau cele mai pesimiste previziuni. Uncia a crescut de la recordul înregistrat marți de 4.748,90 dolari la 4.888,80 dolari, iar prețul gramului de aur a urcat de la 660,2411 lei la noul maxim istoric de 680,9127 lei. Bitcoin a cunoscut în ultimul trimestru din 2025 o corecție de peste 30%, după ce a atins în 3 octombrie maximul istoric de 126.251,31 dolari. De la începutul anului, bitcoin s-a consolidat în jurul pragului de 90.000 dolari și se tranzacționa miercurea aceasta între 88.172 și 90.008 dolari. Ethereum s-a retras la 2.902 – 2.997 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Chiar dacă inflația de la sfârșitul lui 2025 s-a menținut aproape de 10%, perspectivele sunt mai optimiste pentru acest an, Comisia Națională de Prognoză anticipând în raportul său publicat în decembrie o medie anuală a creșterii prețurilor de 6,5%, cu o scădere până la 3,6% în decembrie. Conform comunicatului de presă care a urmat deciziei BNR, de la începutul săptămânii, de menținere a dobânzii de politică monetară la 6,5%, nivel stabilit în august 2024, „actualele evaluări relevă perspectiva descreșterii lente a ratei anuale a inflației în primele trei luni din 2026” iar efectele majorărilor fiscale din 2025 „se vor epuiza în a doua parte a anului curent”. Rămâne de văzut cum vor fi temperate eventualele presiuni inflaționiste din trimestrul al doilea, după eliminarea la sfârșitul lui marte a schemei de plafonare a prețurilor la gaze. Cu inflația pe o pantă descendentă și un nivel ridicat al lichidității din piața monetară care permite Guvernului să se împrumute din piața locală la costuri mai mici, indicii ROBOR revin la valorile de la sfârșitul lui aprilie 2025, înainte de anunțarea rezultatelor la primul tur al alegerilor prezidențiale. Atunci indicele la 3 luni s-a situat la 5,90, cel la 6 luni la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,08%. La jumătatea săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,97 la 5,91%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,09 la 6,04%, iar cel la 12 luni de la 6,26 la 6,19%. Scăderea dobânzilor nu a fost însoțită de una a cursului euro, care a urcat de la 5,0929 la 5,0961 lei, față de 5,0985 lei, la sfârșitul anului trecut. Analiștii BCR anticipează o evoluție stabilă a leului până la jumătatea anului, dar estimează pentru sfârșitul lui 2026 un curs de 5,17 lei/euro, „cu riscuri provenite din zona deficitului de cont curent ridicat”. În schimb, cei de la Libra Internet Bank cred că evoluția leului va fi influențată de capacitatea de absorbție a fondurilor europene, iar cursul se va stabiliza în culoarul 5,10 – 5,15 lei, aproape de media de 5,11 lei anticipată de Comisia de Prognoză. Diminuarea vânzărilor de acțiuni americane și dolari de marți („Sell America”), consecință a anunțului făcut de Donald Trump că intenționează majorarea suplimentară a importurilor din Europa, a determinat retragerea euro la 1,1701 – 1,1734 dolari, după creșterea până la 1,1768 dolari, maximul ultimelor trei săptămâni. În piața locală cursul dolarului a crescut de la 4,3442 la 4,3532 lei, față de 4,3658 lei, miercurea trecută. Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4947 lei, față de 5,4532 lei, acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8358 lei, comparativ cu 5,8752 lei. Metalul galben s-a apropiat, la jumătatea acestei, de pragul de 5.000 dolari/uncie, mult mai repede decât de anticipau cele mai pesimiste previziuni. Uncia a crescut de la recordul înregistrat marți de 4.748,90 dolari la 4.888,80 dolari, iar prețul gramului de aur a urcat de la 660,2411 lei la noul maxim istoric de 680,9127 lei. Bitcoin a cunoscut în ultimul trimestru din 2025 o corecție de peste 30%, după ce a atins în 3 octombrie maximul istoric de 126.251,31 dolari. De la începutul anului, bitcoin s-a consolidat în jurul pragului de 90.000 dolari și se tranzacționa miercurea aceasta între 88.172 și 90.008 dolari. Ethereum s-a retras la 2.902 – 2.997 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Chiar dacă inflația de la sfârșitul lui 2025 s-a menținut aproape de 10%, perspectivele sunt mai optimiste pentru acest an, Comisia Națională de Prognoză anticipând în raportul său publicat în decembrie o medie anuală a creșterii prețurilor de 6,5%, cu o scădere până la 3,6% în decembrie. Conform comunicatului de presă care a urmat deciziei BNR, de la începutul săptămânii, de menținere a dobânzii de politică monetară la 6,5%, nivel stabilit în august 2024, „actualele evaluări relevă perspectiva descreșterii lente a ratei anuale a inflației în primele trei luni din 2026” iar efectele majorărilor fiscale din 2025 „se vor epuiza în a doua parte a anului curent”. Rămâne de văzut cum vor fi temperate eventualele presiuni inflaționiste din trimestrul al doilea, după eliminarea la sfârșitul lui marte a schemei de plafonare a prețurilor la gaze. Cu inflația pe o pantă descendentă și un nivel ridicat al lichidității din piața monetară care permite Guvernului să se împrumute din piața locală la costuri mai mici, indicii ROBOR revin la valorile de la sfârșitul lui aprilie 2025, înainte de anunțarea rezultatelor la primul tur al alegerilor prezidențiale. Atunci indicele la 3 luni s-a situat la 5,90, cel la 6 luni la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,08%. La jumătatea săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,97 la 5,91%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,09 la 6,04%, iar cel la 12 luni de la 6,26 la 6,19%. Scăderea dobânzilor nu a fost însoțită de una a cursului euro, care a urcat de la 5,0929 la 5,0961 lei, față de 5,0985 lei, la sfârșitul anului trecut. Analiștii BCR anticipează o evoluție stabilă a leului până la jumătatea anului, dar estimează pentru sfârșitul lui 2026 un curs de 5,17 lei/euro, „cu riscuri provenite din zona deficitului de cont curent ridicat”. În schimb, cei de la Libra Internet Bank cred că evoluția leului va fi influențată de capacitatea de absorbție a fondurilor europene, iar cursul se va stabiliza în culoarul 5,10 – 5,15 lei, aproape de media de 5,11 lei anticipată de Comisia de Prognoză. Diminuarea vânzărilor de acțiuni americane și dolari de marți („Sell America”), consecință a anunțului făcut de Donald Trump că intenționează majorarea suplimentară a importurilor din Europa, a determinat retragerea euro la 1,1701 – 1,1734 dolari, după creșterea până la 1,1768 dolari, maximul ultimelor trei săptămâni. În piața locală cursul dolarului a crescut de la 4,3442 la 4,3532 lei, față de 4,3658 lei, miercurea trecută. Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4947 lei, față de 5,4532 lei, acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8358 lei, comparativ cu 5,8752 lei. Metalul galben s-a apropiat, la jumătatea acestei, de pragul de 5.000 dolari/uncie, mult mai repede decât de anticipau cele mai pesimiste previziuni. Uncia a crescut de la recordul înregistrat marți de 4.748,90 dolari la 4.888,80 dolari, iar prețul gramului de aur a urcat de la 660,2411 lei la noul maxim istoric de 680,9127 lei. Bitcoin a cunoscut în ultimul trimestru din 2025 o corecție de peste 30%, după ce a atins în 3 octombrie maximul istoric de 126.251,31 dolari. De la începutul anului, bitcoin s-a consolidat în jurul pragului de 90.000 dolari și se tranzacționa miercurea aceasta între 88.172 și 90.008 dolari. Ethereum s-a retras la 2.902 – 2.997 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Chiar dacă inflația de la sfârșitul lui 2025 s-a menținut aproape de 10%, perspectivele sunt mai optimiste pentru acest an, Comisia Națională de Prognoză anticipând în raportul său publicat în decembrie o medie anuală a creșterii prețurilor de 6,5%, cu o scădere până la 3,6% în decembrie. Conform comunicatului de presă care a urmat deciziei BNR, de la începutul săptămânii, de menținere a dobânzii de politică monetară la 6,5%, nivel stabilit în august 2024, „actualele evaluări relevă perspectiva descreșterii lente a ratei anuale a inflației în primele trei luni din 2026” iar efectele majorărilor fiscale din 2025 „se vor epuiza în a doua parte a anului curent”. Rămâne de văzut cum vor fi temperate eventualele presiuni inflaționiste din trimestrul al doilea, după eliminarea la sfârșitul lui marte a schemei de plafonare a prețurilor la gaze. Cu inflația pe o pantă descendentă și un nivel ridicat al lichidității din piața monetară care permite Guvernului să se împrumute din piața locală la costuri mai mici, indicii ROBOR revin la valorile de la sfârșitul lui aprilie 2025, înainte de anunțarea rezultatelor la primul tur al alegerilor prezidențiale. Atunci indicele la 3 luni s-a situat la 5,90, cel la 6 luni la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,08%. La jumătatea săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,97 la 5,91%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,09 la 6,04%, iar cel la 12 luni de la 6,26 la 6,19%. Scăderea dobânzilor nu a fost însoțită de una a cursului euro, care a urcat de la 5,0929 la 5,0961 lei, față de 5,0985 lei, la sfârșitul anului trecut. Analiștii BCR anticipează o evoluție stabilă a leului până la jumătatea anului, dar estimează pentru sfârșitul lui 2026 un curs de 5,17 lei/euro, „cu riscuri provenite din zona deficitului de cont curent ridicat”. În schimb, cei de la Libra Internet Bank cred că evoluția leului va fi influențată de capacitatea de absorbție a fondurilor europene, iar cursul se va stabiliza în culoarul 5,10 – 5,15 lei, aproape de media de 5,11 lei anticipată de Comisia de Prognoză. Diminuarea vânzărilor de acțiuni americane și dolari de marți („Sell America”), consecință a anunțului făcut de Donald Trump că intenționează majorarea suplimentară a importurilor din Europa, a determinat retragerea euro la 1,1701 – 1,1734 dolari, după creșterea până la 1,1768 dolari, maximul ultimelor trei săptămâni. În piața locală cursul dolarului a crescut de la 4,3442 la 4,3532 lei, față de 4,3658 lei, miercurea trecută. Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4947 lei, față de 5,4532 lei, acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8358 lei, comparativ cu 5,8752 lei. Metalul galben s-a apropiat, la jumătatea acestei, de pragul de 5.000 dolari/uncie, mult mai repede decât de anticipau cele mai pesimiste previziuni. Uncia a crescut de la recordul înregistrat marți de 4.748,90 dolari la 4.888,80 dolari, iar prețul gramului de aur a urcat de la 660,2411 lei la noul maxim istoric de 680,9127 lei. Bitcoin a cunoscut în ultimul trimestru din 2025 o corecție de peste 30%, după ce a atins în 3 octombrie maximul istoric de 126.251,31 dolari. De la începutul anului, bitcoin s-a consolidat în jurul pragului de 90.000 dolari și se tranzacționa miercurea aceasta între 88.172 și 90.008 dolari. Ethereum s-a retras la 2.902 – 2.997 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Chiar dacă inflația de la sfârșitul lui 2025 s-a menținut aproape de 10%, perspectivele sunt mai optimiste pentru acest an, Comisia Națională de Prognoză anticipând în raportul său publicat în decembrie o medie anuală a creșterii prețurilor de 6,5%, cu o scădere până la 3,6% în decembrie. Conform comunicatului de presă care a urmat deciziei BNR, de la începutul săptămânii, de menținere a dobânzii de politică monetară la 6,5%, nivel stabilit în august 2024, „actualele evaluări relevă perspectiva descreșterii lente a ratei anuale a inflației în primele trei luni din 2026” iar efectele majorărilor fiscale din 2025 „se vor epuiza în a doua parte a anului curent”. Rămâne de văzut cum vor fi temperate eventualele presiuni inflaționiste din trimestrul al doilea, după eliminarea la sfârșitul lui marte a schemei de plafonare a prețurilor la gaze. Cu inflația pe o pantă descendentă și un nivel ridicat al lichidității din piața monetară care permite Guvernului să se împrumute din piața locală la costuri mai mici, indicii ROBOR revin la valorile de la sfârșitul lui aprilie 2025, înainte de anunțarea rezultatelor la primul tur al alegerilor prezidențiale. Atunci indicele la 3 luni s-a situat la 5,90, cel la 6 luni la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,08%. La jumătatea săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,97 la 5,91%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,09 la 6,04%, iar cel la 12 luni de la 6,26 la 6,19%. Scăderea dobânzilor nu a fost însoțită de una a cursului euro, care a urcat de la 5,0929 la 5,0961 lei, față de 5,0985 lei, la sfârșitul anului trecut. Analiștii BCR anticipează o evoluție stabilă a leului până la jumătatea anului, dar estimează pentru sfârșitul lui 2026 un curs de 5,17 lei/euro, „cu riscuri provenite din zona deficitului de cont curent ridicat”. În schimb, cei de la Libra Internet Bank cred că evoluția leului va fi influențată de capacitatea de absorbție a fondurilor europene, iar cursul se va stabiliza în culoarul 5,10 – 5,15 lei, aproape de media de 5,11 lei anticipată de Comisia de Prognoză. Diminuarea vânzărilor de acțiuni americane și dolari de marți („Sell America”), consecință a anunțului făcut de Donald Trump că intenționează majorarea suplimentară a importurilor din Europa, a determinat retragerea euro la 1,1701 – 1,1734 dolari, după creșterea până la 1,1768 dolari, maximul ultimelor trei săptămâni. În piața locală cursul dolarului a crescut de la 4,3442 la 4,3532 lei, față de 4,3658 lei, miercurea trecută. Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4947 lei, față de 5,4532 lei, acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8358 lei, comparativ cu 5,8752 lei. Metalul galben s-a apropiat, la jumătatea acestei, de pragul de 5.000 dolari/uncie, mult mai repede decât de anticipau cele mai pesimiste previziuni. Uncia a crescut de la recordul înregistrat marți de 4.748,90 dolari la 4.888,80 dolari, iar prețul gramului de aur a urcat de la 660,2411 lei la noul maxim istoric de 680,9127 lei. Bitcoin a cunoscut în ultimul trimestru din 2025 o corecție de peste 30%, după ce a atins în 3 octombrie maximul istoric de 126.251,31 dolari. De la începutul anului, bitcoin s-a consolidat în jurul pragului de 90.000 dolari și se tranzacționa miercurea aceasta între 88.172 și 90.008 dolari. Ethereum s-a retras la 2.902 – 2.997 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Eveniment
Posibilitatea creșterii impozitului pe cifra de afaceri în sectorul bancar de la 2% la 4%, parte a planului de reducere a deficitului bugetar, va afecta direct buzunarele celor care au credite. La aceasta se adaugă majorarea Indicelui de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) de la 5,55%, în prezent, la circa 6%, în ultimul trimestru al acestui an. În privința celor care au luat credite înainte de mai 2019, indicii ROBOR se mențin peste pragul de 7%, față de circa 5,90 – 5,99% în data de 2 mai, înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale. Imediat după anunțarea celor doi candidați pentru al doilea tur, indicii au crescut la circa 7,30% și s-au menținut în jurul acestor valori până la câștigarea fotoliului de la Cotroceni. La jumătatea acestei săptămâni, indicii ROBOR erau asemănători cu cei de miercurea trecută. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,09%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,17% iar cel la 12 luni a revenit de la 7,28 la 7,29%. Cursul euro a scăzut de la 5,0772 la 5,0665 lei. Moneda națională a fost susținută de majorarea ofertei comerciale, astfel că de la o deschidere la 5,072 lei, cotațiile euro au coborât până la 5,064 lei. Ultimul sondaj realizat în luna mai în rândul membrilor CFA România, a anticipat o depreciere a cursului până la începutul toamnei la 5,1046 lei/euro, și o valoare medie pentru mai 2026 de 5,1723 lei/euro. Marcările de profit care au urmat atingerii de către euro a unui maxim de 1,1830 dolari, începând cu mijlocul lui septembrie 2021, au coborât miercuri cotațiile la 1,1762 – 1,1810 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,2958 la 4,3035 lei. Pe termen mediu și lung, analiștii anticipează continuarea procesului de depreciere a dolarului datorată îngrijorărilor legate de datoria publică a Statelor Unite, a politicilor tarifare și întârzierii procesului de reducere a ratelor dobânzilor. În privința reducerii dobânzilor, președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a declarat marți la un eveniment desfășurat în Portugalia, că politica monetară ar fi fost deja relaxată, dacă președintele Trump nu ar fi declanșat „razboiul” tarifelor. El a precizat că, „ tot ce îşi doreşte oricine din Fed – este să oferim o economie cu stabilitate a preţurilor, ocupare maximă şi stabilitate financiară”. Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,4517 la 5,4295 lei iar cel al lirei sterline de la 5,9171 la 5,8933 lei. Prețul gramului de aur a crescut marginal de la 462,1098 lei la 462,2175 lei, în ton cu evoluția metalului galben care fluctua între 3.326 și 3.348 dolari. În regiune, media monedei maghiare a stagnat la 399,07 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat marginal la 4,25 zloți/euro. Bitcoin a scăzut în noaptea de marți până la 105.197 dolari, după care a urcat la 107.879 dolari. Ethereum se tranzacționa în culoarul 2.380 – 2.459 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Social

Indicele ROBOR la trei luni, indicatorul-cheie pentru calcularea dobânzilor la creditele de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut marți la 6,47% pe an, de la 6,08% în ședința precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Comparativ, la începutul anului trecut, nivelul era de 6,21%. Creșterea este vizibilă și în cazul […]

Articolul Credite mai scumpe și euro mai puternic: efectele crizei politice apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Social

Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care oferă posibilitatea primăriilor să acceseze împrumuturi din Trezorerie pentru finanțarea proiectelor europene aflate în derulare. Măsura vine în sprijinul autorităților locale care întâmpină dificultăți în asigurarea cofinanțărilor sau a fluxurilor de numerar necesare implementării investițiilor. Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, împrumuturile pot fi […]

Articolul Primăriile pot accesa credite din Trezorerie pentru investiții europene apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Tendința de creștere a dobânzilor, care s-a accentuat după scorul bun obținut de extrema dreaptă la alegerile parlamentare și prezidențiale, s-a temperat joi. Însă românii care plătesc rate la creditele luate înainte de mai 2019 vor observa de luna viitoare că trebuie să scoată mai mulți bani din buzunare, fără a înțelege ce i-a adus la aceasta. Această evoluție se va combina cu deprecierea rapidă a monedei naționale, la 6 sau chiar 7 lei/euro, ceea ce va diminua și mai mult puterea de cumpărare și nivelul de trai. BNR nu va putea să mai susțină cursul euro/leu pentru multă vreme, având în vedere că valuta vândută în piață a fost de mai multe miliarde de euro, inclusiv sumele venite de la Finanțe. Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,92%, față de 5,55%, la începutul lui septembrie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,97 la 5,98%, comparativ cu 5,59% în urmă cu aproape trei luni, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,02%, față de 5,64% în prima parte a lunii septembrie. Tranzacțiile din piața valutară s-au realizat în culoarul 4,976 – 4,978 lei, iar media euro a urcat marginal de la 4,9770 la 4,9771 lei. Căderea în Franța a guvernului minoritar condus Michel Barnier, nu a dereglat evoluția euro, care se tranzacționa în culoarul 1,0507 – 1,0547 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să coboare de la 4,7393 la 4,7282 lei. Cursul lirei sterline a atins joi, după mai bine de doi ani și jumătate, un maxim istoric de 6,0143 lei, după ce s-a apropiat de pragul de 1,21 euro. Aprecierea francului elvețian a fost marginală, media fiind stabilită la 4,3477 lei. Metalul galben fluctua în piețele specializate între 2.641,20 și 2.656,40 dolari, valori apropiate de cele de miercuri, astfel că prețul gramului de a scăzut marginal la 402,6311 lei. Decizia băncii centrale din Polonia de a menține dobânda sa de referință la 5,75% a apreciat media la 4,2695 zloți/euro. Cursul monedei maghiare s-a întărit la 412,70 forinți/euro. De la victoria în alegeri a lui Donald Trump, bitcoin a crescut cu mai mult de 50%. Joi, a fost atins un nou maxim de 103.623 dolari. La rândul său, ethereum s-a apreciat la 3.945 dolari și se apropie de maximul de 4.093 dolari, atins în martie. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

By:
On:
In: Uncategorized
Cererea de lei din partea firmelor care își achitau taxele și impozitele la bugetul de stat a fost acoperită cu ușurință de excesul de lichiditate din piața monetară. În același timp dobânzile interbancare și-au menținut tendința descendentă, după câteva luni de stagnare. De această evoluție vor profita cei care au credite care sunt corelate cu […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: APIA, Social
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând de astăzi, 11.07.2023, eliberează adeverințe pentru beneficiarii intervențiilor în sectorul zootehnic, gestionate de APIA, respectiv pentru: ü PD-21 Sprijin cuplat pentru venit – vaci de lapte ü PD-22 Sprijin cuplat pentru venit – carne vită ü PD-23 Sprijin cuplat pentru venit –bivolițe de lapte ü PD-24 Sprijin cuplat …

Citeste pe larg