Echilibrarea sentimentelor față de risc din piețele globale și declarațiile optimiste ale guvernatorului BNR nu au influențat major evoluția pieței valutare locale. Piața s-a deschis la 5,207 lei, cu peste un ban peste primele tranzacții de luni, iar direcția luată a fost una descendentă, cu un maxim de 5,2305 lei, iar cursul monedei unice a urcat de la 5,2105 la 5,2270 lei, după ce joia trecută acesta coborâse până la 5,2052 lei. Cu ocazia prezentării Raportului asupra inflaţiei în luna mai 2026, guvernatorul BNR a precizat referitor la poziția actuală din piață a euro că „după calculele noastre, se pare că e unde trebuie (…) Eu nu zic că ar trebui să vă obişnuiţi cu cursul actual. Vă spun că e un curs de piaţă, care deci s-ar putea să fie normal.” Mugur Isărescu a afirmat, de asemenea, că BNR își permite „o flexibilitate mai mare a cursului, pentru că rezervele sunt la nivel adecvat. Cursul pare să fie echilibrat pe piaţă. Pieţele sunt foarte sensibile la stabilitate politică, să avem cât mai repede un guvern şi continuarea corecţiei fiscale. Şi atenţie, iar mai spun ceva ca să se reţină. De multe ori nu numai faptele strică, şi vorbele. Sunt momente în istoria, cel puţin financiară, când vorbele spuse aiurea sunt mai tari sau în momente nepotrivite.” Mult mai pozitiv a fost răspunsul pieței monetare, după ce BNR a revizuit în creştere, la 5,5%, de la 3,9% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026, respectiv 2,9% la sfârşitul lui 2027. „Va creşte până prin iulie, probabil până la 11%, dar creşterile sunt mici, pentru că apoi, în iulie, august şi septembrie, vom avea deja o inflaţie de aproximativ 6%, iar spre sfârşitul anului, 5% şi ceva”, a declarat guvernatorul BNR. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,85%. Cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, care a coborât, în a doua ședință consecutivă, de la 5,93 la 5,92%. Indicele la 12 luni a coborât după circa o jumătate de an de la 6,0 la 5,99%. Euro se tranzacționa între 1,1611 și 1,1663 dolari, valori apropiate de cele de luni, iar media monedei americane a urcat de la 4,4771 la 4,4991 lei, valoare care nu a mai fost atinsă de un an. Cursul francului elvețian a urcat de la 5,7017 la 5,7148 lei iar cel al lirei sterlină a sărit de la 5,9825 la 6,0306 lei. Aprecierea monedei americane a ridicat prețul gramului de aur de la 653,8279 lei la 656,8982 lei, în timp ce metalul galben fluctua în piețele specializate între 4.525 și 4.590 dolari/uncie, în ușoară creștere față de începutul săptămânii. În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat modest la 360,67 forinți/euro. În schimb, a celei poloneze s-a întărit la 4,2389 zloți/euro. Creșterea cererii de monedă americană a afectat performanța criptomonedelor. Bitcoin a scăzut la 76.464 – 77.315 dolari, față de 82.000 dolari la mijlocul săptămânii trecute. La rândul său, ethereum a alunecat la 2.106 – 2.143 dolari.

Citeste pe larg

Suprapunerea crizei politice locale cu cea provocată de conflictul din Golful Persic și creșterea prețurilor la țiței, a stimulat ieşiri semnificative de capital străin, și nu numai, din economia românească. Astfel, cursul euro a crescut în doar patru zile cu circa 5 bani, joi fiind atins un nou maxim istoric de 5,1417 lei, ședință în care cotațiile au urcat la închidere până la 1,1890 lei. În cazul în care piața ar fi fost deschisă vineri existau mari șanse ca euro să atingă pragul de 5 lei, în condițiile în care cotațiile din piețele internaționale au urcat la 5,195 – 5,21 lei, echivalentul unei deprecieri săptămânale de circa 2,3%. În aceste condiții, este de așteptat ca BNR să încerce să tempereze deprecierea leului, înainte de ședința din Parlament de marți, când va fi votată moțiunea de cenzură. De altfel, luni vom afla cu cât s-a redus în martie rezerva valutară a BNR, după un începutul de lună în care banca centrală a vândut circa 1 miliard de euro, pentru a stopa mișcările speculative. Am putea asista și la o creștere a dobânzilor interbancare, dacă BNR va decide să absoarbă lichiditatea din piață cu scopul de a face leul mai atractiv pentru investitori. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a încheiat aprilie la 5,86%, față de 5,88% la începutul lunii. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,94%, față de 5,95% în prima ședință din aprilie, iar cel la 12 luni s-a oprit pe parcursul lunii trecute la 6,0%. Euro a crescut vineri la 1,1715 – 1,1786 dolari, după ce oficialii BCE au semnalizat intenția de a majora dobânda de referință, consecință a majorării inflației din zona euro în aprilie la circa 3%, față de ținta de 2% a băncii centrale. Analiștii anticipează creșteri în iunie și iulie, urmate de o alta în lunile de toamnă. În comunicatul de presă care a urmat ședinței de politică monetară de joi a BCE, unde rata de referință a fost menținută la 2%, se arată că „riscurile de creştere a inflaţiei şi riscurile de scădere a economiei s-au intensificat. Cu cât mai mult va continua războiul şi cu cât mai mult preţurile la energie rămân ridicate, cu atât mai puternic va fi impactul asupra inflaţiei şi a economiei.” Decizia BCE a venit după cea de miercuri a Rezervei Federale americane care a atras atenţia asupra riscurilor inflaționiste ridicate iar rata cheie a fost menținută în culoarul 3,50 – 3,75%, În piața locală, cursul dolarului a urcat joi de la 4,3595 la 4,3965 lei, față de un vârf de 4,4232 lei atins la începutul lui aprilie. Francul elvețian a încheiat aprilie cu o medie de 5,5821 lei, comparativ cu 5,5443 lei la începutul lunii. La rândul ei, lira sterlină a urcat de la 5,8466 lei, în prima ședință din aprilie, la 5,9370 lei, în cea de joia aceasta. Scăderea randamentelor bonurilor de Tezaur americane și a dolarului nu au îndepărtat uncia de aur de pragul de 4.600 dolari, cotațiile de vineri fiind de 4.559 – 4.661 dolari. În piața locală, prețul gramului a urcat joi de la 638,3798 lei la 653,5585 lei, sub valoarea înregistrată la începutul lui aprilie de 668,3222 lei. La sfârșitul săptămânii, bitcoin stagna în jurul pragului de 78.000 dolari, iar ethereum a celui de 2.300 dolari.

Citeste pe larg

„Ziua de astăzi ne aduce mai aproape unii de alții și ne amintește cine suntem! La Mulți Ani, #Giurgiu – oraşul meu drag în care m-am născut, am crescut şi trăiesc! Mai mult decât orice, Giurgiu înseamnă amintiri, familie, prieteni, #oameni. Oameni care au rămas, care s-au întors sau care nu au plecat niciodată cu […]

Articolul Deputat Marian MINA: „La Mulți Ani, Giurgiu – oraşul meu drag în care m-am născut, am crescut şi trăiesc!” apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Cererea de metal galben se menține una ridicată, iar uncia a urcat la jumătatea acestei săptămâni până la 4.624,50 dolari și a depășit astfel precedentul maxim istoric de 4.605,90 dolari atins marți. Această evoluție a ridicat prețul gramului de aur de la 643,1962 lei la un nou record de 650,6110 lei, față de 601,0836 lei, la sfârșitul anului trecut. Cererea industrială tot mai mare de argint, stimulată și de dezvoltarea sectorului Inteligenței Artificiale, dar și dorința investitorilor de a-și diversifica portofoliul de active considerate drept un refugiu, au ridicat prețul unciei de argint la un nou maxim istoric de 92 de dolari, comparativ cu un preț de 29 de dolari, la finalul anului 2024. Creșterea prețului metalelor prețioase se datorează tensiunilor geopolitice, precum războiul din Ucraina, intervenția SUA în Venezuela, dorința președintelui Trump de a ocupa Groenlanda, protestele populare din Iran, dar și înmulțirea plasamentelor în ETF-uri pe aur, la care se adaugă decizia multor bănci centrale de a-și diversifica rezervele, în detrimentul dolarului american. În aceste condiții, analiștii băncii americane Citigroup anticipează atingerea de către uncia de aur a pragului de 5.000 dolari, până la sfârșitul primului trimestru, iar uncia de argint ar putea trece de 100 dolari. Segmentul valutar a avut o evoluție calmă, în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,089 – 5,092 lei, iar cursul euro a urcat modest la 5,0897 lei, după două ședințe consecutive la 5,0896 lei, față de 5,0871 lei, joia trecută. Stabilitatea leului poate fi pusă, pe lângă cererea încă mare de active riscante, pe faptul că inflația anuală s-a retras în decembrie la 9,7%, față de 9,8%, în noiembrie. Raportul de toamnă al Comisiei de Prognoză anticipează pentru 2026 o medie anuală a inflației de 6,5%, cu o retragere la 3,6% la finalul anului, în timp ce creșterea anuală a prețurilor din 2027 ar urma să fie de 3,2%. Tendința descendentă a prețurilor și nivelul ridicat al lichidității din piața monetară, au împins indicii ROBOR spre pragul de 6%. Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,05 la 6,03%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,15 la 6,14%, iar cel la 12 luni de la 6,37 la 6,34%. Euro se tranzacționa în culoarul 1,1636 – 1,1658 dolari, înainte de publicarea unor date economice fundamentale din Statele Unite. În piața locală, cursul monedei americane a urcat marginal de la 4,3626 la 4,3658 lei, față de 4,3538 lei, în urmă cu o săptămână. Media francului elvețian s-a retras de la 5,4648 la 5,4532 lei, comparativ cu 5,4641 lei, joia trecută. Cursul lirei sterline a fost stabilit miercuri la 5,8752 lei, față de 5,8560 lei, în urmă cu o săptămână. Monedele din regiune se apreciau modest la 4,2110 zloți/euro, respectiv 385,23 forinți/euro. Speranțele puse de investitorii din piața cripto în schimbarea mai rapidă a actualului președinte al Rezerve Federale, Jerome Powell, cu un altul mai deschis către sectorul monedelor digitale și reducerea mai rapidă a dobânzilor, a majorat cererea. Bitcoin a urcat miercurea aceasta a 94.586 – 95.712 dolari, față de 87.330 dolari la sfârșitul lui 2025, iar ethereum la 3.281 – 3.357 dolari.

Citeste pe larg

Cererea de metal galben se menține una ridicată, iar uncia a urcat la jumătatea acestei săptămâni până la 4.624,50 dolari și a depășit astfel precedentul maxim istoric de 4.605,90 dolari atins marți. Această evoluție a ridicat prețul gramului de aur de la 643,1962 lei la un nou record de 650,6110 lei, față de 601,0836 lei, la sfârșitul anului trecut. Cererea industrială tot mai mare de argint, stimulată și de dezvoltarea sectorului Inteligenței Artificiale, dar și dorința investitorilor de a-și diversifica portofoliul de active considerate drept un refugiu, au ridicat prețul unciei de argint la un nou maxim istoric de 92 de dolari, comparativ cu un preț de 29 de dolari, la finalul anului 2024. Creșterea prețului metalelor prețioase se datorează tensiunilor geopolitice, precum războiul din Ucraina, intervenția SUA în Venezuela, dorința președintelui Trump de a ocupa Groenlanda, protestele populare din Iran, dar și înmulțirea plasamentelor în ETF-uri pe aur, la care se adaugă decizia multor bănci centrale de a-și diversifica rezervele, în detrimentul dolarului american. În aceste condiții, analiștii băncii americane Citigroup anticipează atingerea de către uncia de aur a pragului de 5.000 dolari, până la sfârșitul primului trimestru, iar uncia de argint ar putea trece de 100 dolari. Segmentul valutar a avut o evoluție calmă, în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,089 – 5,092 lei, iar cursul euro a urcat modest la 5,0897 lei, după două ședințe consecutive la 5,0896 lei, față de 5,0871 lei, joia trecută. Stabilitatea leului poate fi pusă, pe lângă cererea încă mare de active riscante, pe faptul că inflația anuală s-a retras în decembrie la 9,7%, față de 9,8%, în noiembrie. Raportul de toamnă al Comisiei de Prognoză anticipează pentru 2026 o medie anuală a inflației de 6,5%, cu o retragere la 3,6% la finalul anului, în timp ce creșterea anuală a prețurilor din 2027 ar urma să fie de 3,2%. Tendința descendentă a prețurilor și nivelul ridicat al lichidității din piața monetară, au împins indicii ROBOR spre pragul de 6%. Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,05 la 6,03%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,15 la 6,14%, iar cel la 12 luni de la 6,37 la 6,34%. Euro se tranzacționa în culoarul 1,1636 – 1,1658 dolari, înainte de publicarea unor date economice fundamentale din Statele Unite. În piața locală, cursul monedei americane a urcat marginal de la 4,3626 la 4,3658 lei, față de 4,3538 lei, în urmă cu o săptămână. Media francului elvețian s-a retras de la 5,4648 la 5,4532 lei, comparativ cu 5,4641 lei, joia trecută. Cursul lirei sterline a fost stabilit miercuri la 5,8752 lei, față de 5,8560 lei, în urmă cu o săptămână. Monedele din regiune se apreciau modest la 4,2110 zloți/euro, respectiv 385,23 forinți/euro. Speranțele puse de investitorii din piața cripto în schimbarea mai rapidă a actualului președinte al Rezerve Federale, Jerome Powell, cu un altul mai deschis către sectorul monedelor digitale și reducerea mai rapidă a dobânzilor, a majorat cererea. Bitcoin a urcat miercurea aceasta a 94.586 – 95.712 dolari, față de 87.330 dolari la sfârșitul lui 2025, iar ethereum la 3.281 – 3.357 dolari.

Citeste pe larg

Cererea de metal galben se menține una ridicată, iar uncia a urcat la jumătatea acestei săptămâni până la 4.624,50 dolari și a depășit astfel precedentul maxim istoric de 4.605,90 dolari atins marți. Această evoluție a ridicat prețul gramului de aur de la 643,1962 lei la un nou record de 650,6110 lei, față de 601,0836 lei, la sfârșitul anului trecut. Cererea industrială tot mai mare de argint, stimulată și de dezvoltarea sectorului Inteligenței Artificiale, dar și dorința investitorilor de a-și diversifica portofoliul de active considerate drept un refugiu, au ridicat prețul unciei de argint la un nou maxim istoric de 92 de dolari, comparativ cu un preț de 29 de dolari, la finalul anului 2024. Creșterea prețului metalelor prețioase se datorează tensiunilor geopolitice, precum războiul din Ucraina, intervenția SUA în Venezuela, dorința președintelui Trump de a ocupa Groenlanda, protestele populare din Iran, dar și înmulțirea plasamentelor în ETF-uri pe aur, la care se adaugă decizia multor bănci centrale de a-și diversifica rezervele, în detrimentul dolarului american. În aceste condiții, analiștii băncii americane Citigroup anticipează atingerea de către uncia de aur a pragului de 5.000 dolari, până la sfârșitul primului trimestru, iar uncia de argint ar putea trece de 100 dolari. Segmentul valutar a avut o evoluție calmă, în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,089 – 5,092 lei, iar cursul euro a urcat modest la 5,0897 lei, după două ședințe consecutive la 5,0896 lei, față de 5,0871 lei, joia trecută. Stabilitatea leului poate fi pusă, pe lângă cererea încă mare de active riscante, pe faptul că inflația anuală s-a retras în decembrie la 9,7%, față de 9,8%, în noiembrie. Raportul de toamnă al Comisiei de Prognoză anticipează pentru 2026 o medie anuală a inflației de 6,5%, cu o retragere la 3,6% la finalul anului, în timp ce creșterea anuală a prețurilor din 2027 ar urma să fie de 3,2%. Tendința descendentă a prețurilor și nivelul ridicat al lichidității din piața monetară, au împins indicii ROBOR spre pragul de 6%. Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,05 la 6,03%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,15 la 6,14%, iar cel la 12 luni de la 6,37 la 6,34%. Euro se tranzacționa în culoarul 1,1636 – 1,1658 dolari, înainte de publicarea unor date economice fundamentale din Statele Unite. În piața locală, cursul monedei americane a urcat marginal de la 4,3626 la 4,3658 lei, față de 4,3538 lei, în urmă cu o săptămână. Media francului elvețian s-a retras de la 5,4648 la 5,4532 lei, comparativ cu 5,4641 lei, joia trecută. Cursul lirei sterline a fost stabilit miercuri la 5,8752 lei, față de 5,8560 lei, în urmă cu o săptămână. Monedele din regiune se apreciau modest la 4,2110 zloți/euro, respectiv 385,23 forinți/euro. Speranțele puse de investitorii din piața cripto în schimbarea mai rapidă a actualului președinte al Rezerve Federale, Jerome Powell, cu un altul mai deschis către sectorul monedelor digitale și reducerea mai rapidă a dobânzilor, a majorat cererea. Bitcoin a urcat miercurea aceasta a 94.586 – 95.712 dolari, față de 87.330 dolari la sfârșitul lui 2025, iar ethereum la 3.281 – 3.357 dolari.

Citeste pe larg

Cererea de metal galben se menține una ridicată, iar uncia a urcat la jumătatea acestei săptămâni până la 4.624,50 dolari și a depășit astfel precedentul maxim istoric de 4.605,90 dolari atins marți. Această evoluție a ridicat prețul gramului de aur de la 643,1962 lei la un nou record de 650,6110 lei, față de 601,0836 lei, la sfârșitul anului trecut. Cererea industrială tot mai mare de argint, stimulată și de dezvoltarea sectorului Inteligenței Artificiale, dar și dorința investitorilor de a-și diversifica portofoliul de active considerate drept un refugiu, au ridicat prețul unciei de argint la un nou maxim istoric de 92 de dolari, comparativ cu un preț de 29 de dolari, la finalul anului 2024. Creșterea prețului metalelor prețioase se datorează tensiunilor geopolitice, precum războiul din Ucraina, intervenția SUA în Venezuela, dorința președintelui Trump de a ocupa Groenlanda, protestele populare din Iran, dar și înmulțirea plasamentelor în ETF-uri pe aur, la care se adaugă decizia multor bănci centrale de a-și diversifica rezervele, în detrimentul dolarului american. În aceste condiții, analiștii băncii americane Citigroup anticipează atingerea de către uncia de aur a pragului de 5.000 dolari, până la sfârșitul primului trimestru, iar uncia de argint ar putea trece de 100 dolari. Segmentul valutar a avut o evoluție calmă, în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,089 – 5,092 lei, iar cursul euro a urcat modest la 5,0897 lei, după două ședințe consecutive la 5,0896 lei, față de 5,0871 lei, joia trecută. Stabilitatea leului poate fi pusă, pe lângă cererea încă mare de active riscante, pe faptul că inflația anuală s-a retras în decembrie la 9,7%, față de 9,8%, în noiembrie. Raportul de toamnă al Comisiei de Prognoză anticipează pentru 2026 o medie anuală a inflației de 6,5%, cu o retragere la 3,6% la finalul anului, în timp ce creșterea anuală a prețurilor din 2027 ar urma să fie de 3,2%. Tendința descendentă a prețurilor și nivelul ridicat al lichidității din piața monetară, au împins indicii ROBOR spre pragul de 6%. Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,05 la 6,03%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,15 la 6,14%, iar cel la 12 luni de la 6,37 la 6,34%. Euro se tranzacționa în culoarul 1,1636 – 1,1658 dolari, înainte de publicarea unor date economice fundamentale din Statele Unite. În piața locală, cursul monedei americane a urcat marginal de la 4,3626 la 4,3658 lei, față de 4,3538 lei, în urmă cu o săptămână. Media francului elvețian s-a retras de la 5,4648 la 5,4532 lei, comparativ cu 5,4641 lei, joia trecută. Cursul lirei sterline a fost stabilit miercuri la 5,8752 lei, față de 5,8560 lei, în urmă cu o săptămână. Monedele din regiune se apreciau modest la 4,2110 zloți/euro, respectiv 385,23 forinți/euro. Speranțele puse de investitorii din piața cripto în schimbarea mai rapidă a actualului președinte al Rezerve Federale, Jerome Powell, cu un altul mai deschis către sectorul monedelor digitale și reducerea mai rapidă a dobânzilor, a majorat cererea. Bitcoin a urcat miercurea aceasta a 94.586 – 95.712 dolari, față de 87.330 dolari la sfârșitul lui 2025, iar ethereum la 3.281 – 3.357 dolari.

Citeste pe larg

Cererea de metal galben se menține una ridicată, iar uncia a urcat la jumătatea acestei săptămâni până la 4.624,50 dolari și a depășit astfel precedentul maxim istoric de 4.605,90 dolari atins marți. Această evoluție a ridicat prețul gramului de aur de la 643,1962 lei la un nou record de 650,6110 lei, față de 601,0836 lei, la sfârșitul anului trecut. Cererea industrială tot mai mare de argint, stimulată și de dezvoltarea sectorului Inteligenței Artificiale, dar și dorința investitorilor de a-și diversifica portofoliul de active considerate drept un refugiu, au ridicat prețul unciei de argint la un nou maxim istoric de 92 de dolari, comparativ cu un preț de 29 de dolari, la finalul anului 2024. Creșterea prețului metalelor prețioase se datorează tensiunilor geopolitice, precum războiul din Ucraina, intervenția SUA în Venezuela, dorința președintelui Trump de a ocupa Groenlanda, protestele populare din Iran, dar și înmulțirea plasamentelor în ETF-uri pe aur, la care se adaugă decizia multor bănci centrale de a-și diversifica rezervele, în detrimentul dolarului american. În aceste condiții, analiștii băncii americane Citigroup anticipează atingerea de către uncia de aur a pragului de 5.000 dolari, până la sfârșitul primului trimestru, iar uncia de argint ar putea trece de 100 dolari. Segmentul valutar a avut o evoluție calmă, în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,089 – 5,092 lei, iar cursul euro a urcat modest la 5,0897 lei, după două ședințe consecutive la 5,0896 lei, față de 5,0871 lei, joia trecută. Stabilitatea leului poate fi pusă, pe lângă cererea încă mare de active riscante, pe faptul că inflația anuală s-a retras în decembrie la 9,7%, față de 9,8%, în noiembrie. Raportul de toamnă al Comisiei de Prognoză anticipează pentru 2026 o medie anuală a inflației de 6,5%, cu o retragere la 3,6% la finalul anului, în timp ce creșterea anuală a prețurilor din 2027 ar urma să fie de 3,2%. Tendința descendentă a prețurilor și nivelul ridicat al lichidității din piața monetară, au împins indicii ROBOR spre pragul de 6%. Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,05 la 6,03%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,15 la 6,14%, iar cel la 12 luni de la 6,37 la 6,34%. Euro se tranzacționa în culoarul 1,1636 – 1,1658 dolari, înainte de publicarea unor date economice fundamentale din Statele Unite. În piața locală, cursul monedei americane a urcat marginal de la 4,3626 la 4,3658 lei, față de 4,3538 lei, în urmă cu o săptămână. Media francului elvețian s-a retras de la 5,4648 la 5,4532 lei, comparativ cu 5,4641 lei, joia trecută. Cursul lirei sterline a fost stabilit miercuri la 5,8752 lei, față de 5,8560 lei, în urmă cu o săptămână. Monedele din regiune se apreciau modest la 4,2110 zloți/euro, respectiv 385,23 forinți/euro. Speranțele puse de investitorii din piața cripto în schimbarea mai rapidă a actualului președinte al Rezerve Federale, Jerome Powell, cu un altul mai deschis către sectorul monedelor digitale și reducerea mai rapidă a dobânzilor, a majorat cererea. Bitcoin a urcat miercurea aceasta a 94.586 – 95.712 dolari, față de 87.330 dolari la sfârșitul lui 2025, iar ethereum la 3.281 – 3.357 dolari.

Citeste pe larg

După puseul depreciativ din prima jumătatea a lunii mai, atunci când euro a atins maximul istoric de 5,1222 lei, sub presiunea indusă de ieșirile rapide din piața locală a fondurilor străine, tendință stopată de intervențiile BNR, care a vândut peste 8 miliarde de euro și a sterilizat leii din piața monetară, leul a revenit la statutul său de cea mai stabilă monedă din regiune în raport cu cea unică. La sfârșitul lunii octombrie, cursul euro a crescut cu 0,31 bani, celelalte valute majore au cunoscut câștiguri mai mari, influențate de evoluția față de moneda europeană. Dolarul american s-a apreciat cu 6,41 bani iar francul elvețian cu 4,14 bani. Singura „pierzătoare” a fost lira sterlină care a scăzut cu 6,1 bani. În ultima săptămână, cursul euro a fluctuat între 5,0829 și 5,0856 lei, iar octombrie s-a închis la 5,0851 lei, atunci când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,083 – 5,086 lei. La jumătatea lunii noiembrie se va desfășura ședința de politică monetară a BNR, de la care nu se așteaptă o tăiere a ratei de referință, măsură care este anticipată, în cea mai optimistă variantă, pentru martie 2026. În schimb, indicii ROBOR revin treptat sub nivelul dobânzii cheie, după creșterile mari din luna mai, evoluție datorată majorării lichidității din piață, la o medie zilnică de circa 20 miliarde lei. Cu observația că, în loc să crească creditarea economiei în momentul în care avansul anual al PIB este de sub 1%, băncile aleg depozitele la BNR, unde primesc o dobândă de faciltate de 5,5%/an, sau să cumpere titluri de stat, unde primesc un randament de circa 7%. La final de octombrie, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,36 la 6,35%, față de 5,92% la începutul anului. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,52 la 6,50% față de 5,97% la începutul lui 2025, iar cel la 12 luni a alunecat de la 6,73 la 6,70%, comparativ cu 6,02% în primele zile din acest an. Evoluția monedei unice față de cea americană a fost influențată de rezultatul întâlnirii dintre Donald Trump şi Xi Jinping, care au convenit un acord comercial pentru o perioadă de un an. Acest status quo a pus în umbră faptul că inflația din zona euro a scăzut în octombrie la 2,1%, de la 2,2% în septembrie, astfel că moneda unică a scăzut la 1,1521 – 1,1578 dolari, și a închis piața americană la 1,1536 dolari, față de 1,1626 dolari în vinerea precedentă. În piața locală, dolarul a încheiat luna la 4,3947 lei. Octombrie s-a terminat cu medii de 5,4787 lei/franc, respectiv 5,7713 lei/liră sterlină. Gramul de aur a atins în 17 octombrie maximul istoric de 606,5699 lei, în timp ce uncia a urcat peste 3 zile până la 4.381,21 dolari. Au urmat marcările de profit și ieșirile masive din fondurile ETF care urmăresc evoluția metalului galben, care a alunecat sub pragul de 3.900 dolari și a încheiat luna la 3.971,80 – 4.045 dolari, deciziile investitorilor fiind influenţate de perspectiva unei noi reduceri a dobânzii în Statele Unite. La nivel lunar, uncia a câștigat 3,3% iar avansul gramului de aur a fost de peste 38 lei. O analiză a băncii americane Morgan Stanley estimează pentru prima jumătate a anului viitor un preţ mediu al unciei de 4.300 dolari, evoluție stimulată de cererea comercială și a băncilor centrale, de deciziile de politică monetară ale Fed cât și de incertitudinile economice la nivel global. Aprecierea monedei americane a indus scăderea celor digitale. Bitcoin a coborât joi sub pragul de 107.000 dolari, a revenit la finalul săptămânii în jurul valorii de 110.000 dolari. Analiza cuprinde perioada 27 – 31 octombrie

Citeste pe larg

Reducerea ofertei de valută, pe fondul unei majorări a cererii comerciale, a afectat performanța monedei naționale. La începutul săptămânii, cursul euro a atins un minim al ultimelor două luni de 5,0539 lei. Creșterea aversiunii față de risc, apărută marți, a pus presiune pe curs iar joia aceasta euro a urcat de la 5,0629 la 5,0672 lei, în timp ce transferurile se realizau într-un culoar îngust, 5,066 – 5,069 lei. Reglarea lichidității și menținerea ratei de referință la 6,5%, valoare stabilită în urmă cu un an, sunt principalii factori care influențează nivelul indicilor ROBOR. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,60%. În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,74 la 6,73%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,90%. Apetitul pentru titlurile de stat românești s-a redus în piața locală. La licitația de joi, statul a dorit să se împrumute cu 500 milioane lei, scadența fiind în aprilie 2035. Băncile și clienții lor au înaintat oferte de cumpărare în valoare de 781 milioane lei, iar Trezoreria s-a împrumutat cu 500 milioane lei pentru care a acceptat să achite o dobândă medie anuală de 7,38%. Investitorii și-au marcat cu rapiditate profiturile obținute miercuri când euro a scăzut până la 1,1574 dolari, după ce premierul francez François Bayrou a anunțat că solicită un vot de încredere în Adunarea Națională, prin asumarea răspunderii pentru reformele bugetare. Joi, traderii și-au mărit expunerea pe euro, care a urcat la 1,1629 – 1,1677 dolari, odată cu revenirea în atenția pieței a riscului ca Rezerva Federală americană să-și piardă independența față de factorul politic. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,3681 la 4,3495 lei. Euro a continuat să piardă teren în fața francului elvețian astfel că cursul acestuia a urcat de la 5,4137 la 5,4325 lei. Creșterea mediei lirei sterline a fost modestă, de la 5,8714 la 5,8730 lei. În ciuda deprecierii monedei americane, prețul gramului de aur a urcat de la 474,4798 lei la 475,4400 lei, impulsionat de aprecierea metalului galben la 3.383 – 3.409 dolari/uncie. Aurul a atins în 22 aprilie un maxim istoric de 3.499,70 dolari/uncie. Media monedelor din regiune se deprecia față de euro, la 4,2681 zloți, respectiv 397,27 forinți. Deprecierea monedei americane a stimulat cererea de criptomonede. Bitcoin a urcat de la 110.906 la 113.362 dolari, iar ether de la 4.470 la 4.626 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

Rezultatele după contestații obținute la examenul național de Bacalaureat sesiunea august 2025 au fost afișate marți 26 august 2025, în centrele de examen și pe site-ul dedicat, cu anonimizarea numelui și prenumelui candidaților, în concordanță cu prevederile art, 5 și ale art, 6 din Regulamentul UE 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește […]

Articolul IȘJ Giurgiu: Rata de promovare, în cea de-a doua sesiune a examenului de Bacalaureat 2025 ( după contestații), a crescut!  apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Începând de luni, 11 august,  Giurgiu găzduiește sesiunea a doua a Bacalaureatului 2025, în cadrul a doar două centre de examinare: Liceul Tehnologic „Dimitrie Bolintineanu” din Bolintin-Vale și un centru central dedicat liceenilor din Giurgiu și localitățile arondate, conform datelor furnizate de către reprezentanții Inspectoratului Școlar al Județului Giurgiu.  Interesul este mai ridicat decât în […]

Articolul BAC 2025, la Giurgiu – Interesul a crescut, fiind dublu față de anul trecut! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg