România se află în pragul unei noi crize politice, după ce Partidul Social Democrat a transmis semnale clare privind posibilitatea retragerii de la guvernare. O decizie crucială este așteptată luni, la ora 10:00, când membrii Executivului urmează să stabilească direcția politică pentru perioada următoare. Tensiunile din interiorul coaliției ridică numeroase semne de întrebare, mai ales […]

Articolul Criză politică la orizont: Guvernul decide luni viitorul coaliției, PSD amenință cu ieșirea de la guvernare apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Marți se va desfășura ședința de politică monetară a BNR. Economiștii nu se așteaptă la o modificare a dobânzii cheie, în condițiile în care România nu va fi ocolită de majorarea inflației și intrarea în recesiune a economiei mondiale, consecință a războiului din Golful Persic, care a tăiat peste 20% din aprovizionarea cu țiței și gaze la nivel mondial. Leul a avut o evoluție ușor pozitivă, după ce la sfârșitul săptămânii trecute, agenția S&P Global Ratings a confirmat notele României pentru creditul suveran pe termen lung şi scurt, în valută străină şi locală, la nivelul ”BBB-/A-3”, cu perspectiva negativă. Tranzacțiile din piața locală se realizau în culoarul 5,096 – 5,98 lei iar cursul monedei unice a scăzut de la 5,0978 la 5,0961 lei față de 5,0989 lei, lunea trecută. În așteptarea deciziei de politică monetară a BNR, dealerii bancari erau prudenți. Astfel, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,88%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,94% iar cel la 12 luni la 6,0%. Chiar dacă băncile și clienții acestora nu se mai înghesuie să cumpere titluri de stat românești, consecință a menținerii inflației în jurul pragului de 10%, Finanțele au reușit să se împrumute după seceta din martie. La prima licitație, Trezoreria a atras 498,1 milioane lei cu scadența în septembrie 2026, peste valoarea programată de 400 milioane lei, pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 6,13%. La a doua, Finanțele s-au împrumutat cu încă 375 milioane lei, sumă scadentă în aprilie 2035, peste valoarea programată de 300 milioane lei, pentru care va plăti o dobândă de 6,94%. Multe piețe din Occident erau închise lunea aceasta, cu prilejul Sărbătorii Pascale, astfel că volatilitatea perechii euro/dolar era minimă. Euro se tranzacționa între 1,1505 și 1,1569 dolari, valori apropiate de cele de vineri, chiar dacă BCE a menținut joi principala sa dobândă, cea la facilitatea pentru depozitele bancare, la 2% față de 3,50 – 3,75% în Statele Unite. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,4169 la 4,4092 lei, față de 4,4354 lei, la începutul săptămânii trecute. BCE a estimat că majorarea preţurilor la energie va provoca o creștere a inflației la 3,1% în trimestrul al doilea din 2026, după care se va retrage în toamnă la 2,8%. Analiștii anticipează o tendință de apreciere a dolarului, moneda prin care se tranzacționează materiile prime energetice, ce beneficiază de creșterea actuală a prețurilor și de faptul că SUA este unul dintre cei mai mari producători mondiali. Iar economia americană răspunde mai bine la șocurile actuale, rata șomajului din martie coborând de la 4,4% la 4,3%. Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,5318 la 5,5296 lei, față de 5,5483 lei, la începutul săptămânii trecute, iar cel al lirei sterline de la 5,8451 la 5,8445 lei comparativ cu 5,8719 lei, lunea trecută. Creșterea metalului galben la 4.600 – 4.707 dolari/uncie a ridicat prețul gramului de aur de la 664,0863 la 666,3626 lei. Ușoara depreciere a monedei americane, pe fondul revenirii apetitului pentru risc, au influențat pozitiv evoluția criptomonedelor. Bitcoin a urcat la 68.776 – 70.189 dolari, respectiv a ethereum la 2.108 – 2.170 dolari.

Citeste pe larg

SRI

https://www.sri.ro/assets/files/casa-de-pensii/Comunicat-Impozit-Pensii.pdf

COMUNICAT
privind Decizia Curții Constituționale a României
nr. 724/19.12.2024 

Ca urmare a publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91/31.I.2025 a
Deciziei Curții Constituționale a României nr. 724 din 19 decembrie 2024 referitoare
la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015
privind Codul fiscal, care a decis că dispozițiile acestuia sunt neconstituționale,
începând cu data publicării deciziei – 31 ianuarie 2025, impozitul pe pensii se
calculează potrivit reglementărilor anterioare în domeniu, respectiv în procent de
10% pentru partea din pensie ce depășește plafonul de venit neimpozabil lunar.

*************************************

Neconstitutionalitatea unui text de lege inseamna ca acel text nu mai exista de la data publicarii deciziei CCR in MO. Daca textul neconstitutional a inlocuit un text de lege anterior, acel text reintra in vigoare dupa publicarea deciziei CCR pana la o noua interventie a Legiuitorului.

Abrogarea textului abrogator nu repune in vigoare textul abrogat. Simpla abrogare a actualului text 101 din Codul Fiscal nu ar fi repus in vigoare vechiul text al art. 101.

Citeste pe larg

La sfârșitul acestei săptămâni, se va desfășura ultima ședință de politică monetară a BNR din acest an. Piața anticipează o reducere de minim un sfert de punct procentual, însă ar putea și o tăiere de 0,5% sau o menținere a dobânzii de politică monetară la 6,50%, în condițiile în care inflația nu se apropie decisiv de ținta de 2,5%±1 punct procentual. Alegerile parlamentare și prezidențiale, care se vor desfășura la sfârșitul acestei luni și începutul lui decembrie, impune o monitorizare strictă a pieței valutare, cu scopul de a evita eventuale derapaje. Cursul euro a crescut luni de la 4,9747 la 4,9748 lei, iar tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,974 – 4,975 lei. Piața monetară nu a cunoscut schimbări ale cotațiilor. De la începutul lui septembrie, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,59% iar cel la 12 luni s-a consolidat la 5,64%. Trezoreria s-a împrumutat luni cu 500 milioane lei, sumă programată inițial, printr-o licitaţie cu titluri de stat scadentă în octombrie 2026, la o dobândă medie anuală de 6,25%. Marți și miercuri se va desfășura ședința de politică monetară a Rezervei Federale, în timp ce la nivel politic va fi ales noul președinte și jumătate din locurile Congresului american. Investitorii au decis să se protejeze față eventualele riscuri, iar euro a urcat ușor, la 1,0870 – 1,0915 dolari, iar media monedei americane a coborât de la 4,5814 la 4,5640 lei. Media francului elvețian a crescut la 5,2853 lei iar cea a lirei sterline la 5,9164 lei. Metalul galben s-a retras la 2.729,10 – 2.745,70 dolari/uncie, ceea ce a coborât prețul gramului de aur la 401,8405 lei, față de recordul istoric de 410,6824 lei, atins în 30 octombrie. La redeschiderea piețelor, după minivacanța prilejuită de sărbătoarea Tuturor Sfinților, media monedei maghiare s-a apreciat la 407,79 forinți/euro iar a celei la 4,3443 zloți/euro. Piața monedelor digitale era prudentă, volatilitatea cotațiilor fiind redusă. Bitcoin fluctua între 68.242 – 69.431 dolari iar ethereum se mișca între 2.435 și 2.489 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

In cazul in care Comisia recomanda ca prima Camera sesizata Camera Deputatilor, proiectul va fi inaintat la Camera Deputatilor nu inainte ca avizul comisiei de constitrutionalitate sa fie fie aprobat in plenul Senatului de saptamana viitoare.

Senat, Ordinea de zi
Comisia pentru constituţionalitate
din 25 septembrie 2024

Citeste pe larg

 Dupa 5 luni de la pronuntarea rusinoasei decizii nr. 177/21 03 2024, Curtea Constitutionala a catadicsit sa publice penibila Motivare prin care, cu incalcarea propriei jurisprudente, a decis ca o ordonanta de urgenta emisa de Guvernul Tudose pe data de 04 08 2017, fara a solicita avizul Consiliului  Legislativ, ar fi constitutionala pentru ca greseala s-ar fi comis la Consiliul Legislativ, nu la Secretariatul General al Guvernului, si ca aceasta greseala de procedura nu poate constitui de sine statator un motiv extrinsec de neconstitutionalitate, pentru ca intrinsec nu a fost afectat vreun drept constitutional prohibit a fi afectat prin ordonanta de urgenta, potrivit art. 116 alin (6) din Constitutie. 

Lipsa avizului ar fi fost un motiv de sine statator de neconstitutionalitate daca exceptia ar fi fost ridicata de una din instituțiile statului abilitata sa sesizeze CCR. Cand exceptia este ridicata de persoanele fizice afectate se analizeaza mai intai daca prin ordonanta le sunt afectate drepturile lor constitutionale.

Desi in Motivare nu se analizeaza temeinic daca eliminarea actualizarii pensiei militare reglementate prin art.  nr 60 din Legea  nr. 223/2015 si diminuarea indexarii reglementate prin art. 59 din aceeasi lege reprezinta afectari ale insusi dreptului de pensie, CCR concluzioneaza ca OUG nr. 59 nu afecteaza vreun drept constitutional si ca atare posibila incalcare a regulilor procedurale de adoptare a ordonantei nu poate fi retinuta ca motiv de neconstitutionalitate.

Or, jerpelirea pensiei militare de elementele subsecvente stabilirii dreptului, care-i mentin puterea de cumparare, sunt adevarate lovituri, nu numai afectari ale dreptului de pensie stabilit prin lege, lovituri incomparabil mai mari decat impunerea CASS printr-o ordonanta de urgenta declarata neconstitiutionala de catre aceeasi CCR, in anul 2022.

Ca este o adevarata pauperizare a beneficiarilor de pensii militare stabilite inainte de odioasa ordonanta TUDOSE, OUG emanata in laboratoarele de proiecte de acte normative ale MApN, dovada vine din compararea respectivelor pensii militare cu cele prezente pentru similari in grad, functie, vechime. Dupa 7 ani de aplicare a OUG 59/2017, pensiile afectate, desi CCR zice ca nu, abia daca ajung la 1/2 din pensiile stabilite in prezent.

Capturile de pe registrul de intrari – iesiri al Consiliului Legislativ, prezentate de Huhu Rezea la inceputul anului 2023, contrazic cele retinute de CCR in Decizia nr 177/2024 de mai jos. 

Adresa prin care s-a  cerut avizul CCR a fost inregistrat la Secretariatul General al Guvernului pe 07 08 2017, nu pe 04 08 2017, data emiterii ordonantei. Intarzierea solicitarii avizului s-a produs si in cazul OUG 57/04 08 2017.

vezi

https://www.huhurez.com/2023/02/documente-de-pe-site-ul-consiliului.html

https://www.huhurez.com/2023/12/ce-elemente-noi-puteau-sa-intervina.html#google_vignette

Citeste pe larg

 Dupa 5 luni de la pronuntarea rusinoasei decizii nr. 177/21 03 2024, Curtea Constitutionala a catadicsit sa publice penibila Motivare prin care, cu incalcarea propriei jurisprudente, a decis ca o ordonanta de urgrnta emisa de Guvernul Tudose pe data de 04 08 2017, fara a solicita avizul Consiliului  Legislativ, ar fi constitutionala pentru ca greseala s-ar fi comis la Consiliul Legislativ, nu la Secretariatul General al Guvernului, si ca aceasta greseala de procedura nu poate constitui de sine statator un motiv extrinsec de neconstitutionalitate, pentru ca intrinsec nu a fost afectat vreun drept constitutional prohibit a fi afectat prin ordonanta de urgenta potrivit art. 116 alin (6) din Constitutie. 

Lipsa avizului ar fi fost un motiv de sine statator de neconstitutionalitate daca exceptia ar fi fost ridicata de una din instituțiile statului abilitata sa sesizeze CCR. Cand exceptia este ridicata de persoanele fizice afectate se analizeaza mai intai daca prin ordonanta le sunt afectate drepturile lor constitutionale.

Desi in Motivare nu se analizeaza temeinic daca eliminarea actualizarii pensiei militare reglementate prin art.  nr 60 din Legea  nr. 223/2015 si diminuarea indexarii reglementate prin art. 59 din aceeasi lege reprezinta afectari ale insusi dreptului de pensie, CCR concluzioneaza ca OUG nr. 59 nu afecteaza vreun drept constitutional si ca atare posibila incalcare a regulilor procedurale de adoptare a ordonantei nu poate fi retinut ca motiv de neconstitutionalitate.

Or, jerpelirea pensiei militare de elementele subsecvente stabilirii dreptului, care-i mentin puterea de cumparare, sunt adevarate lovituri, nu numai afectari ale dreptului de pensie stabilit prin lege, lovituri incomparabil mai mari decat impunerea CASS printr-o ordonanta de urgenta declarata neconstitiutionala de catre aceeasi CCR, in anul 2022.

Ca este o adevarata pauperizare a benefdiciarilor de pensii militare stabilite inainte de odioasa ordonanta TUDOSE, OUG emanata in laboratoarele de proiecte de acte normative ale MApN, dovada vine din compararea respectivelor pensii militare cu cele prezente pentru similari in grad, functie, vechime. Dupa 7 ani de aplicare a OUG 59/2017, pensiile afectate, desi CCR zice ca nu, abia daca ajung la 1/2 din pensiile stabilite in prezent.

Capturile de pe registrul de intrari – iesiri al Consiliului Legislativ, prezentate de Huhu Rezea la inceputul anului 2023, contrazic cele retinute de CCR in Decizia nr 177/2024 de mai jos. 

Adresa prin care s-a  cerut avizul CCR a fost inregistrat la Secretariatul General al Guvernului pe 07 08 2017, nu pe 04 08 2017, data emiterii ordonantei. Intarzierea solicitarii avizului s-a produs si in cazul OUG 57/04 08 2017.

vezi

https://www.huhurez.com/2023/02/documente-de-pe-site-ul-consiliului.html

Citeste pe larg

 In cazul unui proces privind stabilirea/plata salariilor sau pensiilor, daca  instanta identifica o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei, este obligata sa ceara, prin Incheiere, ICCJ sa se pronunte de principiu asupre respectivei chestiuni de drept. Toate celelalte instante care au pe rol asemenea cauze le vor suspenda pana se pronunta ICCJ.

Completul 25 al Tribunalului Bucuresti, daca mai intarzia 3 zile, nu mai putea decide prin incheiere ca litigiile privind diminuarea platii pensiilor de serviciu prin aplicarea gresita a art, 100 si 101 din Codul Fiscal sunt litigii de contencios administrativ, in contradictie cu solutiile date anterior de alte instante sau chiar de catre Tribunalul Bucuresti.

Citeste pe larg

Incă o dată să menționam elementele de identificare ale dosarului pentru a aduce mulțumire  domnului pensionar al Casei de Pensii Sectoriale a MAI, domnul Sebănoiu V Bogdan, și avocatului său, pentru că, în premieră,  au formulat această excepție de neconstituționalitate motivată pe nerespectarea de către Guvern a procedurii de adoptare a unei ordonanțe de urgență, respectiv nesolicitarea avizului Consiliului Legistativ, înainte de a adopta OUG  nr. 59 din 04 08 2017. O armată de asociații ale rezerviștilor nu a fost capabilă să descopere acea lipsă de procedură, deși era vizibilă din documentele de la Fisa actului normativ de la Senat și Camera Deputaților – Pl x 310/2017

Lista dosarelor care se judecă pe data de 23 februarie 2023.

Nu-mi venea să cred că exista o asemenea dovadă de neconstituționalitate a acelei ordonanțe când, pe 01 12 2022, de Ziua Națională a României, autorul excepției a anunțat în premieră pe blog ca are pe rolul CCR  un dosar în care atacă extrinsec OUG 59/2017. Comentariul pe care-l prezint mai jos,  pentru a fi citit și recitit, l-am ținut cap de afiș, spre disperarea celor care  au impus eliminarea actualizării pensiilor militare, până când și câteva asociații asociative au ajuns să dea comunicate despre evenimentul de azi de la CCR. 

Poate că dacă alt user, @Camaradul, nu-mi semnala atunci excelentul material documentar al magistratului asistent al CCR, Benke Károly, și nu anunța că are pe rolul unei instanțe din București o excepție deja admisă pentru înaintare la CCR, excepție motivată în baza recomandărilor din acel material,  nici @Skoda nu se grăbea să facă publică isprava sa. Ii mulțumesc și sunt încrezător în reușita sa.


Skoda 4×4 noreply-comment@blogger.com

1 dec. 2022, 13:53

către eu
Skoda 4×4 a adăugat un comentariu nou la postarea dvs. „Americanii de la Deveselu vor defila la Monumentul eroilor romanațeni ”:

La multi ani ROMANIA , si tuturor militarilor indiferent de arma ,nu am vrut sa mai comentez dar ce spune,,Camaradul” ma face sa cred ca mai exista luptatori pentru drepturile privind pensiile militare : personal am dosar la CCR, trimis de Tribunal din luna mai 2021 privind neconstitutionalitatea OUG.59/2017-nu pe articole,capitole,etc. ci INTEGRAL. Daca macar unul dintre noi(am aflat ca mai sunt dosare la CCR ptr.oug.59/2017)va avea castig, am impresia ca va urma o mare,,nucleara” in domeniul pensiilor militare .Cu stima

Postare de Skoda 4×4 pe huhurez.com la 1 dec. 2022, 13:53


Singura sincopă care s-ar putea întâmpla astăzi la CCR nu ar fi respingerea excepției, respingere imposibilă… după jurisprudența CCR,  ci amânarea judecării dosarului din lipsă de timp, având  numărul de ordine  204 pe Lista dosarelor ședinței de astăzi. 
Ca un castel de nisip se va dărâma și iluzia că neconstituționala OUG 59/2017 se va perpetua prin. art. 84 din OUG 114/2018.
Responsabilii cu inițierea proiectelor de acte normative din sistemul de  apărare ar trebui să se grăbească să pună L 223/2015  în acord cu decizia CCR, cât timp este în dezbatere la Senat proiectul L4/2023.

Citeste pe larg