economia

Leul a reușit o apreciere minimă la începutul acestei săptămâni, în contrast cu celelalte monede de la marginea zonei euro, evoluție cauzată de declarația lui Donald Trump, conform căreia va impune taxe vamale de 30% la importurile făcute din Uniunea Europeană. Cursul euro a scăzut la începutul acestei săptămâni de la 5,0810 la 5,0795 lei, față de o medie de 5,0645 lei, la începutul celei precedente, în timp ce tranzacțiile se realizau între 5,075 și 5,082 lei. În opinia lui Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, „cursul leului nu este fundamental supraapreciat”, afirmație în contrast cu deficitul cronic al contului curent al balanței de plăți care arată că importurile de bunuri și servicii se mențin net mai ridicate decât exporturile. Declarația lui Eugen Rădulescu a venit în contextul în care BNR a publicat luni datele privind contului curent al balanţei de plăţi. Acesta a înregistrat un deficit de 12,632 miliarde de euro în primele cinci luni din acest an, în creştere cu 46,7% faţă de perioada similară din 2024, când soldul negativ al contului curent a fost de 8,61 miliarde de euro Consilierul guvernatorului BNR a mai precizat în analiza sa, „dacă Banca Națională ar forța deprecierea leului pentru a reechilibra balanța de plăți externe, efectul imediat ar fi de creștere suplimentară a presiunilor inflaționiste, pe canalul costului importurilor, ca și de majorare a costului în lei al plăților pentru împrumuturile în valută, atât ale guvernului (ceea ce, de fapt, ar majora deficitul bugetar), cât și ale actorilor neguvernamentali (care ar fi resimțit deopotrivă de populație și de întreprinderi, cu efect recesionist suplimentar).” Ultima operațiune de tip repo realizată de BNR a avut loc la sfârșitul lunii trecute. Atunci banca centrală le-a împrumutat pe cele comerciale cu 1,5 miliarde lei la o dobândă de 6,5%, egală cu cea de politică monetară. De atunci, indicii ROBOR au intrat pe o pantă descendentă care i-a adus la minime ale ultimilor două luni. Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,75%, față de 6,88%, la începutul săptămânii trecute. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,89 la 6,88%, față de 7%, în urmă cu o săptămână, iar cel la 12 luni a alunecat de la 7,02 la 7,01%, față de 7,12%, lunea trecută. Războiul comercial declanșat de administrația de la Casa Albă, a provocat scăderea euro la 1,1654 – 1,1698 dolari, față de circa 1,18 dolari, în urmă cu o săptămână. În piața locală, cursul monedei americane a urcat la 4,3468 lei, față de 4,3179 lei, în urmă cu o săptămână. Media francului elvețian a coborât la 5,4530 lei. Cursul lirei sterline a cunoscut cea mai importantă scădere, de la 5,8849 lei la 5,8584 lei, efect al faptului că economia britanică se află la limita intrării în recesiune. Prețul gramului de aur a crescut de la 466,3616 lei la 470,5238 lei, efect al aprecierii metalului galben la 3.352 – 3.376 dolari/uncie. Monedele din regiune s-au depreciat la 4,2614 zloți/euro, respectiv 400,15 forinți/euro. Bitcoin a depășit recordul de 118.872 dolari, atins vineri, și a urcat până la 123,117 dolari. La rândul său, ethereum s-a apreciat la 2.965 – 3.081 dolari.