Semnele de stagflație (fenomen caracterizat printr-o creștere economică redusă, cu o inflație mare și un șomaj ridicat) pe care le arată economia românească, premergătoare intrării în recesiune, pot pune presiune pe leu și îngreunează eforturile BNR care folosește cursul de schimb drept principal instrument în lupta cu prețurile. În cadrul unui recent interviu, preşedintele interimar Ilie Bolojan a afirmat că economia României a intrat în stagnare şi are nevoie de măsuri rapide pentru evitarea recesiunii. Creșterea ofertei comerciale de valută a coborât cursul euro la începutul săptămânii la un minim al ultimelor două luni de 4,9754 lei. Următoarele ședințe au adus o creștere a cotațiilor la 4,976 – 4,978 lei, astfel că media de vineri a fost stabilită la 4,9773 lei. Piața monetară a avut o evoluție ușor descendentă la nivel săptămânal. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 s-a oprit la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni la 6,06%. Statul s-a împrumutat joi cu 500 milioane lei, valoare identică cu cea a emisiunii de titluri de stat cu scadența în mai 2035, pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 7,47%. Vineri, Trezoreria a atras suplimentar încă 75 milioane lei pentru aceeași scadență, pentru care a acceptat același randament mediu anual. Euro a avut o evoluție descendentă, pe fondul marcărilor de profit și a atins un joi un minim de 1,0733 dolari. Vineri, creșterea de 0,4% în februarie a indicelui preţurilor pentru cheltuielile de consum personal (PCE) din Statele Unite, în timp ce rata anuală a inflaţiei de bază a urcat la 2,8%, a inversat pariurile, iar euro a urcat la 1,0764 – 1,0845 dolari, pentru a închide peste Ocean la 1,0827 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a crescut la nivel săptămânal de la 4,5865 la 4,6187 lei. Rezerva Federală a menținut la jumătatea acestei luni dobânda de referință la 4,25 – 4,50%, după un ciclu de reduceri în 2024 care a însumat un punct procentual. Prudența arătată de Fed vine în contextul incertitudinilor generate de majorarea tarifelor vamale de către administrația Trump. Săptămâna trecută, majorarea ofertei de monedă elvețiană, considerată drept un refugiu în perioadele geopolitice și economice complicate, a ridicat cursul acesteia de la 5,2076 la 5,2332 lei. La rândul ei, lira sterlină a urcat de la 5,9493 la 5,9795 lei. Prețul gramului de aur a urcat de la 453,2378 lei, record atins joi, la unul nou de 456,5018 lei. Evoluția se datorează atât aprecierii monedei americane cât și a faptului că metalul galben a atins un nou maxim istoric de 3.083,10 dolari/uncie, mai mult cu circa 40% față de sfârșitul lui martie 2024. Uncia a depășit pragul psihologic de 3.000 dolari la jumătatea acestei luni, atât investitorii instituţionali cât şi cei privaţi dorind să-și protejeze portofoliile împotriva turbulenţelor economice. Majorarea vânzărilor din piața cripto a coborât bitcoin la sfârșitul săptămânii la 82.200 – 83.500 dolari. Ethereum s-a depreciat la rândul său la 1.810 – 1.850 dolari. Analiza cuprinde perioada 17 – 21 martie

Citeste pe larg

Chiar dacă premierul se laudă că își ocupă timpul cu meditații la economie și altele, situația din țară este una la limita recesiunii, așa cum a arătat-o creșterea PIB din al doilea trimestru cu doar 0,3%, conform datelor INS. Sondajul realizat de CFA România în rândul membrilor săi arată că indicatorul de Încredere Macroeconomică  a scăzut în luna septembrie, cu 6,7 puncte până la valoarea de 40,1 puncte, semn al direcției negative pe care o are economia. În aceste condiții, anticipaţiile indică o încetinire a creșterii PIB din acest an de 1,7%. Pentru anul viitor, economia se prognozează un avans de 1,1%, existand şi opinii printre participanţii la sondaj de recesiune. Piața valutară a fost însă stabilă, ea fiind monitorizată cu atenția de BNR. Situația este normală în condițiile în care urmează să se desfășoare alegerile parlamentare și prezidențiale. Nivelul mai redus al aversiunii față de risc a asigurat stabilitatea monedelor de la marginea zonei euro. Cotațiile din piață au scăzut la 4,974 – 4,975 lei, astfel că media monedei unice a coborât de la 4,9752 la 4,9744 lei, minim al ultimelor trei săptămâni. Majoritatea analiștilor CFA România anticipează deprecierea leului în următoarele 12 luni. Pentru orizontul de șase luni valoare medie a euro este de 5,0407 lei, iar pentru cel de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0975 lei. Menținerea ratei de referință la 6,50% și a celei pentru facilitatea de depozit la 5,5%, cât și nivelul ridicat al lichidității din piața monetară, susțin în ultimele luni stabilitatea indicilor ROBOR. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,59% iar cel la 12 luni la 5,64%. Finanțele au intenționat să se împrumute cu 700 milioane lei prin intermediul unei emisiuni de obligațiuni cu scadența mai 2027, însă nivelul dobânzilor solicitate de cumpărători a fost considerat prea ridicat. Euro a continuat să se deprecieze la 1,0915 – 1,0937 dolari, astfel că media monedei americane a crescut de la 4,5471 la 4,5501 lei. Cursul francului elvețian s-a depreciat la 5,2933 lei iar cel al lirei sterline la 5,9421 lei. La începutul săptămânii trecute, prețul gramului de aur a atins un maxim de 387,6905 lei, însă acesta a devenit deja istorie. Luni, prețul a urcat la un nou record de 388,9505 lei, evoluție la care a contribuit aprecierea monedei americane. Metalul galben fluctua între 2.643,10 și 2.668 dolari, creșterea față de acum un an fiind de peste 725 dolari. În regiune, cursul monedei maghiare s-a întărit marginal la 400,91 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat la 4,2928 zloți/euro. Bitcoin creștea luni de la 62.400 la peste 65.000 dolari, iar ethereum a atins un vârf de 2.561 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

Economisiți timp și energie cu un simplu CLICK MULTIPLE AVANTAJE PENTRU VIZITATORI Acces la toate facturile Trasmitere index Plata facturii on-line Activare factura electronică Acces la istoricul consumurilor Activare alerte și notificări PENTRU DETALII ACCESAȚI: https://apagiurgiu.ro/anunturi-de-interes-public/pasi-creare-cont-portal/ Email: clienti@apagiurgiu.ro PAȘI CREARE CONT PORTAL Cum pot crea un cont pe portalul Apa Service? Pentru crearea contului accesați www.apagiurgiu.ro, […]

The post Portalul Apa Service: Economie de timp și energie, cu un simplu click appeared first on apagiurgiu.ro.

Citeste pe larg

  Șeful Sberbank, Gherman Gref, este de părere că plecarea marilor companii străine de pe piața rusă poate provoca „una dintre cele mai negative consecințe pe termen lung pentru economia rusă”. Ca urmare a încetării operațiunilor companiilor străine în Rusia, concurența pe piață scade, relatează Kommersant. „Nu este vorba deCiteste pe larg

O agenție de presă (aia care trebuie să dea știri seci, adică să informeze poporul, că am făcut și agenție de presă și știu cu ce se mănâncă), Mediafax, a început o campanie. Read More Sursa: ActiveNewsCiteste pe larg

La începutul lunii ianuarie a anului 1994 ziarul ”Politika” se vindea la chioșcurile din Belgrad cu 500 de dinari. La sfârșitul aceleiași luni a ajuns să coste două milioane. Spargerea țării, războiul civil, instabilitatea politică, inflația galopantă, sancțiunile internaționale și embargoul aveau să producă pagube materiale și morale irecuperabile. ÎnCiteste pe larg

Direcția pentru Protecția Copilului Giurgiu rămâne, în continuare, instituția cel mai greu de gestionat, iar cu această dificultate s-au confruntat toți președinții Consiliului Județean Giurgiu post-decembriști. Unii dintre ei au încercat și au reușit, pe alocuri, să îmbunătățească acest segment al protecției sociale, alții au eșuat lamentabil. Printre cei careCiteste pe larg

Marian Neacşu îşi face revenirea în rândul social-democraţilor după ce a părăsit formaţiunea în perioada când Liviu Dragnea era şef al partidului. Neacşu, fost secretar general al PSD, ar urma să fie noul secretar general al Guvernului. De altfel, Neacşu a lucrat îndeaproape cu Marcel Ciolacu în perioada în careCiteste pe larg

Măi, fraţilor, cum dracului se face că, ori de câte ori e dreapta la putere, hop şi criza?! Căci, dacă îi iei la bani mărunţi, încep imediat să se smiorcăie şi să dea vina pe aceasta. După „greaua moştenire”, desigur. Vai, dar e criză, vai, dar e pandemie, vai, darCiteste pe larg