familia

Ieri a apărut în spaţiul public înregistrarea unei discuţii între George Simion şi Cristian Popescu Piedone. Dialogul, în sine, nu depăşeşte vocabularul unor golani de prin Ferentari sau aiurea, care se cred mari şmecheri. El este important în măsura în care devoalează o înţelegere între PSD şi AUR când Piedone spune „Susținem pe cine stabilim noi doi, da?”. De asemenea, dincolo de apelativele cu care se gratulează cei doi „Satana şi Sătănel”, dialogul mai spune ceva despre caracterul acestora, anume că pentru ei fărădelegea este motiv de mândrie: Simion: Da io-s mai tânăr, apuc să fac mai multe fărădelegi ca tine. Piedone: Hai să lăsăm complimentele… Mai mult, pare că Piedone se crede deja vătaf în judeţul Giurgiu şi el poate hotărâ cum vor vota giurgiuvenii: „Satană, sunt într-un județ care poate să fie prieten sau ostil…” Ce-i dă această încredere lui Piedone? Mentalitatea de pesedist din perioada lui Dragnea, Şerban Nicolae, Codrin Ştefănescu, Iordache –zis Ceordache; Marian Neacşu, Paul Stănescu, care-şi justificau comportamentul inacceptabil în mod grobian şi sfidător prin celebra expresie „Pentru că putem!” Având în minte că nu prea contează ce face el, Piedone este convins că se poate baza pe nucleul dur al electoratului PSD din judeţul Giurgiu. Şi este posibil ca lucrurile să stea aşa. Pentru că nucleele dure ale electoratelor de partid, pot fi comparate, aşa cum scria cineva cu ceva timp în urmă (cred că în Revista „22”), cu fanii unei echipe de fotbal care o urmează indiferent de Liga în care aceasta retrogradează. (Rapid Bucureşti nu a fost părăsită de fani, nici după ce a fost desfiinţată, nici în cei şase ani cât a activat în eşalonul secund). În acelaşi timp calculul lui Piedone s-ar putea să fie dat peste cap de electoratatul giurgiuvean care să nu fie dispus să-l ierte că a intrat cu aroganţă în casa lui şi se vrea stăpân doar pentru că poartă tricoul Rapidului, în cazul nostru PSD-ului. Pentru că este greu să-ţi imaginezi un tip sulfuros ca Piedone stând alături şi făcându-i concurenţă unei candidat, spre exemplu, cum este Gabriela Horga care, pe lângă o carieră politică de succes,  predă şi la Academia de Studii Economice, la Facultatea de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine. Vom vedea! Până la urmă avea dreptate seniorul politicii româneşti, Corneliu Coposu: ,,…calitatea umană a celui ales va arăta și gradul de educație al celor care l-au ales…” Ioan Mănăilă