impozit

TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA CIVILĂ Nr. ####/2024
Şedinţa publică de la 22 Mai 2024

Pe rol judecarea cauzei Asigurări sociale privind pe reclamant ##### ###### şi pe pârât #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, pârât MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, pârât CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect pretenții impozit
La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu au răspuns părţile
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată, acţiune scutită de taxă timbru, s-a solicitat soluţionarea cauzei în lipsă, după care:
În temeiul art. 119 alin 4 din Regulamentul de Ordine interioară al Instanţelor Judecătoreşti tribunalul dispune lăsarea cauzei la o nouă strigare, la ordine, la sfârşitul intervalului fixat.
La apelul repetat al cauzei nu au răspuns părţile
Tribunalul ia act că s-a solicitat soluţionarea cauzei în lipsă şi verificându-şi din oficiu competenţa în temeiul art. 131 alin1 C.pr.civ rap. la art. 99 din legea ######## pune în discuţia părţilor excepţia de necompetenţă materială a secţiei a VIII-a LMAS pe care, după del8iberări, o apreciază ca nefondată şi o respinge, reţinând că acţiunea de faţă nu vizează realizarea unei creanţe fiscale ci restituirea unor sume reţinute pretins fără drept din pensia reclamantei. Drept urmare obiectul cauzei se circumscrie litigiilor de asigurări sociale, competenţa revenind instanţelor specializate în acest sens. #### de aceste considerente tribunalul constată că este competent general, material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză.
Tribunalul pune în discuţia părţilor excepţia lipsei calităţii procesual pasive a MAI, excepţie pe care, după deliberări, o apreciază ca fondată şi o admite, reţinând că această instituţie nu are nici un fel de atribuţii în stabilirea şi plata pensiilor, astfel că nu există identitate în titularul obligaţiei deduse judecăţii şi persoana chemată în judecată sub acest aspect.
Tribunalul pune în discuţia părţilor excepţia netimbrării acţiunii, excepţie pe care, după deliberări, o apreciază ca nefondată şi o respinge, reţinând că aşa cum s-a arătat este vorba despre un litigiu de asigurări sociale, privind plata pensiei, litigiu scutit de taxă de timbru potrivit art. 29 lit. a din OUG 80/2013.
Tribunalul pune în discuţia părţilor cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cerere pe care, după deliberări, o apreciază ca fondată şi o admite, reţinând că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 29 din legea 47/1992 respectiv dispoziţiile legale criticate sunt în vigoare, au legătură cu soluţionarea cauzei şi nu au fost anterior declarate neconstituţionale.
Sesizarea Curţii Constituţionale se va dispune prin încheiere separată care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor faţă de excepţia invocată şi punctul de vedere al instanţei
Tribunalul pune în discuţia părţilor cererea de suspendare a cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, cerere pe care, după deliberări, o apreciază ca nefondată şi o respinge, în măsura în care excepţia ar fi admisă reclamanta având posibilitatea de a formula cerere de revizuire în temeiul art. 509 pct. 11 C.pr.civ
În temeiul art. 255-257 C.pr.civ tribunalul încuviinţează pentru ambele părţi proba cu înscrisuri, cele deja depuse la dosar, constată proba administrată, cercetarea procesului încheiată şi, faţă de actele şi lucrările dosarului, reţine cauza spre deliberare şi soluţionare.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă :
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. ####/3/2024 la 1.03.2024 reclamanta ##### ###### a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii #### Sectorială de Pensii a MAI şi Ministerul Afacerilor Interne pronunţarea unei hotărâri prin care să fie obligată pârâta la restituirea sumelor reţinute din pensia sa cu titlu de impozit, reţineri efectuate începând cu luna ianuarie 2024 în baza art. 101 C.fiscal aşa cum acesta a fost modificat prin legea 282/2023.
Solicită şi sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal astfel cum aceasta a fost modificată prin legea 282/2023
##### în esenţă în motivarea acţiunii că are calitatea de pensionar militar iar începând cu una ianuarie 2024 venitul său a fost redus substanţial prin aplicarea unor cote de impunere suplimentare potrivit art. 101 C.fiscal, astfel cum acesta a fost modificat prin legea 282/2023
Apreciază că prin aplicarea acestei cote progresive de impozitare este discriminată faţă de pensionarii din sistemul public dar şi faţă de ceilalţi beneficiari de pensii de serviciu.
În ce priveşte discriminarea faţă de pensionarii din sistemul public arată că pensionarii militari sunt sancţionaţi suplimentar prin aplicarea acestui impozit progresiv, criteriul de diferenţiere fiind statutul profesional. Că fapta discriminatorie nu are o justificare obiectivă iar mijloacele de realizare nu sunt adecvate şi necesare
Că de altfel legea p0eniilor militare nu distinge o parte contributivă şi una necontributivă însă nici nu afirmă undeva că pensiile militare sunt necontributive.
Că de altfel Legea ######## dispune în mod expres că la art. 31 că militarilor şi poliţiştilor li se reţine lunar din soldă/salariu o cotă de contribuţie de asigurări sociale egală cu contribuţia individuală la bugetul asigurărilor sociale. Diferenţa este că militarilor li se reţine o contribuţie la bugetul de stat iar nu la bugetul asigurărilor sociale de stat
Solicită şi suspendarea cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
##### că anexează punct de vedere asupra obiecţiei de neconstituţionalitate însă acesta nu se regăseşte anexat la dosar.
Depune în dovedire înscrisuri.
Pârâtul Ministerul Afacerilor Interne a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesual pasive faţă de dispoziţiile art. 61 alin 6 din legea ######## care reglementează în mod explicit că stabilirea şi plata pensiilor reprezintă atributul exclusiv al caselor de pensii sectoriale.
Pârâta #### Sectorială de Pensii MAI a formulat întâmpinare prin care a invocat, în principal, excepţia necompetenţei material procesuale a secţiei de litigii de muncă şi asigurări sociale a tribunalului, arătând că sumele solicitate constituie, în fapt, o creanţă fiscală.
A invocat pârâta şi excepţia netimbrării acţiunii faţă de dispoziţiile art. 148alin 6 C.pr.civ şi art. 17 alin 2 din Legea ######## rap. La art. 16 lit. b din OUG 80/2013
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată
…..
PE EXCEPŢIA DE NECOMPETENŢĂ MATERIALĂ a secţiei a VIII-a LMAS – d.r, acţiunea de faţă nu vizează realizarea unei creanţe fiscale ci restituirea unor sume reţinute pret8ins fără drept din pensia reclamantei. Drept urmare obiectul cauzei se circumscrie litigiilor de asigurări sociale, competenţa revenind instanţelor specializate în acest sens.
Pe excepţia lipsei calităţii procesual pasive a MAI – d. a, această instituţie nu are nici un fel de atribuţii înb stabilirea şi plata pensiilor, astfel că nu există identitate în titularul obligaţiei deduse judecăţii şi persoana chemată în judecată sub acest aspect.
PE EXCEPŢIA netimbrării acţiunii – d.r, aşa cum s-a arătat este vorba despre un litigiu de asigurări sociale, privind plata pensiei, litigiu scutit de taxă de timbru potrivit art. 29 lit. a din OUG 80/2013.
PE CEREREA de sesizare a Curţii Constituţionale – d.a, sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 29 din legea 47/1992 respectiv dispoziţiile legale criticate au legătură cu soluţionarea cauzei şi nu au fost anterior declarate neconstituţionale.
Sesizarea Curţii Constituţionale se va dispune prin încheiere separată care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor faţă de excepţia invocată şi punctul de vedere al instanţei
Pe cererea de suspendare a cauzei – d.r, în măsura în care excepţia ar fi admisă reclamanta având posibilitatea de a formula cerered # revizuire în temeiul art. 509 pct. 11 C.pr.civ

La termenul din 22.05.2024 tribunalul a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal astfel cum au fost modificate prin Legea ######## şi a dispus, prin încheiere separată, sesizarea Curţii Constituţionale.
La acelaşi termen, tribunalul a respins cererea de suspendare a cauzei până la pronunțarea Curţii Constituţionale asupra excepţiei de neconstituționalitate, cu motivarea cuprinsă în încheierea de şedinţă de la acea dată.
Excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului Ministerul Afacerilor Interne a fost soluţionată în sensul admiterii, cu motivarea cuprinsă în încheierea de şedinţă de la 22.05.2024
Deliberând asupra cererii de chemare în judecată formulate, prin prisma materialului probator administrat şi prin raportare la dispoziţiile legale criticate, tribunalul reţine următoarele:
Reclamanta este pensionar militar, drepturile sale de pensie fiind deschise la 27.04.2011 şi recalculate în baza legii ######## începând cu 30.06.2017.
În conformitate cu prevederile art. 101 C.fiscal astfel cum a fost modificat prin art. VIII din Legea ######## pârâta a procedat la calcularea şi reţinerea impozitului progresiv asupra pensiei de serviciu a reclamantei, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal,
În ce priveşte critica referitoare la nelegalitatea şi caracterul discriminatoriu al aplicării impozitului progresiv tribunalul reţine că acest impozit este prevăzut de dispoziţiile art. 101 alin 2 C.fiscal, astfel cum acesta a fost modificat prin legea 282/2023.
Tribunalul reţine, sub acest aspect, că prin decizia ######## Curtea Constituţională a reţinut că acordarea suplimentului suportat din bugetul de stat [în privința pensiilor de serviciu] ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu cade în sfera de protecţie constituţională a dreptului la pensie şi a dreptului de proprietate, astfel că legiuitorul este liber să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului.
Curtea a constatat că marja de apreciere a legiuitorului cu privire la valoarea componentei necontributive a pensiei de serviciu sau a pensiei militare, stabilită în mod direct sau indirect (ca rezultat al aplicării unei sarcini fiscale), este foarte largă [Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, paragraful 136].
A reţinut Curtea că “Întrucât componenta contributivă a pensiei de serviciu nu constituie bază de impunere a sarcinii fiscale, cuantumul pensiei din sistemul public stabilite în baza principiului contributivităţii nu este afectat, astfel că instanţa constituţională nu poate reţine critica potrivit căreia, reconfigurând sistemul de impunere, legiuitorul a creat o discriminare între contribuabilii persoane fizice beneficiare de pensii obţinute în baza unor legi sau statute speciale şi contribuabilii persoane fizice care realizează venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă primite în sistemul public de pensii [Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, paragraful 139]”.
Opţiunea legiuitorului în sensul impunerii unei sarcini fiscale asupra unui venit, acordat cu titlu de compensaţie, cu privire la care are libertatea de a-l modifica sau chiar elimina, în funcţie de politica statului în domeniul asigurărilor sociale, se plasează în marja proprie de apreciere, atât timp cât impunerea fiscală vizează toate categoriile de pensii de serviciu şi de pensii militare. Astfel, persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, respectiv beneficiarii de venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă acordate în baza unor legi sau statute speciale, li se aplică acelaşi tratament juridic sub aspectul modului de fiscalizare a venitului, cu respectarea dispoziţiilor art.56 alin.(2) din Constituţie referitoare la justa aşezare a sarcinilor fiscale.

Nu mai puţin, tribunalul constată că modalitatea de impozitare progresivă avută în vedere de legiuitor este aplicabilă tuturor categoriilor de pensii stabilite prin legi speciale, aşadar nu doar pensiilor militare, situaţie în care nu poate fi reţinută vreo discriminare sub acest aspect.

Nu poate fi reţinută nici existenţa vreunei situaţii discriminatorii în care s-ar afla reclamanta faţă de alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu, câtă vreme dispoziţiile legale incidente se aplică tuturor categoriilor de pensii de serviciu nu doar pensiilor militare
Trebuie precizat, în acest context, că pensiile militare stabilite de legea ######## şi respectiv legea ######## erau complet independente de vreo formă de contribuţie la sistemul de pensii.
Cu alte cuvinte, aceasta categorie socială beneficia de pensie militară de stat fără însă a contribui pe durata desfăşurării activităţii, în nici un fel, la sistemul de pensii sau la bugetul de stat.
Ulterior datei de 1.01.2011 şi până în anul 2016, militarii, poliţiştii şi personalul asimilat acestora au contribuit la sistemul public de pensii, în care erau integraţi conform legii ######## pentru ca ulterior datei de 1.01.2016 (data intrării în vigoare a legii 223/2015) beneficiarii pensiilor militare să achite la bugetul de stat o cotă de contribuţie individuală, egală cu cota de contribuţie de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (art. 31 din Legea 223/2015).
Drept urmare tribunalul remarcă faptul că reclamanta, beneficiară a unei pensii militare stabilite în baza legii ######## (fără a fi contribuit vreodată la bugetul de pensii) se află într-o situaţie complet diferită de beneficiarii de pensii din sistemul public, neputându-se aşadar reţine vreun tratament discriminatoriu sub acest aspect.
Din analiza actelor aflate la dispoziţia sa tribunalul reţine că pârâta a calculat cotele de impozit progresiv cu aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal, calcularea cotei contributive din pensia reclamantei fiind obiectiv imposibilă, câtă vreme această pensie a fost stabilită independent de achitarea vreunei contribuţii de la bugetul de stat.
Sub acest aspect tribunalul reţine că, în practica sa constantă, Curtea Constituţională a reiterat că statul este liber să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. Singura condiţie impusă statului este aceea de a respecta principiul nediscriminării, fiind absolut necesar ca măsura de reformare a regimului fiscal privind pensiile obţinute în baza unor legi sau statute speciale să fie aplicabilă tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fără distincţie [Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, paragraful 140].
Analizând Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, rezultă că partea necontributivă a pensiilor de serviciu poate face obiectul unei impozitări distincte față de partea sa contributivă condiționat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincție.
Tribunalul reţine, suplimentar, că prin Decizia nr.### din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.792 din 30 octombrie 2014, Curtea Constituţională a invocat jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin Decizia din 15 mai 2012, pronunțată în Cauza ########## ####### şi alţii împotriva României, a statuat că diminuarea pensiilor militare de stat din ####### (prin Legea 119/2010, n.n) a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut prin Legea nr.263/2010 şi a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate (paragraful 16). De asemenea, Curtea Europeană a subliniat faptul că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe raţiuni obiective, şi anume contextul economic şi corectarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii (paragraful 15). ##### în vedere aceste considerente, Curtea de la Strasbourg a considerat că măsurile criticate de reclamanţi nu i-au determinat pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, şi nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari (paragraful 20).
De asemenea, prin decizia ###/2020, Curtea Constituţională a apreciat că dispoziţiile art.53 din Constituție „sunt lipsite de relevanţă, întrucât dreptul la pensie vizează pensia obţinută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat”
Aşa stând lucrurile, având în vedere că pârâta a aplicat în mod corect dispoziţiile legale incidente, tribunalul urmează a respinge acţiunea ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AFACERILOR INTERNE cu sediul în Bucureşti, Piaţa Revoluţiei nr. 1A, sect. 1 ca fiind îndreptată în contra unei persoane lipsite de calitate procesual pasivă
Respinge acţiunea formulată de reclamanta ##### ###### (CNP #############) cu domiciliul în Bucureşti, #### ##### ######## ### ##, ### ###, ### #, etj. 5, apt. 80, sect. 5 în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE cu sediul în Bucureşti, #### ###### ######### ####, sect. 4, expert CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII cu sediul în Bucureşti, #### ###### ########### ### #-3, sect. 1 ca nefondată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei conform art. 402 C.pr.civ, astăzi, 22.05.2024