impozitului (Page 3)

Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamantul ###### ###### în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, având ca obiect „pretenţii impozit”.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în şedinţa publică din 11.06.2024 fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 25.06.2024, iar ulterior pentru data de 09.07.2024, respectiv pentru data de 19.07.2024, când:
TRIBUNALUL
Deliberând, asupra cauzei de faţă, instanţa reţine următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr.#####/3/2024 reclamantul ###### ######, în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, a solicitat obligarea pârâtei la calcularea pensiei prin impozitarea progresivă a masei impozabile rămase după deducerea/scăderea sumei de 2000 lei; la restituirea diferenţelor de impozit rezultate din recalculare, actualizate cu indicele de inflaţie, şi la plata dobânzii legale penalizatoare aferentă acestora, până la data plăţii efective; cu cheltuieli de judecată.
În motivare, în esenţă, reclamantul a arătat că pârâta a determinat eronat cota de impozit, ceea ce a dus la reţinerea unei cote mai mari decât cea datorată, din dreptul său de pensie, începând cu data de 01.01.2024.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale şi excepţia netimbrării, excepţii soluţionate de instanţă, în sensul respingerii acestora.
Pe fond, a arătat că a făcut aplicarea dispoziţiilor art.101 alin. 2 Cod fiscal, şi a relevat modalitatea de calcul a impozitului reţinut din dreptul de pensie al reclamantului.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Deliberând asupra cererii de chemare în judecată formulate, prin prisma materialului probator administrat şi prin raportare la dispoziţiile legale criticate, tribunalul reţine următoarele:
Dreptul de pensie al reclamantului este reglementat de Legea nr.223/2015, iar în conformitate cu prevederile art.101 C.fiscal, astfel cum a fost modificat prin art. VIII din Legea 303/2004, pârâta a procedat la calcularea şi reţinerea impozitului progresiv asupra pensiei de serviciu, făcând aplicarea dispoziţiilor art.101 alin 2 lit. „c” C.fiscal.
Tribunalul urmează a verifica în ce măsură pârâta a aplicat corect dispoziţiile legale incidente.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art.102 alin 2 lit. „c” C.fiscal: “pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”.
Rezultă, aşadar, că aplicarea corectă a prevederilor legale sus-citate presupune ca prim pas deducerea din cuantumul pensiei de serviciu a plafonului de venit neimpozabil lunar de 2000 lei. Ulterior, asupra cuantumului rezultat, se aplică tranşele de impozit progresiv prevăzute de pct. (i) – (iii) ale art. 101 alin 2 lit. „c” C.fiscal.
Astfel, în situaţia reclamantului, care beneficiază de o pensie militară de serviciu de 9052 lei cu începere de la 01.01.2024, conform talonului de pensie anexat la fila 10 dosar, tribunalul reţine că tranşele de impozit progresiv se aplică, după deducerea plafonului neimpozabil de 2000 lei, asupra sumei de 7052 lei, după cum urmează (având în vedere că salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024 este 7.567 lei iar salariul mediu net corespunzător acestuia este de 4.426 lei): ØAsupra sumei de 4.426 lei se aplică un impozit de 10%, rezultând un impozit de 442,6 lei ; -Asupra sumei de 7.052 – 4.426 = 2.626 lei se aplică un impozit de 15%, rezultând un impozit de 393,9 lei.
Rezultă aşadar că impozitul total datorat asupra pensiei reclamantului este de 836,5 lei.
Or din datele prezentate de pârâtă şi menţiunile din cuponul de pensie, reiese că reclamantului i s-a reţinut un impozit în cuantum de 1011 lei, prin deducerea plafonului neimpozabil de 2000 lei din suma echivalentă cu salariul mediu net utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024, de 4.426 lei, şi nu din cuantumul brut al pensiei acestuia.
Un asemenea mod de calcul însă nu îşi găseşte susţinere în reglementările legale incidente, câtă vreme dispoziţiile art. 101 alin 2 lit. „c” C.fiscal prevăd în mod expres că impozitul se aplică exclusiv asupra părţii din pensie care depăşeşte 2000 lei, ceea ce înseamnă că plafonul neimpozabil se deduce din întreg cuantumul pensiei iar nu doar din partea mai mică decât venitul salarial mediu net.
Că este aşa o dovedeşte modul de exprimare folosit de legiuitor care arată că „pentru venitul lunar din pensii care are doar componenta necontributiva, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplica progresiv următoarele cote de impunere…”, fiind evident că din suma brută de pensie, se scade suma fixă de 2000 lei, iar cu privire la diferenţă se procedează la calcularea impozitului progresiv.
Pe cale de consecinţă, Tribunalul urmează a admite cererea şi a obliga pârâta să calculeze, începând cu data de 01.01.2024, impozitul aferent venitului din pensie al reclamantului, conform art.101(2) lit.”c” Cod fiscal, respectiv prin calcularea cotelor de impozit progresiv exclusiv asupra părţii din pensie ce depăşeşte plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 lei.
Cum prin modalitatea de calcul eronată a produs în patrimoniul reclamantului un prejudiciu ce se impune a fi reparat, va obliga pârâta la plata către reclamant a diferenţelor de impozit, dintre suma cu titlu de impozit reţinută şi cea recalculată conform prezentei hotărâri, de la data de 01.01.2024 şi până la data recalculării efective, sume ce vor fi actualizate cu rata indicelui de inflaţie la data plăţii, şi la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare, calculată de la data efectuării reţinerilor până la data restituirii efective a acestora.
Conform art. 1.535(1,2) Cod Civil in cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În lipsa unei convenţii daunele moratorii pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală aferentă.
În ceea ce priveşte dobânda legală, în sensul art.1 alin.(3) din O.G. nr.13/2011, aceasta este datorată pentru neîndeplinirea obligaţiei băneşti la scadenţă, si are funcţie penalizatoare, preluată şi în denumire. Ordonanța este aplicabilă nu pentru a extrage efectul propriu-zis al curgerii dobânzilor, stabilit pe baza prevederilor Codului civil, ci doar pentru a sancţiona modul de calcul al cuantumului acestui accesoriu, ale cărui determinări trebuie să fie conforme legii în vigoare în intervalul pentru care se calculează.
În consecință, a obligat pârâta să plătească reclamantului dobânda legala penalizatoare, aferentă sumelor acordate prin prezenta hotărâre, de la data scadenţei, respectiv data efectuării reţinerilor, până la data plăţii efective.
Conform art.1531(2) Cod Civil prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor şi beneficiul de care acesta este lipsit. La stabilirea întinderii prejudiciului se ţine seama şi de cheltuielile pe care creditorul le-a făcut, într-o limită rezonabilă, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. Indicele de inflaţie reprezintă un calcul matematic aplicabil in cazul unui fenomen specific economiei de piaţă şi prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflaţi in circulaţie si care trebuie sa fie astfel aduşi la actuala lor putere de cumpărare.
În atare situaţie, faţa de dispoziţiile enunţate mai sus, instanţa a obligat parata la actualizarea diferentelor de pensie acordate prin prezenta hotarare, cu indicele de inflatie de la data scadentei, respectiv data efectuării reţinerilor, până la data plăţii efective.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂŞTE:
Admite cererea formulată de reclamantul ###### ###### – CNP #############, cu domiciliul în str. Bulevardul ########## ########### nr. 13, ### ## #, ### #, ### #, ### ##, Sector 4 şi cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor în ###### ############# ##-38, sector 1, Bucureşti în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE – cu sediul în ###### ###### ######### ### #, sector 4.
Obligă pârâta să calculeze, începând cu data de 01.01.2024, impozitul aferent venitului din pensie al reclamantului, conform art.101(2) lit.”c” Cod fiscal, respectiv prin calcularea cotelor de impozit progresiv exclusiv asupra părţii din pensie ce depăşeşte plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 lei.
Obligă pârâta la plata către reclamant a diferenţelor de impozit, dintre suma cu titlu de impozit reţinută şi cea recalculată conform prezentei hotărâri, de la data de 01.01.2024 şi până la data recalculării efective, sume ce vor fi actualizate cu rata indicelui de inflaţie la data plăţii, şi la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare, calculată de la data efectuării reţinerilor până la data restituirii efective a acestora.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a.
Pronunţată astăzi 19.07.2024, cu punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Președinte,