By:
On:
In: Actualitate, ciolacu, datoria publica, Politica, USR
De azi într-o lună, campania electorală, se va fi terminat. Iar viitorul președinte, oricare ar fi el (sau ea), se va confrunta cu o problemă reală despre care acum nu prea vorbește nimeni în afară de noi: DATORIILE ENORME‼️ Dacă ați ajuns cu cititul până aici, aflați că în ultimele 10 secunde, România deja s-a […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
România se împrumută atât din piața locală cât și din cea externă, în condițiile în care trebuie să rostogolească datorii mai vechi dar și să acopere deficitul bugetar. Costurile mari sunt consecința înrăutățirii notelor acordate de marile agenții de rating, care de la perspectivă „stabilă” ne-au retrogradat la perspectivă „negativă”, imediat după ce scena politică a fost zguduită de popularitatea izolaționiștilor-suveraniști. Statul a continuat la începutul acestei săptămâni să se împrumute din piața locală. Luna aceasta necesarul de împrumut al Finanțelor este de minim 8,24 de miliarde lei și este destinat refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Trezoreria s-a împrumutat cu 1,083 miliarde lei, la un randament mediu anual de 7,38% prin redeschiderea unei emisiuni cu scadența iulie 2030, care a avut o valoare programată de 800 milioane lei. Finanțele au atras alte 882,9 milioane lei, la o dobândă medie anuală de 6,64%, printr-o emisiune scadentă în februarie 2026 și cu o valoare programată de 1 miliard lei. Piața monetară a fost stabilă la finalul săptămânii, modificările cunoscute de dobânzile interbancare fiind minime. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a scăzut de la 5,93 la 5,92%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99%, iar cel la 12 luni la 6,07%. Cotațiile din piața valutară au crescut la 4,976 – 4,977 lei iar media a urcat de la 4,9756 la 4,9766 lei. În perioada următoare, leul se va confrunta cu presiuni în creștere. BNR va continua să monitorizeze cu atenție piața, într-un context de creștere a incertitudinilor, atât pe plan local, cu alegerile prezidențiale în prim plan, dar și pe plan extern. Jerome Powell, președintele Rezervei Federale, a afirmat la finalul săptămânii trecute că măsurile administrației Trump în domenii precum comerţul, imigraţia și politica fiscală, „incertitudinea” este una ridicată în ceea ce privește schimbările şi efectele lor probabile. Declarația a temperat tendința de depreciere a monedei americane și a limitat ieșirile investitorilor de pe dolar, după ce analiștii și-au redus proiecțiile privind numărul deciziilor Fed de reducere a dobânzii de referință. Euro se tranzacționa în culoarul 1,0805 – 1,0875 dolari, iar cursul monedei americane a crescut de la 4,5791 la 4,5831 lei, după ce aceasta a pierdut săptămâna trecută 4,1% din valoarea sa. Aprecierea euro de săptămâna trecută s-a datorat încetinirii ritmului de creștere a economiei americane, unde au fost create în februarie 151.000 de locuri de muncă, cifre aflate sub prognoze, iar rata șomajului a urcat la 4,1%. Cursul francului elvețian și al lirei sterline au crescut la 5,2229 lei, respectiv 5,9245 lei, față de o depreciere cu 1,8% în prima săptămână din martie. Prețul gramului de aur a scăzut la începutul săptămânii de la 429,7070 lei la 427,6549 lei, urmare a deprecierii metalului galben la 2.893,30 – 2.919,30 dolari/uncie. Ușoara redresare a monedei americane de lunea aceasta a coborât bitcoin până la 80.133 dolari iar ethereum la 1.998 dolari, după aprecierea de la sfârșitul săptămânii trecute, când a fost anunțată crearea unei rezerve strategice de criptomonede care va fi compusă din activele confiscate de justiţia americană și nu implică cumpărări.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Odată depășit superanul electoral 2024, care s-a încheiat fără a avea un nou președinte ales, cadourile făcute de PSDNL trebuiesc achitate, motiv care România să continue să se împrumute tot mai des și mai mult. Anul acesta, pentru acoperirea deficitului bugetar şi rostogolirea unor împrumuturi anterioare, necesarul de finanţare este de aproximativ 231 miliarde lei (circa 46 miliarde euro). Joi, Trezoreria a atras din piață 1,11 miliarde lei, pentru care va achita o dobândă medie anuală de 6,645, prin intermediul unei emisiuni scadente în ianuarie 2026, care a avut o valoare programată de 800 milioane lei. Tot joi, statul a redeschis o emisiune cu scadența în septembrie 2032, care a avut o valoare programată de 600 milioane lei. Și de această dată suma atrasă a fost mai mare, 775 milioane lei, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 7,43%. Pentru a acoperi marile goluri de buget, Finanțele apelează și la piețele externe, pentru acest an fiind programate emisiuni de eurobonduri (denominate în euro sau dolari) în valoare de 13 miliarde euro, în condițiile în care ajung la scadență euroobligaţiuni în valoare de circa 2 miliarde euro. Primul pas a fost făcut la începutul acestei luni când România s-a împrumutat pentru o scadență de 12 ani cu 1,25 miliarde dolari pentru care a acceptat o dobândă de 7,5%/an, respectiv 1,4 miliarde euro scadente la 5 ani la o dobândă de 5,25%/an și 1,4 miliarde euro cu scadența la 9 ani la o dobândă de 6,25%/an. Reglarea lichidității din piața monetară a stabilizat în ultimele zile nivelul indicilor ROBOR. Joi, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,0% iar cel la 12 luni la 6,08%. În piața valutară se observă menținerea unei presiuni pe leu, cotațiile crescând miercuri seară, după închiderea celei locale, la 4,98 lei, în ciuda declarațiilor făcute de guvernatorul BNR, conform căruia „nu este cazul să se deprecieze cursul”. Joi, tranzacțiile se realizau între 4,977 și 4,9775 lei, astfel că media euro a crescut de la 4,9772 la 4,9773 lei. Euro se tranzacționa în culoarul 1,0419 – 1,0446 dolari, astfel că media monedei americane a scăzut de la 4,9764 la 4,7671 lei. Cursul francului elvețian a scăzut la 5,2843 lei iar cel al lirei sterline a crescut marginal la 6,0138 lei. Metalul galben a atins un nou record pe piețele specializate de 2.955,80 dolari/uncie, ceea ce a ridicat prețul gramului de aur de la maximul istoric înregistrat miercuri de 452,2632 lei la unul nou de 452,3179 lei. Media monedelor din regiune se deprecia la 4,1723 zloți/euro, respectiv 402,45 forinți/euro. Bitcoin fluctua între 96.449 și 97.571 dolari iar ethereum 2.711 – 2.756 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Eveniment

Pe amplasamentul „gropilor de împrumut” ale viitorului Drum de mare viteză București-Giurgiu va fi realizată o pistă olimpică de canotaj. Inițiativa aparține Companiei Naționale de Investiții Rutiere CNIR)  care, la data de 13 ianuarie 2025, a semnat cu Federația Română de Canotaj, condusă de Elisabeta Lipa, protocolul pentru amenajarea unei piste olimpice de canotaj pe […]

Articolul Pe amplasamentul „gropilor de împrumut” ale viitorului Drum de mare viteză, București-Giurgiu, va fi amenajată o pistă olimpică de canotaj! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Creșterea datoriilor guvernamentale la nivel mondial a ridicat în ultima vreme costurile împrumuturilor. Cel mai recent exemplu major este cel al Marii Britanie care a acceptat marți să se împrumute la cea mai ridicată dobândă începând cu 1998. În aceste condiții, România se va confrunta anul acesta cu probleme mari atunci când va apela la piața internă sau externă pentru a se împrumuta. Agențiile de rating pot să înrăutățească notele de țară, așa cum a făcut Fitch la sfârșitul anului trecut, când a menținut ratingul la BBB- dar ne-a trecut perspectiva de la stabil la negativ. Deciziile acestora sunt influențate, în principal, de situația politică locală. Trezoreria și-a propus să împrumute în ianuarie minim 5,77 miliarde de lei. Joi, au avut loc primele licitații de titluri de stat din această lună. Finanțele au atras 985 milioane lei, față de o valoare programată de 500 milioane lei. Scadența emisiunii este ianuarie 2026 iar statul a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 7,09%, valoare care depășește consistent rata de referință a BNR care este de 6,50%. Statul s-a împrumutat, de asemenea, cu 303,5 milioane lei, față de o valoare programată de 500 milioane lei. Trezoreria a acceptat o dobândă medie anuală de 7,39% până la scadența din aprilie 2029. Reglarea nivelului de lichiditatea din piața monetară a asigurat stabilitatea indicilor ROBOR, la valorile stabilite miercuri. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,02%. Creșterea ofertei de valută de la începutul acestui an, atât comercială cât și din partea statului, a permis aprecierea monedei naționale. Cursul euro a scăzut joi la 4,9736 lei, față de 4,9741 lei la sfârșitul lui 2024, iar cotațiile au coborât la 4,972 – 4,974 lei. Înainte de declarațiile așteptate din partea oficialilor Rezervei Federale, euro se tranzacționa în culoarul 1,0284 – 1,0324 dolari, valori apropiate de cele de miercuri. Media monedei americane a urcat de la 4,8217 la 4,8269 lei. Cursul francului elvețian a crescut la 5,2922 lei. În schimb, cel al lirei sterline a scăzut de la 6,0012 lei la 5,9269 lei, urmare a incertitudinilor referitoare la datoria publică a Regatului Unit. Prețul gramului de aur a crescut de la 411,42 la 414,0962 lei, consecință a aprecierii monedei americane și a metalului galben la 2.655,40 – 2.676,80 dolari/uncie. În regiune, media monedei maghiare s-a întărit la 413,80 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat la 4,2794 zloți/euro. Bitcoin a scăzut 91.811 – 95.318 dolari iar ethereum la 3.211 – 3.355 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Costurile la care se împrumută Trezoreria Statului rămân unele ridicate, dobânzile acceptate depășind-o pe cea de politică monetară a BNR, care este de 6,5%/an, în condițiile în care inflația se menține la cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană iar tensiunile politice pun o mare presiune. Finanțele încearcă să atragă cât mai mulți lei din piața locală, în condițiile în care costurile împrumuturilor externe s-au scumpit, după rezultatele alegerilor parlamentare și anularea turului întâi al prezidențialelor. Trezoreria s-a împrumutat luni cu 1,044 miliarde lei, pentru scadența mai 2027, față de o valoare programată de 400 milioane lei, pentru care va plăti o dobândă anuală de 6,87%. Tot la începutul săptămânii, Finanțele au atras alte 885 milioane lei, față de o valoare programată de 400 milioane lei, pentru care a acceptat un randament mediu de 6,68%, până în ianuarie 2026. Piața valutară a rămas calmă și continuă să fie monitorizată cu atenție de BNR. Cursul euro a coborât de la 4,9717 la 4,9709 lei, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,97 – 4,072 lei. Segmentul monetar al pieței locale a fost stabil iar indicii ROBOR nu au cunoscut modificări. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,01%. Reducerea lichidității din piață ar putea impune BNR să efectueze operațiuni de acordare de lichiditate în situații de urgență, „care reprezintă un mecanism prin care banca centrală furnizează lichiditate unei instituţii de credit sau unui grup de instituţii de credit eligibile, care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate, fără ca o astfel de operaţiune să fie parte componentă a politicii monetare”, cum se arată într-o informare de marțea aceasta. „Regulamentul intern privind cadrul general de acordare de lichiditate în situații de urgență” a fost aprobat în data de 30 septembrie 2024. Euro s-a depreciat la 1,0516 – 1,0568 dolari iar media monedei americane a urcat de la 4,6980 la 4,7216 lei. Lira sterlină a trecut de 1,22 euro iar cursul ei a atins un nou maxim istoric de 6,0224 lei. La rândul său, francul elvețian s-a apreciat la 5,3650 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 401,280 lei la 406,2521 lei, evoluție la care au contribuit aprecierea monedei americane și a metalului galben la 2.657,40 – 2.683,30 dolari/uncie. În regiune, cursul monedei maghiare s-a întărit la 410,58 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat la 4,2672 zloți/euro. Bitcoin a coborât marți până la 95.664 dolari iar ethereum la 3.662 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Trezoreria s-a împrumutat luni cu 710 milioane lei, pentru care va plăti o dobândă anuală de 7,18%. Valoarea programată a emisiunii a fost de 500 milioane lei, cu scadența în aprilie 2029. Costul ridicat acceptat de Finanțe se datorează îngrijorărilor pe care le are piața cu privire la politicile bugetare relaxate din acest an și greutatea cu care va fi construit bugetul pe 2025, în condițiile fragmentării politice a noului Parlament. Formarea cu greutate a unui nou Executiv și pericolul ca acesta să fie unul cu afinități anti-europene și anti-NATO, se va simți în piața valutară și financiară prin decizii de retragere a capitalului străin, care vor pune presiune atât pe curs cât și pe indicii ROBOR. În prezent, capitalul străin deține circa 24% din portofoliile de titluri de stat româneşti, în lei sau valută. Ieșirea acestuia din piața locală va fi greu compensată de eventuale noi investiţii străine directe. O schimbare a politicilor sociale și economice de la București ar putea reduce intrările de fonduri europene prin PNRR. Cu o astfel de situație se confruntă guvernul de la Budapesta, care nu mai beneficiază de bani europeni, iar forintul s-a depreciat față de euro cu circa 8,1%. Lichiditatea din piața monetară s-a reglat într-o anumită măsură, după mai multe zile de scădere a acesteia, care a avut ca efect creșterea indicilor ROBOR. Marți, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,92 la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,96%, iar cel la 12 luni la 5,99%. Tranzacțiile din piața valutară se realizau între 4,9765 și 4,9775 lei, iar cursul a crescut marginal de la 4,9769 la 4,9770 lei. Euro fluctua între 1,480 și 1,0531 dolari, iar media monedei americane a crescut marginal de la 4,7307 la 4,7308 lei. Cursul francului elvețian a fost stabilit la 5,3444 lei, iar al lirei sterline la 5,9957 lei. Prețul gramului de aur a crescut la 402,2774 lei, în timp ce metalul galben a urcat la 2.633,30 – 2.650,40 dolari/uncie. Cursul monedelor din regiune se depreciau marginal la 414,44 forinți/euro, respectiv 4,2927 zloți/euro. Bitcoin se tranzacționa între 94.484 și 96.287 dolari iar ethereum între 3.587 și 3.670 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Chiar dacă datoria publică se ridică la 821 de miliarde de lei, echivalentul a peste 52% din PIB, Trezoreria Statului se împrumută constant la costuri mai ridicate, ceea ce face ca dobânzile plătite să fie mai mari decât impozitul pe profit plătit de companii. Investitorii profită de găurile bugetare uriașe, și solicită dobânzi ridicate, astfel că randamentele titlurilor de stat românești în monedă locală pe 10 ani s-au majorat, la valori mai mici decât cele maghiare, dar mai mari decât cele poloneze. Joi, Finanțele s-au împrumutat cu aproape 448 milioane lei, certificatele de Trezorerie cu discount fiind scadente în august 2025, pentru care va achita un randament mediu de 5,79%, chiar dacă valoare programată a fost de 800 milioane lei, în condițiile în care cererea a fost de doar 598 milioane lei. În piața valutară, tranzacțiile se realizau într-un culoar îngust, 4,976 – 4,977 lei, astfel că media euro a scăzut marginal de la 4,9772 la 4,9765 lei. Leul a profitat atât de nivelul mai ridicat al apetitului pentru risc dar și de majorarea ofertei la casele de schimb, alimentată de românii care muncesc în străinătate s-au întors acasă pe perioada concediilor. Segmentul monetar a fost calm. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 5,58%, cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a la 5,61%, după creșterea modestă de marți, iar cel la 12 luni la 5,65%. Euro a crescut la 1,1126 – 1,1166 dolari, valori care nu au mai fost atinse din iulie 2024, când cotația maximă a fost de 1,1229 dolari. Evoluția a coborât cursul monedei americane de la 4,4781 la 4,4668 lei. Traderii internaționali au ales moneda elvețiană pentru protecție, astfel că media acesteia urcat de la 5,2350 la 5,2492 lei. Aprecierea lirei sterline, stimulată de îmbunătățirea activității sectorului privat din Marea Britanie, a ridicat cursul de la 5,8312 la 5,8613 lei. Prețul gramului de aur a coborât marginal la 360,0863 lei, evoluție datorată deprecierii monedei americane și retragerii metalului galben la 2.494,60 – 2.515,10 dolari/uncie. Războiul purtat de guvernul Orban cu Banca Națională a Ungariei, în privința politicii monetare prudente, a depreciat cursul monedei maghiare la 393,94 forinți/euro. în schimb, cea poloneză s-a întărit la 4,2850 zloți/euro. Bitcoin s-a apreciat la 59.807 – 61.410 dolari iar ethereum la 2.585 – 2.645 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Anul acesta, ajung la maturitate titluri de stat, în lei sau valută, în valoare de circa 65 miliarde lei. Pentru a achita sau rostogoli datoria dar și pentru acoperi deficitul bugetar, Finanțele intenționează să se împrumute anul acesta cu 181 de miliarde lei. La jumătatea acestei săptămâni, România a ieșit pe piețele externe cu obligațiuni denominate […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Ministerul Finanțelor s-a împrumutat în ultima perioadă cu sume mult mai mari decât cele programate inițial, semn că găurile din buget sunt uriașe. Săptămâna trecută, Trezoreria a atras din piață 2,987 miliarde lei, mai mult cu 1,387 miliarde lei decât volumul programat. Lunea aceasta, Finanțele s-au împrumutat cu 1,16 miliarde lei, printr-o emisiune de obligaţiuni […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: reflectoruldesud.ro

Victor Ponta a atras atenţia că nu austeritatea fiscală ar fi problematică în România, ci faptul că în ultimii ani în ţara noatră nu se mai produc bunuri pentru a fi valorificate pe alte pieţe. Mai mult, liderul Pro România a subliniat că nu există sancţiuni pentru creşterea gradului deCiteste pe larg