CCR a inventat o falsă discriminare a viitorilor pensionari militari prin Plx 540/2024, dar i-a lăsat in discriminare pe toți cei pensionați inainte de anul 2024.
.png)
Tocmai decizia nr. 126/2025, negândită juridic si literar, a CCR, ii discriminează și pe viitorii pensionari militari față de majorările ulterioare ale soldelor de grad și de funcție ale activilor. Rămân și ei cu pensiile stabilite neactualizate, la fel ca și cei pensionați până la data intrării in vigoare a legii.
CCR nu a putut să inteleagă că și pensiile militare care se vor stabili după momentul intrării in vigoare a Plx nr. 540/2024 vor fi și ele pensii militare in plată la datele la care se vor majora soldele de grad și de funcție ale personalului militar in activitate, date la care și ele ar fi fost actualizate.
Textul din legea declarată greșit neconstituțională, in ansamblul său, era următorul:
” Art.59 ^ 1- Cuantumul pensiilor militare de stat aflate în plată se
actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului
profesional şi/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiştilor
şi funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației
penitenciare”
CCR a interpretat greșit sintagma ” aflate in plată” ca și când ar fi fost scris „pensii militare aflate in plată la data intrării in vigoare a legii”. Or, actualizarea pensiilor militare aflate in plată la data intării in vigoare a legii era reglementată in art. II alin, (1) din Plx nr. 540/2024.
Iată interpretările greșite pe care le-au făcut onorabilii constituționali in Decizia nr. 125/2025, reșeli pecare nu le-ar face nici un judecător de la cea mai izolată Judecătorie din țară.
„62. În continuare, Curtea reține o altă încălcare a art.16 alin.(1) din
Constituție dintr-o altă perspectivă, necriticată de autorul obiecției de
neconstituționalitate, dar care poate fi reținută. Jurisprudența Curții
Constituţionale stabileşte că odată constatată neconstituţionalitatea unei
prevederi legale, instanța constituţională are competenţa de a se raporta şi la un
alt text de referință aflat în legătură directă cu problema de drept constituţional
analizată (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr.447 din 29 octombrie 2013,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.674 din 1 noiembrie
2013, sau Decizia nr.221 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.594 din 7 iulie 2020, paragraful 56). În prezenta cauză, nu
este vorba de un text de referință diferit, este acelaşi text [art.16 alin.(1)], dar cu
o altă perspectivă de neconstituționalitate asupra textului analizat,
complementară criticii.
63. Textul reglementează actualizarea pensiei miliare aflate în plată ori
de cât ori se majorează solda/salariul personalului aflat în funcţie. Prin urmare,
pensiile militare care vor fi obținute după intrarea în vigoare a acestei legi vor fi
indexate cu rata medie anuală a inflaţiei, ceea ce generează o discrepanță între
modul de actualizare a pensiei militare în funcție de data ieşirii la pensie, în
sensul că cei deja pensionați vor beneficia de o permanentă racordare la
soldele/salariile celor în funcție, iar cei ce se vor pensiona nu vor beneficia de
acest sistem. Or, legiuitorul trebuie să asigure unitatea sistemului de pensii
militare şi nu să creeze vulnerabilități din perspectiva egalității în drepturi în
cadrul sistemului. În loc să îmbine indexarea cu actualizarea pensiei, legea
creează două regimuri juridice distincte de echilibrare a pensiilor militare în
raport cu fluctuațiile monetare, pe unele supunându-le indexării, iar pe altele
actualizării. Nu este vorba doar de o diferență semantică între cei doi termeni, ci
de regimuri juridice asociate acestora, care conduc la valorificarea în condiții mai favorabile sau mai puțin favorabile a însuşi dreptului la pensie, fără a exista
o justificare obiectivă şi rațională în acest sens. Evident, mecanismul de
echilibrare mai puțin favorabil va determina o discriminare a persoanelor
beneficiare ale acestuia cu consecința încălcării egalității în drepturi. Ca atare,
art.I [cu referire la art.591] din lege încalcă art.16 alin.(1) din Constituție.
64. Prin urmare, având în vedere cele expuse, Curtea constată că art. 16
alin.(1) din Constituție este nesocotit dintr-o dublă perspectivă: (a) prin
exceptarea de la măsura actualizării a pensiilor militare a căror beneficiari
exercită numite funcţii publice art.I [cu referire la art.593] din lege; (b) prin
reglementarea a două sisteme de echilibrare a pensiilor militare, cu regimuri
juridice diferite, în funcție de data intrării în vigoare a legii criticate – art.I [cu
referire la art.591] din lege.
65. Tinând seama de legătura intrinsecă şi indisolubilă a dispozițiilor
art.I [cu referire la art.592] şi ale art.II din lege cu textele constatate ca fiind
neconstituţionale, Curtea constată şi neconstituționalitatea acestora.
66. Având în vedere că întregul conținut normativ al legii analizate este
neconstituţional, Curtea constată că legea, în ansamblul său, este
neconstituţională în raport cu art.16 alin.(1) din Constituție.”
CCR ar trebui să recunoască greșeala de interpretare a sintagmei „pensii militare in plată” și să dea o Erata in care să dispună că numai art. 59 ^ 3, cel cu exceptarea demnitarilor, este neconstituțional și nu intreaga lege, in ansamblul său.
CCR a lăsat aproape 200 000 de militari pensionari in discriminarere, fără posibilitatea de a imbina indexările cu actualizările, pentru a menține puterea de cumpărare a cuantumului pensiei militare de la data deschiderii dreptului de pensie. Așa, in sutuația creată de CCR, continuă inegalitățiile din siatemul pensiilor militare, astfel incât prin neactualizare, după OUG nr. 59/2017, pe care CCR a refuzat de mii de ori s-o declare neconstituțională, astfel că pensiile multor zeci de mii de pensionari care și-au deschis drepturile inainte de OUG 59/2017 ar fi mai mari dacă s-ar calcula după legea din sistemul public. Să ințelegem că scopul OUG nr. 59/2017 a fost de a face pensiile militare mai mici decât daca ar fi calculate in sistemul public?
Potrivit legii, indexările și actualizările nu se insumau, ci se regularizau după principiul rămânerii in plată a cuantului mai avantajos, cel indexat sau cel actualizat..
In consecință, la reexaminarea obligatorie a Plx nr. 540/2024, conf art. 147 alin(2) din Constituție, Parlamentul nu ar trebui să facă nimic in plus decât să elimine art. 59 ^ 3, cel cu demnitarii, din textul care va merge la promulgare.
Pentru orice eventualitate, ar trebui să păstreze redactarea art. 59 ^ 1 in forma adoptată de Camera Deputaților, fără intervențiile necalificate ale unor reprezentanți ai asociațiilor de rezerviști.
Să vedem cine mai ridică vreo obiecție de neconstituționalitate
