jurul

Victoria lui Nicușor Dan din turul al doilea al alegerilor prezidențiale a readus optimismul în piața financiară românească. Indicii bursei de la București au crescut, leul s-a apreciat în fața principalelor valute iar indicii ROBOR au cunoscut scăderi. Însă această situație este una de moment, în condițiile în care țara este condusă de un guvern interimar iar procesul de naștere a unui nou Executiv se arată a fi unul mai îndelungat, așa cum a precizat dl Dan. Viitorul guvern va fi obligat să ia măsuri dure pentru a reduce deficitul bugetar care se află în prezent la 9% din PIB, cel mai ridicat la nivel european, fără a perturba creșterea economică, care a fost în primul trimestru de doar 0,2%, la limita intrării în recesiune. Previziunile economice de primăvară ale Comisiei Europene au coborât estimarea privind creşterea economiei româneşti din 2025 de la 2,5% la 1,4%. Pentru a atenua aterizarea forțată a țării, banca centrală folosește toate instrumentele pe care le are la dispoziție, motiv ca la ședința C.A. din 16 mai să mențină rata de referință la 6,5%, valoare stabilită în august 2024. Guvernatorul Mugur Isărescu a afirmat la prezentarea Raportului asupra inflației că „nu numai că am intervenit pe piața valutară pentru stabilitatea cursului, dar s-a creat şi o problemă de lichiditate pe care a trebuit să o rezolvăm. (…) Cursul sub 5 lei era imposibil de apărat. Au fost capitaluri speculative care au acţionat. Am asigurat lichiditatea necesară pentru plăţi bugetare şi pentru plata pensiilor.” Eforturile au fost răsplătite, iar cursul euro a scăzut lunea trecută la 5,0315 lei, față de maximul istoric de 5,1222 lei, atins în 8 mai. Volatilitatea din următoarele ședințe a fost mai ridicată, iar media de vineri a fost stabilită la 5,0550 lei, când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,046 – 5,061 lei, cu închiderea pieței locale la 5,053 lei. Votul majoritar proeuropean al românilor a avut drept rezultat, la începutul săptămânii trecute, scăderea indicelui ROBOR la 3 luni de la 7,39%, maximul ultimilor aproape doi ani și jumătate, la 7,26%, a celui la 6 luni de la 7,48% la 7,37% iar a celui la 12 luni de la 7,53 la 7,44%. Indicele la 3 luni a închis săptămâna la 7,29%, cel la șase luni la 7,39%, iar cel la 12 luni la 7,44%, evoluție care indică faptul că BNR continuă să monitorize cu atenția piața iar lichiditatea s-a redus semnificativ. Creșterea cererii de monedă unică din partea investitorilor americani sau asiatici, care vor să profite de costul mai redus al dobânzilor la creditare, în timp ce declarațiile președintelui Trump în privința politicilor comerciale bulversează piețele, au ridicat vineri cursul euro până la 1,1376 dolari. Ultima amenințare a Casei Albe este cea referitoare la introducerea unui tarif de 50% pentru importurile din Uniunea Europeană, începând cu 1 iunie 2025. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut vineri la 4,4541 lei. Creșterea inflației în Marea Britanie la 3,5% în aprilie, a apreciat cursul lirei sterline de la 5,9985 la 6,0107 lei, piețele internaționale considerând că Banca Angliei va menține pentru o perioadă mai lungă rata de referință la 4,25%, valoare stabilită în urmă cu circa o săptămână. Media francului elvețian a fluctuat între 5,3581 și 5,4280 lei, cea de vineri fiind stabilită la 5,3926 lei. Prețul gramului de aur a urcat, la nivel săptămânal, de la 464,9896 lei la 476,7388 lei, consecință a aprecierii de vineri a metalului galben la 3.285 – 3.367 dolari/uncie, creșterea anuală fiind de aproape 45%. În așteptarea aprobării proiectului legislativ Genius Act, prima reglementare federală a activelor digitale (stablecoin) în Statele Unite, bitcoin a atins joi un nou record de 111.862 dolari. La finalul săptămânii principala monedă digitală fluctua între 106.919 și 108.281 dolari. Analiza cuprinde perioada 19 – 24 mai