Tonul „hawkish” al lui Kevin Warsh, noul președinte al Rezervei Federale americane, ce pare să fie favorabil unei înăspriri a dobânzilor în partea a doua a anului, în cazul în care inflația se va menține peste 4% (4,2% în mai), a majorat substanțial cererea de dolari, care a atins un maxim al ultimului an față de un coș de valute majore. Euro a scăzut marțea aceasta la 1,1383 – 1,1439 dolari iar media monedei americane a urcat de la 4,5706 la 4,5981 lei, maxim al ultimelor 15 luni. Reamintim că dolarul a atins un record de 5,1794  lei în septembrie 2022. Monedele de la marginea zonei euro, inclusiv leul au fost afectate de această evoluție și s-au depreciat atât față de euro cât și de dolar. Cotațiile euro au crescut constant de la 5,236 lei, în cursul dimineții, la 5,248 lei, astfel că media monedei unice a urcat de la 5,2386 la 5,2460 lei, maxim al ultimelor două săptămâni. La evoluția negativă a leului a contribuit și criza politică locală, după ce s-a Vestea că nu a trecut guvernul propus de președintele ND. Aceasta a permis speculatorilor să coboare randamentul obligațiunilor românești denominate în dolari, ceea ce echivalează cu scumpirea credtelor ce pot fi luate de România din piețele externe. În schimb, piața monetară locală a fost stabilă, evoluție datorată nivelului ridicat al lichidității. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,84%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,92% iar cel la 12 luni la 5,97%, nivel stabilit la începutul lui martie. Demisia premierului Keir Starmer a fost primită pozitiv de către piața iar lira sterlină a depășit pragul de 1,16 euro, iar media ei a urcat în piața locală de la 6,0487 la 6,0799 lei. moneda elvețiană și-a limitat pierderile în fața euro din ultimele iar cursul ei a crescut de la 5,6624 la 5,6772 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la 618,2179 lei la 608,6838 lei, după ce metalul galben a coborât până la un minim de 4.090 dolari/uncie. Scăderea inflației a permis băncii Ungariei să reducă dobânda sa de politică monetară de la 6,25 la 6%, în ton cu așteptările pieței, iar media monedei maghiare s-a depreciat la 354,26 forinți/euro. Cursul monedei poloneze a pierdut teren la 4,2842 zloți/euro. Criptomonedele au pierdut câștigurile din ultimele zile. Bitcoin a coborât sub pragul de 62.000 dolari iar ethereum se tranzacționa între 1.640 și 1.734 dolari.

Citeste pe larg

Scurta perioadă de primăvară pe care a manifestat-o piața valutară în urmă cu două săptămâni, care a culminat cu atingerea de către media euro a unui minim de 5,2052 lei, s-a întrerupt lunea trecută. De la un curs de 5,2105 lei moneda unică a urcat vineri la 5,2488 lei, într-o ședință în care cotațiile au urcat de la 5,242 lei la 5,253 lei, cu închiderea pieței la 5,2488 lei. Revenirea euro către maximul istoric de 5,2661 lei, atins în 7 mai, este efectul prelungirii crizei politice locale ce nu a permis leului să profite de revenirea apetitului pentru risc, care s-a reflectat în aprecierea altor monede din regiune. La acestea se adaugă ultima prognoză a Comisiei Europene care anticipează o creștere a PIB-ului României în acest an de doar 0,1%, faţă de 1,1% estimare făcută în toamna lui 2025. De altfel, guvernatorul Mugur Isărescu a explicat recent că actuala poziției a cursului euro este una de echilibru, iar eforturile BNR de stopa depreciere au fost mult mai mici față de cele din luna mai a anului trecut, după demisia premierului Ciolacu și primul tur al alegerilor prezidențiale. În aceste condiții negative, BNR a menținut dobânda de politică monetară la 6,5% și la 5,5% pe cea pentru facilitatea de depozit, care a devenit principala rată directoare, valori stabilite în august 2024. Analiștii BCR anticipează ca acestea să se mențină pe parcursul întregului an, „prima reducere de dobândă fiind probabilă abia în al doilea trimestru din 2027, având în vedere traiectoria revizuită a inflației și deprecierea recentă a leului.” Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,84%. Cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,92%, iar cel la 12 luni la 5,98%, după mai bine de un an peste pragul de 6%. Statul a profitat joi și vineri de ofertele de cumpărare de obligațiuni cu scadența în aprilie 2028, care s-au ridicat la peste 1,7 miliarde lei, și s-a împrumutat cu 1,058 miliarde lei, pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 6,38%. Trezoreria a atras, de asemenea, în cele două zile, alte 647,5 milioane lei cu scadența în aprilie 2035, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 6,96%. Euro a încheiat săptămâna la 1,1588 – 1,1624 dolari, iar media monedei americane a urcat de 4,4771 lei, la începutul săptămânii, la 4,5231 lei, la sfârșitul ei. La nivel săptămânal, francul elvețian a crescut de la 5,7017 la 5,7527 lei iar lira sterlină de la 5,9825 la 6,0732 lei. Vineri, metalul galben a coborât la 4.491 – 4.547 dolari/uncie, însă aprecierea monedei americane a ridicat prețul gramului de aur de la 657,1338 lei la 658,9182 lei, față de 651,1807 lei, la jumătatea săptămânii. Evoluția este pusă pe seama menținerii barilului de petrol peste pragul de 100 dolari, ceea ce se va reflecta în evoluția inflației la nivel global și nu va permite Fed să reducă dobânzile la jumătatea lui iulie. Investitorii anticipează chiar o creștere a dobânzii spre sfârșitul anului, ceea ce face dolarul mai atractiv pentru plasamente. La finalul săptămânii, bitcoin a scăzut la circa 74.300 dolari, minimul ultimei luni, după care a revenit spre 76.500 dolari. La rândul său, ethereum a alunecat aproape de 2.000 dolari iar apoi a urcat la 2.100 dolari.

Citeste pe larg

Furtuna declanșată de administrația de la Casa Albă în comerțul mondial, a afectat marile burse ale lumii, inclusiv cele americane, și a ridicat nivelul aversiunii față de risc. Piața valutară locală este monitorizată cu atenție de BNR, care este nevoită uneori să vândă euro pentru a stopa tendințele de depreciere. O creștere a cursului înainte de alegerile prezidențiale din mai ar pune în pericol procesul electoral. Tranzacțiile de miercuri se realizau în culoarul 4,9771 – 4,9777 lei, iar media euro a urcat de la 4,9772 – 4,9775 lei, față de 4,9774 lei la jumătatea săptămânii trecute. Economia românească s-ar putea confrunta cu riscul intrării în recesiune, în condițiile în care bugetul de stat pentru acest an a fost calculat pe o creştere economică de 2,5% şi un deficit bugetar de 7% din PIB. În comunicatul de presă care a urmat ședinței de politică monetară a BNR se arată că, „cele mai recente date și analize indică o încetinire pronunțată a creșterii în termeni trimestriali a economiei în trimestrul I 2025, implicând o dinamică anuală a PIB relativ similară celei din trimestrul precedent, în condițiile unor evoluții divergente la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.” O scădere a economiei poate fi însoțită de înrăutățirea notelor de țară de către marile agenții de rating, ceea ce ar ridica dobânzile și ar deprecia leul. Miercuri, modificările marginale ale indicilor ROBOR s-au menținut, la două zile de la decizia BNR de a nu modifica rata de referință, care stagnează din august trecut la 6,50%. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 5,90 la 5,89%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni a urcat de la 6,06 la 6,07%. Euro a profitat de reacția piețelor la decizia administrației americane de a impune tarife vamale de 104% la importurile din China, și s-a apreciat până la 1,1090 dolari, maxim al ultimelor patru luni. La această evoluție au contribuit scăderea puternică a acțiunilor pe Wall Street și vânzările pe termen lung de obligațiuni americane, în piață existând temeri de intrare în stagflație a economiei SUA, care au majorat cererea de „monede refugiu”, în special yenul și francul elvețian. În piața locală, cursul dolarului a scăzut de la 4,5556 la 4,5115 lei. Moneda elvețiană s-a întărit sub pragul de 0,93 franci/euro, iar cursul ei a urcat de la 5,3084 la 5,3594 lei, maxim care nu a mai fost atins de la sfârșitul lui noiembrie trecut. În schimb, s-a menținut tendința de depreciere a lirei sterline, iar media ei a scăzut de la 5,8053 la 5,7821 lei, minim al ultimelor opt luni, în condițiile în care obligațiunile britanice la 30 de ani au atins un maxim al ultimilor 27 de ani. Prețul gramului de aur a crescut de la 440,1817 lei la 441,8413 lei, față de recordul de 463,3913 lei, atins miercurea trecută. Metalul galben s-a menținut sub recordul de 3.169,60 dolari/uncie, înregistrat în 3 aprilie, și se tranzacționa în culoarul 2.968,40 – 3.072,90 dolari/uncie. În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,2818 zloți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a depreciat la 408,63 forinți/euro. Căderea prețul companiilor tehnologice americane a provocat deprecierea bitcoin la 74.617 – 77.892 dolari și a ethereum la 1.390 – 1.494 dolari.

Citeste pe larg

În a doua ședință a pieței valutare din aprilie s-a observat o tendință de depreciere a leului față de euro, evoluție în contrast cu cea a altor monede din regiune, în condițiile în care situația politică incertă a provocat ieșiri de fonduri din piața locală, unul dintre factorii care au redus rezerva valutară a BNR. Cursul euro a urcat de la 4,9770 la 4,9774 lei, valoarea maximă atinsă în acest an, în timp ce tranzacțiile se realizau între 4,976 și 4,978 lei, prețuri identice cu cele de marți. Nivelul lichidității din piața monetară este unul care asigură stabilitate dobânzilor interbancare. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 s-a oprit la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni la 6,06%. Luna aceasta, Finanțele și-au propus să se împrumute din piața locală, pentru refinanţarea datoriei publice şi finanţarea deficitului bugetului de stat, cu minimum 7,695 miliarde lei, mai puțin cu 545 milioane lei față de suma programată de a fi împrumutată în martie. Investitorii care așteptau cu îngrijorare „Ziua eliberării“ Americii, așa cum a anunțat Donald Trump data de 2 aprilie, începutul războiului comercial dintre Statele Unite și restul lumii, tranzacționau euro în culoarul 1,0778 – 1,0831 dolari, valori identice cu cele de marți, iar media monedei americane a urcat de la 4,5998 la 4,6059 lei. Majoritatea analiștilor anticipează o creștere a riscului ca Statele Unite să între în recesiune, evoluție luată în calcul și de administrația de la Casa Albă, care a anunțat americanii că noile taxe vamale vor produ­ce durere în eco­no­mie. Inflaţia din zona euro a scăzut în martie la 2,2%, de la 2,3% în februarie, iar oficialii BCE discută posibilitatea de a încetini ritmul reducerilor dobânzii de referință, care se află de luna trecută la 2,50%, din cauza riscurilor inflaţioniste generate de politica tarifară a administrației Trump, precum şi a creşterii cheltuielilor pentru apărare şi infrastructură. Cursul francului elvețian a scăzut marginal de la 5,2151 la 5,2114 lei iar cel al lirei sterline a crescut de la 5,0509 la 5,9774 lei. Prețul gramului de aur a atins al treilea record consecutiv și a urcat de la 463,2781 lei la 463,3913 lei, consecință a aprecierii monedei americane, în timp ce metalul galben fluctua între 3.107 și 3.139 dolari/uncie, după ce a crescut marți la maximul istoric de 3.145,80 dolari/uncie. Aurul cunoaște cel mai bun început de an, începând cu 1986, cu o creștere de 19% în primul trimestru. Parcursul a fost alimentat de achizițiile băncilor centrale și ale ETF-urilor, fonduri bazate pe evoluția metalului galben, care și-au majorat deținerile cu peste 6% de la începutul anului. În opinia analiștilor de la marile bănci americane prețul unciei de aur ar urma să crească anul acesta la 3.300 – 3.400 dolari. Media monedelor din regiune se aprecia la 4,1798 zloți/euro, respectiv 401,08 forinți/euro. Lipsa unor măsuri concrete din partea administrației americane pentru o nouă reglementare a pieței cripto, care fusese anunțată în perioada campaniei electorale de anul trecut, a depreciat monedele digitale. Bitcoin fluctua miercuri între 83.939 și 85.931 dolari iar ethereum se mișca în culoarul 1.852 – 1.907 dolari.

Citeste pe larg

Temerile referitoare la posibilitatea intrării în recesiune a Statelor Unite, în urma războiului comercial de către administrația Trump, obligă Rezerva Federală americană la o echilibristică dificilă, între evoluția inflației și cea a economiei. Luna trecută, inflația de bază din SUA a crescut cu 3,1 %, sub aşteptările unei creşteri de 3,2% iar piața anticipează două, cel mult trei reduceri ale dobânzii de referință de către Fed. Aceste perspective au majorat cererea de aur, investitorii căutând astfel să se protejeze în fața datelor negative venite din cea mai puternică economie a lumii. Prețul gramului de aur a urcat de la 427,5571 lei la 433,5050 lei, consecință a aprecierii monedei americane și a metalului galben la 2.932,60 – 2.951,70 dolari/uncie. Reamintim că în 20 februarie au fost atinse recordurile de 452,3179 lei/gram, respectiv 2.954,60 dolari/uncie. Segmentul valutar al pieței nu a cunoscut schimbări majore iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,9770 – 4,9775 lei astfel că media euro a fost stabilită la 4,9770 lei, față de 4,9771 lei, în ședința precedentă. După creșterea de miercuri a euro până la 1,0931 dolari, acesta a coborât joi la 1,0823 – 1,0898 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,5636 la 4,5795 lei. Piața monetară a rămas stabilă, iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,92%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99%, iar cel la 12 luni la 6,07%. Trezoreria continuă să se împrumute din piața locală. Ea a atras 505 milioane lei, printr-o emisiune de titluri de stat cu scadența în 2033, pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 7,39%. Media francului elvețian s-a apreciat de la 5,1699 la 5,1868 lei iar a lirei sterline de la 5,9026 la 5,9317 lei. Monedele din regiune recuperau o parte din pierderile suferite în ultimele ședințe. Astfel, media celei maghiare s-a apreciat la 399,59 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,1960 zloți/euro. Miercuri noapte, bitcoin a coborât până la 81.619 dolari după care a crescut până la 84.288 dolari. Ethereum se tranzacționa între 1.856 și 1.915 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

Aprecierea pe piețele internaționale a euro față de dolar, a afectat performanța monedelor de la marginea zonei euro. Cursul euro a crescut de la 4,9765 la 4,9774 lei, maxim al ultimului an, iar culoarul de tranzacționare s-a îngustat la 4,9770 – 4,9775 lei. BNR continuă să monitorizeze cu atenție piața, cursul de schimb fiind principalul instrument în lupta sa cu inflația. Ea avea la dispoziție, la sfârșitul lui februarie, o rezervă valutară de 62,593 miliarde euro, în creștere față de prima lună a anului, iar rezervele internaționale (valute plus aur) au urcat la 71,764 miliarde euro. Dobânzile interbancare din prima zi de primăvară nu au cunoscut modificări față de sfârșitul lui februarie. Astfel, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,0% iar cel la 12 luni la 6,08%. Evoluția actuală este determinată de menținerea de către BNR a ratei de referință la 6,5%, valoare stabilită în august 2024, în condițiile existenței, încă de atunci, a unor incertitudini privind conduita fiscală guvernamentală, fără a se lua în calcul, la vremea respectivă, dezordinea la nivel politic. În opinia economiștilor, BNR va menține nivelul ridicat al ratei de referință pentru încă o jumătate de an, pentru a răspunde incertitudinilor generate de politica fiscală și a deficitului bugetar foarte ridicat care țin inflația în jurul pragului de 5%. La sfârșitul acestui an, dobânda de politică monetară s-ar putea situa la 5,5 – 5,75%. Scăderea inflației din zona euro în februarie la 2,4%, a avut darul de a aprecia moneda unică la 1,0389 – 1,0477 dolari, față de 1,0375 dolari, la închiderea de vineri seară a pieței de peste Ocean. Evoluția a determinat o scădere a cursului monedei americane de la 4,7844 la 4,7667 lei. În opinia analiștilor, este posibil ca Banca Centrală Europeană să decidă la următoarea reuniune a conducerii sale o reducere cu un sfert de punct procentual a principalei rate directoare, cea la depozitele atrase, la 2,5%. Francul elvețian s-a apreciat în februarie cu aproape 0,4 bani iar lira sterlina s-a întărit cu peste 4,5 bani. În prima ședință din martie, cursul monedei elvețiene a coborât de la 5,3023 la 5,29 lei iar al celei britanice de la 6,0281 la 6,0274 lei. Creșterea metalului galben la 2.857,10 – 2.878,70 dolari/uncie nu a compensat deprecierea monedei americane astfel că prețul gramului de aur a scăzut lunea aceasta la 440,0993 lei, față de 448,4343 lei la începutul săptămânii trecute. Anunțul făcut duminică de preşedintele Donald Trump referitor la crearea unei Rezerve Strategice de Criptomonede a Statelor Unite, cu scopul de a face din SUA „ capitala cripto a lumii”, a avut darul de a stopa tendința descendentă a prețurilor monedelor digitale, în condițiile înmulțirii ieșirilor din piață sau lichidarea pozițiilor deținute în ETF-uri bazate pe bitcoin sau ethereum. Rezerva va include bitcoin, ethereum, XRP, solana şi cardano. La începutul acestei săptămâni, bitcoin se tranzacționa între 91.197 și 94.375 dolari, după scăderea de vinerea trecută sub pragul de 80.000 dolari. Ethereum, care a atins la sfârșitul lui februarie un minim de 2.100 dolari, fluctua lunea aceasta în culoarul 2.325 -2.520 dolari.

Citeste pe larg

Cu o săptămână înainte de alegerile prezidențiale din Statele Unite, investitorii au decis să-și reducă plasamentele considerate riscante. Aceasta a provocat o creștere a activelor considerate „refugii” precum aurul, francul elvețian sau yenul japonez, dar și o depreciere a monedelor de la marginea zonei euro. Cursul euro s-a apreciat de la 4,9735 la 4,9747 lei, efect al creșterii culoarului de tranzacționare la 4,974 – 4,975 lei. Indicii ROBOR s-au menținut aproape de aproape de dobânda pentru facilitatea de depozit a BNR care se află din august la 5,50%, în așteptarea ședinței de politică monetară care se va desfășura vinerea viitoare. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%, valoare stabilită la începutul lui septembrie. O situație asemănătoare s-a regăsit și în cazul indicelui la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, care s-a consolidat la 5,59% iar cel la 12 luni s-a oprit la 5,64%. Euro fluctua în culoarul 1,08 – 1,0827 dolari, valori apropiate de cele de luni, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,5981 la 4,6036 lei, curs care nu a mai fost atins de la începutul lui august. Media francului elvețian a urcat la 5,3117 lei iar cea a lirei sterline la 5,9767 lei. Prețul gramului de aur a crescut la 407,0257 lei, foarte aproape de recordul de 407,9061 lei atins miercurea trecută. Evoluția se datorează aprecierii monedei americane dar și a faptului metalul galben a crescut la 2.758,50 dolari/uncie, la doar 0,40 dolari de maximul istoric. Cererea de aur și ETF-uri care au ca bază metalul galben s-a majorat în această perioadă, cu câteva zile înainte de alegerile din Statele Unite. Cursul monedelor din regiune se deprecia la 4,3542 zloți/euro, respectiv 404,56 forinți/euro. Criptomonedele și-au menținut avansul luat luni, după ce un analist a scris că bitcoin ar putea crește cu 10% dacă Donald Trump ar reveni la funcția de președinte. Bitcoin a crescut marți la 69.729 – 71.539 dolari iar ethereum la 2.526 – 2.636 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

Leul a avut un început de săptămână ușor negativ față de euro, dolar și francul elvețian, în condițiile în care nivelul ridicat al aversiunii față de risc stimulează plasamentele în moneda americană, considerată drept un activ sigur. Cursul euro a crescut de la 4,9766 la 4,9770 lei, la doar 0,13 bani de maximul istoric atins în mai 2023. Monitorizarea atentă a pieței făcută de banca centrală a menținut culoarul de tranzacționare la 4,976 – 4,977 lei. Decizia de vineri a BNR de a menține dobânda de politică monetară la 6,5%, valoare stabilită în august, și pe cea pentru facilitatea de depozit, care a devenit principala rată directoare, la 5,5%, dar și nivelul ridicat al lichidității au înghețat indicii ROBOR în ultimele săptămâni. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,59% iar cel la 12 luni la 5,64%. Trezoreria a continuat să atragă bani din piață, pentru a petici bugetul de stat sau pentru a achita dobânzile la împrumuturile anterioare. Luni, Finanțele au atras 500 milioane lei, sumă egală cu cea programată, pentru care va plăti o dobândă medie anuală de 6,35% până la scadența din aprilie 2028. Menținerea tensiunilor geopolitice, provocate de războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, dar și posibilitatea ca BCE să reducă rata de referință cu 0,25%, la jumătatea acestei luni, în condițiile în care rata inflației din zonă a scăzut în septembrie sub pragul țintă al BCE de 2%, au provocat deprecierea monedei unice față de cea americană. Euro fluctua luni între 1,0995 și 1,0979 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,5135 la 4,5425 lei, mai mult cu aproape 10 bani față de lunea trecută. Media francului elvețian a crescut marginal la 5,2961 lei. În schimb, lira sterlină s-a depreciat la 5,9374 lei. Aprecierea monedei americane a ridicat prețul gramului de aur de la 385,6265 lei, record atins vineri, la un nou maxim istoric de 387,6905 lei. Metalul galben fluctua între 2.639,30 și 2.660 dolari/uncie, în apropierea recordului de 2.679,20 dolari, atins în 26 septembrie. În regiune, media monedei maghiare s-a întărit marginal la 401,50 forinți/euro, iar a celei poloneze s-a depreciat la 401,50 forinți/euro. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

În ciuda declarațiilor făcute de oficialii israelieni referitoare la faptul că nu se dorește o escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu, nivelul aversiunii față de risc nu s-a diminuat și a provocat ieșiri de capital din piețele de la marginea zonei euro, implicit o depreciere a monedelor. Cursul euro a crescut de la 4,9720 la 4,9753 lei, foarte aproape de maximul istoric de 4,9783 lei atins în 19 mai 2023. Tranzacțiile din piața locală se realizau între 4,974 și 4,976 lei. Cu o săptămână înainte de ședința de politică monetară a BNR, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 5,81 la 5,80%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,85% iar cel la 12 luni la 5,90%. Cu o zi înainte de finalul ședinței de politică monetară a Rezervei Federale, euro a scăzut la 1,0814 – 1,0836 dolari, iar cursul monedei americane a crescut de la 4,5874 la 4,5925 lei. Investitorii au semnalat astfel că mizează mai mult pe dolar iar eventualitatea reducerii în septembrie a ratei de referință de peste Ocean la 5 – 5,25% a fost deja înglobată de piață. Deprecierea monedei unice poate fi pusă și pe seama faptului că ritmul de creștere al economiei din zona euro şi Uniunea Europeană, 0,3% în trimestrul al doilea din acest an, este mult mai lent decât reziliența pe care o arată PIB-ul SUA care s-a majorat în aceeași perioadă cu 2,8%. Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,1870 la 5,1823 lei iar cel al lirei sterline a urcat de la 5,8851 la 5,9065 lei, efect al încrederii pe care o arată piața față de planul laburiștilor de relansare a economiei britanice. Prețul gramului de aur a crescut marginal la 352,7853 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 2.375,80 și 2.392,70 dolari. În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat cu aproape de 1% la 394,23 forinți/euro iar a celei poloneze s-a întărit marginal la 4,2845 zloți/euro. Bitcoin s-a apropiat luni seară de 70.000 dolari iar marcările rapide de profit au coborât prețurile la 65.898 – 66.986 dolari. În schimb, ethereum își proteja o parte din câștiguri și fluctua între 3.282 și 3.358 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

Decizia BNR de a menține rata de referință la 7%, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, a menținut interesul pentru plasamentele în lei, ceea ce a permis monedei naționale să rămână cea mai stabilă din regiunea de la marginea zonei euro. Cursul euro a scăzut la sfârșitul săptămânii de la 4,9757 la 4,9744 […]

Citeste pe larg

Relativul calm din Orientul Mijlociu, unde Israelul a întârziat răspunsul armat după ce a fost atacată de Iran, a redus într-o anumită măsură aversiunea față de risc. Astfel, leul și-a consolidat titlul de „cea mai stabilă monedă” de la marginea zonei euro iar cursul monedei unice a egalat cursul stabilit marți de 4,9763 lei, față […]

Citeste pe larg

Afirmația făcută de oficialii de la Teheran că nu mai urma un nou atac asupra Israelului și întârzierea unui răspuns armat din partea Ierusalimului a calmat într-o anumită măsură piețele internaționale iar plasamentele în activele considerate drept „refugii” precum dolarul american, aurul, francul elvețian sau yenul japonez, s-au redus simțitor. Monedele de la marginea zonei […]

Citeste pe larg

Creșterea nivelului aversiunii față de risc, înainte de declarațiile oficialilor Rezervei Federale la finalul ședinței de politică monetară a instituției, a provocat deprecierea monedelor de la marginea zonei euro. La evoluția amintită a contribuit și decizia Băncii Japoniei de a majora dobânda de referință de la -0,1 – 0% la 0 – 0,1% după opt […]

Citeste pe larg

Menținerea unui ritm ridicat de ieșiri de pe activele considerate riscante, cum sunt și monedele de la marginea zonei euro, au provocat deprecierea acestora. Cursul euro a urcat marginal de la 4,9615 la 4,9632 lei, într-o ședință în care tranzacțiile se realizau în culoarul 4,959 – 4,964 lei. Conform INS, creșterea economiei României a decelerat […]

Citeste pe larg