Prima săptămână din 2026 a fost pozitivă pentru leu, care s-a apreciat față de euro și s-a ieftinit prin scăderea indicilor ROBOR, însă aurul a atins un nou maxim istoric. După o creștere la 5,0905 lei, în prima ședință din 2026, euro a alunecat la 5,0871 lei și a încheiat săptămâna la 5,0887 lei, când cotațiile din piață au fost de 5,085 – 5,091 lei. Stabilitatea cursului euro este una din caracteristicile majore ale pieței locale. Fără episodul depreciativ care a urmat după primul tur al alegerilor prezidențiale din mai trecut, când se vorbea de o apreciere la 5,50 lei sau chiar 6 lei, care a obligat BNR să vândă peste 8 miliarde euro și să ridice dobânzile, euro ar fi încheiat 2025 la 4,9 – 5 lei. La nivel regional, leul a scăzut anul trecut cu 2,4% față de euro, zlotul s-a întărit cu 1,5%, forintul maghiar cu 6,6% iar coroana cehă cu 4,2%. Pentru 2026, analiștii BCR estimează o relativă stabilitate, „cel puțin în prima jumătate a anului, susținut și de intervențiile BNR. Totuși, este posibilă o ușoară depreciere în a doua parte a anului, dacă evoluțiile economice vor permite acest lucru”. Conform Raportului de toamnă al Comisiei de Prognoză, publicat în decembrie, inflația din acest an va scădea la finalul anului la 3,6%, cu o medie anuală de 6,5%, iar valoarea medie a cursului euro va fi de 5,11 lei iar a dolarului de 4,44 lei. Prima veste pozitivă din acest an a venit din partea agenției de evaluare DBRS Ratings, care a confirmat ratingurile României în valută și monedă națională la BB (stabil). Pe de altă parte, PIB-ul României estimat pentru trimestrul al treilea al anului trecut a crescut la 518,092 miliarde lei, mai mult cu 1,7% față de perioada similară din 2024, conform INS. În primele nouă luni din 2025 economia a crescut, comparativ cu perioada similară din 2024, cu 0,9% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier, în condițiile în care consumul, motorul creșterii, s-a gripat cu o scădere în noiembrie de 4,8% față de aceeași lună din 2024. Indicii ROBOR, cel puțin cel la trei luni, vor scădea până în martie sub pragul de 6%, consecință a excedentului de lei din piața monetară care se va majora pe fondul intrărilor de fonduri PNRR, ce pot depăși 15 miliarde de euro. Tendința se va accentua către jumătatea anului, atunci când se anticipează o primă tăiere a dobânzii de politică monetară care stagnează din august 2024 la 6,5%. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,12 la 6,10%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,25 la 6,23%, iar cel la 12 luni de la 6,46 la 6,44%. Din punct de vedere statistic, sfârșitul unui an este unul în care dolarul scade, terenul pierdut fiind recuperat în parte la începutul noului an. Euro a scăzut vineri la 1,1618 – 1,1663 dolari, după ce s-a anunțat că rata șomajului din SUA s-a redus în decembrie la 4,4% de la 4,6% în noiembrie iar investitorii anticipează pentru acest an două tăieri ale dobânzilor de către Rezerva Federală. În piața locală, cursul dolarului a urcat vineri de la 4,3538 la 4,3702 lei. Francul elvețian a încheiat săptămâna la 5,4644 lei iar lira sterlină la 5,8678 lei. Intervenția Statelor Unite în Venezuela și protestele uriașe din Iran au ridicat prețurile metalului galben pe piețele specializate. Uncia a urcat vineri până la 4.517,70 dolari iar în piața locală, prețul gramului de aur a urcat de la 620,6214 lei la un nou record 627,8925 lei. Precedentul maxim de 622,5801 lei a fost înregistrat în 23 decembrie.

Citeste pe larg

Prima săptămână din 2026 a fost pozitivă pentru leu, care s-a apreciat față de euro și s-a ieftinit prin scăderea indicilor ROBOR, însă aurul a atins un nou maxim istoric. După o creștere la 5,0905 lei, în prima ședință din 2026, euro a alunecat la 5,0871 lei și a încheiat săptămâna la 5,0887 lei, când cotațiile din piață au fost de 5,085 – 5,091 lei. Stabilitatea cursului euro este una din caracteristicile majore ale pieței locale. Fără episodul depreciativ care a urmat după primul tur al alegerilor prezidențiale din mai trecut, când se vorbea de o apreciere la 5,50 lei sau chiar 6 lei, care a obligat BNR să vândă peste 8 miliarde euro și să ridice dobânzile, euro ar fi încheiat 2025 la 4,9 – 5 lei. La nivel regional, leul a scăzut anul trecut cu 2,4% față de euro, zlotul s-a întărit cu 1,5%, forintul maghiar cu 6,6% iar coroana cehă cu 4,2%. Pentru 2026, analiștii BCR estimează o relativă stabilitate, „cel puțin în prima jumătate a anului, susținut și de intervențiile BNR. Totuși, este posibilă o ușoară depreciere în a doua parte a anului, dacă evoluțiile economice vor permite acest lucru”. Conform Raportului de toamnă al Comisiei de Prognoză, publicat în decembrie, inflația din acest an va scădea la finalul anului la 3,6%, cu o medie anuală de 6,5%, iar valoarea medie a cursului euro va fi de 5,11 lei iar a dolarului de 4,44 lei. Prima veste pozitivă din acest an a venit din partea agenției de evaluare DBRS Ratings, care a confirmat ratingurile României în valută și monedă națională la BB (stabil). Pe de altă parte, PIB-ul României estimat pentru trimestrul al treilea al anului trecut a crescut la 518,092 miliarde lei, mai mult cu 1,7% față de perioada similară din 2024, conform INS. În primele nouă luni din 2025 economia a crescut, comparativ cu perioada similară din 2024, cu 0,9% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier, în condițiile în care consumul, motorul creșterii, s-a gripat cu o scădere în noiembrie de 4,8% față de aceeași lună din 2024. Indicii ROBOR, cel puțin cel la trei luni, vor scădea până în martie sub pragul de 6%, consecință a excedentului de lei din piața monetară care se va majora pe fondul intrărilor de fonduri PNRR, ce pot depăși 15 miliarde de euro. Tendința se va accentua către jumătatea anului, atunci când se anticipează o primă tăiere a dobânzii de politică monetară care stagnează din august 2024 la 6,5%. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,12 la 6,10%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,25 la 6,23%, iar cel la 12 luni de la 6,46 la 6,44%. Din punct de vedere statistic, sfârșitul unui an este unul în care dolarul scade, terenul pierdut fiind recuperat în parte la începutul noului an. Euro a scăzut vineri la 1,1618 – 1,1663 dolari, după ce s-a anunțat că rata șomajului din SUA s-a redus în decembrie la 4,4% de la 4,6% în noiembrie iar investitorii anticipează pentru acest an două tăieri ale dobânzilor de către Rezerva Federală. În piața locală, cursul dolarului a urcat vineri de la 4,3538 la 4,3702 lei. Francul elvețian a încheiat săptămâna la 5,4644 lei iar lira sterlină la 5,8678 lei. Intervenția Statelor Unite în Venezuela și protestele uriașe din Iran au ridicat prețurile metalului galben pe piețele specializate. Uncia a urcat vineri până la 4.517,70 dolari iar în piața locală, prețul gramului de aur a urcat de la 620,6214 lei la un nou record 627,8925 lei. Precedentul maxim de 622,5801 lei a fost înregistrat în 23 decembrie.

Citeste pe larg

Marcel Ciolacu a precizat că amenzile pentru încălcarea acestor noi reguli- stabilite prin OUG – merg până la 5% din cifra de afaceri a giganților social media. Agenșia Reuters scrie însă că nu este clar cum ar putea fi emise eventualele amenzi împotriva entităților care nu sunt înregistrate în România. După ce Guvernul a adoptat joi […]

Citeste pe larg

Preşedintele PNL Giurgiu, europarlamentarul Dan Motreanu, a postat pe pagina sa de comunicare, imediat după alegeri un mesaj, în care reia o promisiune făcută în timpul campaniei electorale: că Giurgiu se va dezvolta rapid şi va depăşi media naţională. „Cetățenii din județul Giurgiu au ales proiectele PNL, au ales dezvoltarea, au ales prosperitatea. PNL a câștigat președinția CJ Giurgiu, primăria municipiului Giurgiu și primăriile din alte 43 de localități din județ. Rezultatul ne onorează, ne responsabilizează, ne obligă. Le mulțumim și ne continuăm proiectele. La fel ca în ultimii patru ani, vom lupta pentru a pune în practică proiectele anunțate în campanie. Vom continua să atragem fonduri UE și naționale pentru proiecte, vom accelera demersurile pentru atragerea investitorilor în județ. Am spus că județul Giurgiu va depăși media națională în următorii șase ani și nu era o declarație de campanie, este viziunea noastră pentru județ. A fost vorba de mai mult decât de o luptă între partidele politice. A fost un vot care a arătat că locuitorii din Giurgiu resping categoric întoarcerea la un model de conducere din trecut, care a însemnat subdezvoltare, indiferență și sărăcie. Această victorie trebuie concretizată prin realizarea proiectelor serioase și oneste, care să ducă la o viață mai bună pentru fiecare giurgiuvean. Am spus foarte clar că dezvoltarea județului trebuie să fie una integrată. Ne-am prezentat cu o echipă de candidați pentru primării compusă din oameni dedicați, din oameni care să se integreze în efortul de la nivelul întregului județ. Toma Petcu are experiența necesară pentru a face performanță la conducerea Consiliului Județean și are și majoritatea care să-i voteze proiectele. Cetățenii au validat eforturile uriașe ale lui Adrian Anghelescu și ale echipei PNL de a evita falimentul Primăriei Giurgiu, din cauza datoriilor lăsate de PSD. Urmează patru ani în care va pune în aplicare proiectele pentru municipiu. Viziunea noastră despre dezvoltarea integrată a fost acceptată de cetățenii județului, cel mai bune exemplu fiind victoria tânărului Adrian Gâjâilă în lupta pentru Primăria Mihăilești.”, scrie Dan Motreanu.

Citeste pe larg

Rata șomajului în județul Giurgiu a înregistrat o evoluție ascendentă față de anul 2022, la data de 31.12.2023 fiind de 2,37%, sub media înregistrată la nivel național, care a fost…

Citeste pe larg

 

Piata Maria Tereza din Viena


 Subiectul va naște controverse serioase în randul celor pensionați după 15 09 2017.

La indexare, netul bazei de calcul creste, la impozitare, acelasi net ar trebui sa scada! Scade si anvelopa financiara pentru pensii din bugetul ministerelor. Nu se mai creeaza surplusuri de fonduri redistribuite la rectificarile  bugetare anuale. 

Dintr-o baza de calcul a mediei soldelor/salariilor brute de 20 000 lei ramane o medie neta de 

20 000 lei-41,5%(20 000 lei)=11 700 lei, plafon peste care nu poate trece cuantumul net al pensiei de serviciu calculate potrivit formulei procentuale de calcul.

Cuantumul brut al pensiei de serviciu calculat din baza bruta de 20 000 lei este cel mult egal cu 20 000 x 85%=17 000 lei, la militari.

Pentru ca netul cuantumului brut sa fie mai mic sau cel putin egal cu plafonul de 11 700 lei, ar trebui ca brutul cuantumului pensiei militare, definit in art. 3 al Legii 223/2015, sa fie integral impozitat si supraimpozitat cu un procent de 31,17%.

Este evident  ca o impozitare de 10% din cuantumul brut, minus deducerea de 2000 lei, si supraimpozitarea cu 20% a cuantumului brut mai mare decat salariul net pe economie nu ajunge la 31.17%, astfel ca beneficiarul pensiei egale cu cel putin baza neta de calcul de 11 700 lei  sa fie afectat cu macar un leu din pensia pe care o primeste in plata.

Pentru ca impozitarea sa fie efectiva din pensia pe care beneficiarul o primeste in plata, ar trebui ca atat impozitarea cat si supraimpozitarea sa se aplice direct la netul bazei de calcul, care este altceva decat netul pensiei militare, tot asa cum s-a gasit solutia, prin art. 84 din OUG nr.  114/2018, ca indexarea sa fie efectiva si nu fictiva, cum gresisera finatistii și juriștii din sistemul de aparare prin  Art.  VII al OUG 59/2017.

Aplicarea procentelor de impozitare la netul bazei de calcul ar micsora corespunzator plafonul pana la care poate sa urce cuantumul net al pensiei. 

(11. 700 -2000) x 10% = 970 lei

 Beneficiarul care are o pensie efectiva de 11 700 lei ar trebui sa primeasca dupa IMPOZITAREA CU 10% suma de 11 700- 970 lei= 10 730 lei . Prin grija celor care se opun reformei pensiilor militare, plafonatilor nu li se opreste niciun leu.

In caz de supraimpozitare cu 20% a cuantumului mai mare de 6000 lei, plafonul pana la care ar putea ajunge pensia  efectiva mai scade cu inca 10% ( 11 700 – 6000)  =570 lei 

Plafonul pana la care ar putea urca cuantumul net al pensiei militare ar fi, dupa impozitarea cu 10% si supraimpozitare cu 20%:

11 700 – 970 – 570 = 10 160 lei.

Sa analizam cum s-ar fi indexat acelasi cuantum in plata de 11 700 lei potrivit art. VII din OUG 59/2017 si cum s-a gasit solutia, prin art. 84 din din OUG 114/2018, ca indexarea sa fie efectiva.

Presupunem ca indexarea ar fi de 10%.

Potrivit OUG 59/2017 cuantumul brut al pensiei militare de 17 000 lei ajungea prin indexare la 17 000 +10%=18 700 lei.

Potrivit aceleiasi ordonante din 2017, beneficiarul pensiei nu primea nimic in plus, pentru ca netul calculat din  18 700 lei era limitat de plafonul netului bazei de calcul de 11 700 lei.

Noroc ca in anul 2018 indicele de inflatie cunoscut a fost negativ, altfel finantistii o bagau pe maneca cu cei pensionati dupa 15 09 2017.

Pentru anul 2019, aceiasi isteti finantisti au gasit solutia: 

-daca plafonul net al bazei de calcul compromitea indexarea, au dat art. 84 din OUG 2018 conform caruia indexarea nu se mai aplica la cuantumul brut al pensiei ci la media neta a bazei de calcul + adausurile pentru indexarile succesive.

De ce n-ar fi corecta solutia ca atat indexarea cat si impozitarea pensiilor de serviciu plafonate la media neta a bazei de calcul sa se aplice la aceasta medie neta si nu la cuantumul brut al pensiei.

Sa nu care cumva sa spuna cineva ca netul soldelor din baza de calcul este egal cu netul pensiei de serviciu,  astfel ca pensia in plata este  deja  impozitata cu 41,5%(impozit +contributii). Una este fiscalizarea soldelor/salariilor din perioada de activitate si alta este fiscalizarea pensiilor.


Citeste pe larg

Președintele Consiliului Județean Giurgiu,  Dumitru Beianu, a fost chemat, luni 13 martie, la Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru a fi pus sub acuzare într-un dosar legat de conducerea Direcției de Protecția Copilului, – au declarat pentru G4Media surse judiciare. Conform celor de la G4 Media, Dumitru Beianu e acuzat că ar fi cerut demisia directorului […]

Citeste pe larg

Încep să reapară mesajele-capcană de tipul ”TU EȘTI ÎN ACEST VIDEOCLIP”, iar campania malițioasă se propagă prin intermediul mesajelor pe social media, preponderent pe Facebook. Citiți cu atenție orice mesaj conține link-uri sau atașamente, înainte de a face orice acțiune! Despre acest tip de atac, echipa DNSC a lansat o serie de avertizări în trecut: […]

Citeste pe larg

Potrivit unui raport al Institutului Național de Statistică frecvența consumului intens de alcool este de aproape 3 ori mai mare în România – 11,1% – comparativ cu media Uniunii Europene – 3,7%. În mod paradoxal, în timpul pandemiei, consumul de alcool a fost la același nivel cu cel dinainte, din  2019. La bere de exemplu, […]

Citeste pe larg

Articolul preluat de la publicația ”Gândește.org”. NATO a transformat Ucraina în Stalingradul Occidentului. Ei trebuie să câștige acest război pentru că dacă îl pierd, toți vor sări să sfâșie Occidentul. Știu că dacă Rusia învinge, practic acesta va fi sfârșitul hegemoniei americane. Vina lor este că s-au împlicat prea tare,Citeste pe larg

„Presa centrală” vrea să uitați dezgustătoarea ei prestație din timpul protestelor pentru libertate din România sau alte colțuri ale lumii, din perioada Plandemiei încă neîncheiată. Nici scuze nu cere, nici mită n-a luat de la Guvern! Read More Sursa: ActiveNewsCiteste pe larg

Dr. Nicolae DOLGHIN Propunem atenției cititorilor noștri acest articol, publicat pe pagina de internet a Asociației Europene de Studii Geopolitice și Strategice ”Gheorghe I. Brătianu”. A fost respectată și succesiunea fotografiilor care însoțesc textul articolului.                                Citeste pe larg