By:
On:
In: Actualitate, Eveniment

În această dimineață, la Șantierul Naval ATG Giurgiu, a avut loc un moment important,  punerea chilei pentru o navă ce  constituie încă o premieră pentru navaliștii giurgiuveni, este vorba despre  rMCMV4.   După cum ne declara directorul general al Shipyard ATG Giurgiu, Michel Le Bouëdec – CEO Piriou ATG Romania, ”această ceremonie reprezintă un pas […]

Articolul Shipyard ATG Giurgiu a fost astăzi gazda unui grup al marinei militare din Olanda și Belgia. Oaspeții au asistat la punerea chilei pentru o navă aflată în construcție! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Fără categorie

 Pe adresa blogului a sosit acest recent raspuns primit de unul dintre cititori de la Comisia Europeana. In absenta moderatorului, facem doar oficiul de a-l supune atentiei cititorilor si in special premierului Ciolacu.

Comisia avertizeaza ca indeplinirea satisfacatoare a Jalonului 215 va conta pentru acordarea celei de-a treia cereri de plata PNRR.

                                                                                                                                                                                                     
                                                                                                                                                                                                         Dear Sir,
please find enclosed a letter signed in SG RECOVER.
Kind regards
The Secretariat


COMISIA EUROPEANĂ                                Ref.Ares ( 2023 ) 4822831 – 11.07.2023

SECRETARIATUL-GENERAL

Direcția RECOVER.B – Redresare și reziliență II

SG.RECOVER.B.2 – Piața unică, Cercetare și Inovare – Estonia, Letonia, Lituania, România

Bruxelles

SG.RECOVER.B.2/MZ

   Stimate domnule,

   Vă mulțumim pentru mesajul adresat doamnei Céline Gauer prin care v-ați exprimat îngrijorările privind efectele impozitarii asupra pensiilor militare. Doamna Gauer mi-a solicitat să vă răspund la adresă în numele dânsei.

   România a transmis un plan național de redresare și reziliență (PNRR) care, în urma unei evaluări pozitive a Comisiei Europene, a fost aprobat de către Consiliu. Acest Acord (Decizia Consiliului de punere în aplicare și Anexa) include jaloane și ținte obligatorii din punct de vedere juridic legate de diferite reforme și investiții pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a primi plățile respective.

   Reforma pensiilor este un element cheie al PNRR. Această reformă urmărește să consolideze principiul contributivității, să asigure sustenabilitatea fiscală, să sporească gradul de adecvare și caracterul echitabil al sistemului, abordând în același timp recomandările specifice de țară adresate României de-a lungul ultimilor ani. O reformă cuprinzătoare a pensiilor, care include toate categoriile de pensii speciale, va crea spațiul necesar astfel încât România să poată aborda provocările viitoare legate de demografie și de îmbătrânirea populației.

   Reforma pensiilor speciale este inclusă într-un jalon distinct (215). Potrivit acestui Acord (Decizia Consiliului de punere în aplicare și Anexa), noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale (inclusiv pe cele militare) și le va alinia la principiul contributivității. Pensiile în plată trebuie să fie recalculate având la bază principiul contributivității, vechimea în profesie și o reajustare a procentului legat de veniturile obținute. Totodată, perioada minimă de cotizare trebuie să fie similară cu cea aplicată în fondul public de pensii.

    Îndeplinirea satisfăcătoare a acestui jalon va fi evaluată în contextul celei de-a treia cereri de plată. Vă asigurăm că la nivelul Comisiei Europene monitorizăm atent implementarea Planului de Redresare și Reziliență al României.

   Cu deosebită considerație,

 Luca ROSSI 

  Șef de unitate

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, Plx 224/2023

                                         Saptamana  viitoare, mai precis, joi, 29 iunie 2023, se voteaza PLx-nr. 224/2023. 

Ministrul Alina Gorghiu  spus ca saptamana viitoare va fi o saptamana de foc     in  Parlament, iar Camera Deputatilor va vota aceasta lege care este jalon si       responsabilitate în PNRR.

„Vă garantez că vom găsi soluţia echilibrată, astfel încât să avem această reglementare a pensiilor de serviciu odată pentru totdeauna tranşată. Legiferarea porneşte de la principiul care a revoltat întreaga societate şi anume că nicio pensie de serviciu nu poate să depăşească venitul obţinut în cursul perioadei de cotizare. Pe scurt, nicio pensie nu poate să fie mai mare decât salariul”.

”O parte este legată de etapizare, într-adevăr vârsta de pensionare poate fi o problemă pe care o contestă, în continuare, magistraţii, însă discuţiile au fost în parametrii pe care vi-i spun acum, şi anume nicio pensie nu poate să depăşească salariul, nu se vor crea noi categorii de pensii speciale iar pensiile speciale se vor calcula pe baza principiului contributivităţii”, a mai arătat Gorghiu. Despre continuarea protestelor, Alina Gorghiu a spus: ”Vă spunem ce vom face la nivel de coaliţie, la nivel de guvern şi la nivel de Parlament. Săptămâna viitoare va fi o săptămână de foc în Parlament, Camera Deputaţilor va vota această lege care este jalon şi responsabilitate în PNRR”.

Ea a menţionat ca ”vor merge mai departe cu această reformă”.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, Plx 224/2023

Articol sosit pe adresa blogului de la @mosmartin

Bună seara, Huhu ! Și tot ce-i mai bun ! Dacă vei considera oportun și util …poți deschide un topic cu următorul conținut :  

 Iată ce se va întâmpla – cât de curând – la pensiile militare de stat !!  

Cele care urmează a fi expuse sunt doar pentru cei care au foarte multă răbdare să analizeze și să contraargumenteze, unde și dacă se impune… exclusiv în termeni juridici și de bunsimț !  Iată ce se va întâmpla și de ce – până la finele lunii curente – cu pensiile militare în plată !  

În proiectul de lege privind unele modificări și completări în domeniul pensiilor de serviciu ( Plx nr. 244 / 2023 ) și care se află la Camera Deputaților este menționată o supraimpozitare ( definită în proiect drept cotă de impunere ) de 30 % a cuantumului pensiilor pentru ceea ce depășește câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat ! 

 În prezent – conform Legii nr. 369 / 2022 – acest câștig salarial mediu brut aferent anului în curs este de 6789 lei. În spațiul public ( la o emisiune tv ), ministru’ Budăi a confirmat faptul că o variantă de pus în practică poate fi și cea solicitată de către Comisia Europeană, respectiv ca supraimpozitarea să se realizeze la netul pensiei, nu la brut !  Procentul menționat ca solicitat de către Comisie este de 15 % și nu de 30 % ( cum este în proiect ), dar aplicat pentru diferența dintre pensia netă în plată și cuantumul net aferent câștigului mediu brut susmenționat.

 Din perspectiva reglementărilor în vigoare, reținerile din salariul brut, respectiv contribuția individuală la bugetul de stat ( în cazul militarilor ), contribuția la sănătate și impozitul, totalizează un procent de 41,5 %.  Pe cale de consecință cuantumul net aferent câștigului salarial mediu brut de 6789 lei este de 3972 lei ( 58,5 % din 6789 ). 

 Înainte de a concluziona dacă se va opta ori nu pentru o astfel de supraimpozitare la net este imperios necesară – pentru înțelegere – o scurtă și concretă exemplificare ! Iar aceasta va avea în vedere – nu râdeți, pentru că veți vedea și de ce – chiar situația cu „Ciucă al nost'” ! A nu se înțelege, în mod eronat, faptul că trimiterea este la persoana menționată din anumite motive de o anumită factură ori conotație !  Nu, nicicum !  Ea are în vedere doar faptul că datele la care voi face referire sunt nu numai publice, cât și mai mult decât edificatoare pentru înțelegerea problematicii în cauză !  

Așadar, iată datele concrete : conform declarației de avere a celui menționat – din 09.05.2016 – și care, conform reglementărilor, are în vedere venitul salarial net din anul anterior, respectiv 2015…rezultă un cuantum net de 118940 lei.  Pe cale de consecință, putem admite corespondentul mediu lunar net al soldei acestuia – din anul 2015 – de 9912 lei. Acestui ultim cuantum îi corespunde – având în vedere reținerile aplicabile soldei brute în anul 2015, respectiv CAS = 10,5 %, CASS = 5,5 % și impozitul de 16 % – un cuantum brut al soldei lunare de 14048 lei.  Un alt argument opțional pentru exemplificare cu „Ciucă al nost’ ” –  pe lângă cele anterior menționate – rezultă și din faptul că avem în vedere astfel o carieră militară care, prin prisma prevederilor Legii nr.223 / 2015, întrunea procentele maxime de stabilire a unei pensii militare brute, respectiv acel 85 % ( art.30 din lege, modificat prin OUG nr.57 / 2015 ) și acel 20 % pentru Ordinul Meritul Militar ( art.11 din Legea nr. 80 / 1995 )…încă din anul anterior menționat, respectiv 2015 !  Dar, pe de altă parte, Legea nr. 223 / 2015 a intrat în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2016. Să admitem faptul că „Ciucă al nost’ ” ar fi trecut în rezervă în anul 2016, cu o medie a soldelor brute similară cu solda brută anterior menționată, respectiv de 14048 lei !  Drept urmare, pensia brută astfel stabilită din baza de calcul de calcul de 14048 lei ar fi de 14329 lei ( aplicând 85 % și ulterior, 20 % ). Prin aplicarea indexărilor / majorărilor anuale acordate la pensiile militare ( 5 %, 5,25 %, 1,3 %, 4,6 %, 2,6 % și 5,1 % ) ar rezulta o pensie brută prezentă în cuantum de 18093 lei și respectiv – ca urmare a impozitării cu 10 % la ceea ce depășește 2000 de lei – una în cuantum net de 16484 lei !  Din declarația de avere a fostului premier, din data de 09.06.2021 – care vizează veniturile nete aferente anului anterior, respectiv 2020 – rezultă faptul că venitul net din pensii al acestuia a fost de 215880 lei.  Prin  urmare, rezultă o pensie netă lunară în cuantum de 17990 lei.  În conformitate cu art.84 din OUG nr. 114 / 2018, cuantumul net susmenționat a fost indexat ulterior de două ori, respectiv cu 2,6 % și 5,1 %, rezultând astfel pensia netă actuală a lui „Ciucă al nost’ ” în cuantum de …19399 lei !  Așadar, mai mare cu 1399 lei decât acel cuantum „arhivehiculat pe sticlă” de …18000 lei ! Prin prisma coroborării prevederilor art. 84 din OUG nr. 114 / 2018 ( referitoare la indexări ), ale art. VII, punctul 3 din OUG nr. 59 / 2017  ( privind limitarea pensiei nete la media soldelor nete aferente celor brute din baza de calcul a pensiei ) și ale celor din OUG nr.79 / 2017, de modificare a Codului Fiscal ( referitoare la procentele  pentru reținerile din solda brută și care totalizează 41,5 %, așa cum am menționat încă de la început )…rezultă un cuantum brut al pensiei – aferent celui net de 19399 lei – de…33161 lei !  

Concluzii : 

1. Chiar dacă pensia netă în plată putea fi mai mare decât solda netă din activitate – ceea ce a fost o aberație marca legislativ și președinție – iar aceasta pentru perioada dintre 1 ianuarie 2016 ( când a intrat în vigoare Legea nr. 223 / 2015 ) și 15 septembrie 2017 ( când OUG nr. 59 / 2017 a stopat aberația, dar a adus o alta, respectiv eliminarea actualizării pensiilor militare ), aplicând toate indexările / majorările la pensia ce ar fi fost stabilită în anul 2016…pensia netă în plată rezultată în prezent, respectiv de 16484 lei este…evident și substanțial mai mică decât cea în plată din prezent și care a fost stabilită în anul 2019 ( ajungând acum la 19399 lei ), chiar dacă aceasta din urmă a fost limitată la media soldelor nete ( conform art. VII, punctul 3 din OUG 59 / 2017 ) !  Iar aceasta în condițiile în are vorbim de „Ciucă al nost’ Întâiul” și de „Ciucă al nost al Doilea” și care au fost „gemeni” în activitate, respectiv au avut același grad ( general ), aceeași funcție ( dom’ Ciucă a fost șeful Statului Major General din ianuarie 2015 ), aceeași vechime în serviciu și condiții de muncă ( n.n. – pe cale de consecință, rezultând procentele complete de stabilire a pensiei de serviciu, respectiv de 85 % pentru raportare la baza de calcul și de 20 % ( Ordinul Meritul Militar ) pentru o vechime de cel puțin 25 de ani de „caschetă” ) !  Cauzele acestui brut „kilometric” al pensiei lui „Ciucă al nost’ al Doilea”, respectiv de…33161 lei ( față de numa’ 18093 lei în cazul lui „Ciucă al nost’ Întâiul” ), cât și a sumei de 2915 lei cu care este mai mare pensia netă în plată a lui „Ciucă al nost’ al Doilea”, rezidă atât în trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, implicit majorarea lor, cât și în creșterile salariale corespondente Legii nr. 153 / 2017 ! 

 2. O eventuală supraimpozitare cu 30 % la brutul pensiilor în plată ( care ar depăși acel câștig salarial mediu brut de 6789 lei ) și care e verificabilă „limpede ca lacrima” prin prisma exemplului dat, ar fi vădit discriminatorie și „cu dedicație”, ea neeliminând inechitățile profunde existente în prezent la pensiile militare, nici măcar diminuându-le, ci, din contră….amplificându-le !! Cum ?!  Oricine poate face calculele și poate constata că aplicând acel 30 % la diferența dintre 33161 lei           ( pensia „kilometrică” a lui „Ciucă al nost al Doilea” ) și 6789 lei ( câștigul salarial mediu brut ), efectul asupra pensiei nete actuale în plată de 19399 lei este….ZERO !! Pentru curioși : faceți calculele și pentru un procent de 50 % și veți constata același efect nul asupra pensiei nete în plată susmenționate !  Abia de la un procent de 51 % aceasta ar fi afectată…”timid”, cu 167 lei, ajungând astfel la un cuantum net in plată de…19232 le !  O fi vreo „inginerie financiară” la mijloc, susținută cu sârg de prin 2017 ?!  Concluzia acestui punct  2 :  pe o variantă de supraimpozitare cu 30 % a ceea ce depășește 6789 lei brut, efectul la pensiile militare nete în plată și stabilite după 15 septembrie 2017 (n.n. – „celebra” OUG nr. 59 ) ar fi…ZERO !  Pentru toate celelate pensii, stabilite / recalculate anterior „datei de deschidere a anului școlar 2017” efectul s-ar simți – chiar și substanțial – „în buzunar” !  „Curat murdar, coane Fănică !” …ar exclama maestru’ Caragiale !  

3. Prin aplicarea supraimpozitării de 15 % la netul pensiilor în plată, guvernanții „împușcă 4 iepuri dintr-o lovitură”, respectiv :  

a) rezonează cu solicitarea vehiculată a Comisiei Europene, adică supraimpozitare cu 15 % la net, nu cu 30 % la brut ! 

 b) cuantumul fiecărei pensii nete în plată mai mare de 3972 lei se reduce într-o măsură mai mare decât în varianta supraimpozitării cu 30 % la brutul mai mare de 6789 lei, cu efect produs în netul rezultat !  Și de aici cheltuieli mai mici cu pensiile nete în plată !  Ca paranteză, prin prisma exemplului dat, pensia netă în plată a lui „Ciucă al nost’ al Doilea”, prin supraimpozitarea la net cu 15 % ar fi diminuată de la cei 19399 lei la …17085 lei !  Așadar o reducere – la net – de 2314 lei ( ( 19399 – 3972 ) x 15 % ) ! Pe când, pe varianta  supraimpozitării cu 30 % la brut ( așa cum a fost detaliat anterior ), efectul asupra cuantumului net în plată a pensiei lui „Ciucă al nost’ al Doilea” ar fi fost…zero ! 

 c) cheltuielile bugetare pe net scad și mai mult prin includerea „la tăiere” și a categoriei celor trecuți in rezervă ulterior lui septembrie 15, anul de grație 2017 !  d) prin includerea „la tăiere” a acestei ultime categorii menționate ( care oricum – pe ansamblu – include pensii mai mari față de cele ale celor „născuți mai devreme” și implicit în rezervă de dinaintea lui 2017, așa cum a rezultat și din exemplul cu „gemenii Ciucă” ), guvernanții obțin și o relativă „calmare a dihoniei psihologice create” – tot de ei – cu privire la tratamentul juridic al rezerviștilor de dinainte și de după acel blestemat 2017, când o echipă „celebră” a eliminat actualizarea pensiilor militare !  Personajele sunt arhicunoscute !  

Concluzii finale : Supraimpozitarea cu 30 % la brutul pensiilor mai mari de 6789 lei nu ar elimina nicicum inechitățile profunde existente la pensiile militare, ci, din contră…le-ar tot adânci pe măsura trecerii timpului ! 

 Supraimpozitarea cu 15 % la netul pensiilor mai mari de 3972 lei net nu elimină inechitățile majore existente, nu le amplifică, doar le diminuează… infim și nesemnificativ !  

Niciuna dintre aceste variante – cu efect în scrâșnet de dinți și „urări de bine la adresa mamelor guvernanților” – nu reprezintă soluția de eliminare a inechitățior profunde existente la pensiile militare !  Altfel spus, acel 30 % ar fi fost …antireforma pensiilor militare, iar acel 15 % ( foarte probabil și pus în practică ) nu e decât un paleativ al reformei, un „frate bun” cu acel 30 % ! 

 Soluția corectă, viabilă și necesară pentru eliminarea multiplelor și majorelor inechități existente la pensiile militare este una singură, respectiv RECALCULAREA tuturor celor aflate în plată !  Nu detaliez aici diversele variante prin care se poate realiza aceasta pentru că ar necesita foarte mult spațiu de analiză și argumentare ! 

 Cert este faptul că recalculări ale pensiilor militare au tot fost ( 2001, 2011, 2016 ) și nu e decât naivitate în a crede că ele nu vor mai fi, iar aceasta și cât de curând, mai ales că – temporal și sub aspect al efectelor „benefice” pentru toți rezerviștii – actualei legi 223…”i se cam împlinește sorocu’ „!  

Mai mult, dar și cu fundament juridic, Curtea Constituțională, în diverse reglementări ale acesteia  ( cu titlu de exemplu, Decizia nr. 900 / 2020 – punctul 116 ) menționează faptul că pensiile plătite de la bugetul de stat pot fi modificate ( mărite, micșorate, implicit recalculate ) în funcție de resursele bugetare și politica fiscală a statului !  Zilele ce vin vor însemna „o luptă pierdută” pentru toți rezerviștii cu mai mult de „4000 în buzunar”, dar….”războiu’ continuă” și va fi câștigat – cât de curând – printr-o victorie al cărei nume este…RECALCULAREA !  Doamne ajută cu bine, tuturor !


Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, Plx 224/2023

Noile cerințe ale specialiștilor europeni 

 -un impozit de 15% pe venitul net, nu 30% pe venitul brut, așa cum este în proiectul de lege.

-să se adauge măcar o lună la fiecare șase luni, în perioada de grație de 5 ani

-la funcționarii publici parlamentari oficialii europeni cer scoaterea celor șapte salarii brute acordate la ieșirea la pensie.

Întrebat despre aceste solicitări, ministrul Muncii, Marius Budăi a adus următoarele clarificări:

Eu am spus tot timpul că pensiile militare nu sunt pensii speciale. Spun tot timpul că sunt indemnizații și pensii stabilite în baza unei legi speciale. Pensii speciale nu există, dar se regăsesc în PNRR-ul României, pentru că nu e așa l-au lucrat niște profesioniști…


 – Câte pensii sunt în această categorie?

În total 200.000 din care 190.000 lei pensii militare și 10.000 sunt celelalte categorii.


– Care sunt principiile prin care se vor modifica aceste 200.000 de pensii? 


O creștere treptată a perioadei de raportare a calculului care să ajungă la fel ca în sistemul public de pensii pe întreaga perioadă în care ai lucrat.


Un principiu extrem de important este să nu mai existe cazuri în care pensia să depășească venitul avut în activitate. Şi mai mult de atât să nu mai fie permise perioade asimilate, să nu fie perioada asimilată mai mare de cât ai lucrat în meseria respectivă.

– Ce se va întâmpla cu pensiile în plată?


Cele care depășesc veniturile avute în activitate vor fi recalculate fără să fie afectată partea de contributivitate. Ceea ce depășește venitul mediu brut, vedem la care ne raportăm brut sau net, şi care sunt cifrele finale care se impozitează.

Trebuie să ne uităm la principii, la cele enunțate și să facem un lucru extrem de important să nu mai dăm posibilitatea unor abuzuri legale

Va intra în vigoare în termen de 60 de zile de la publicarea legii pentru a avea și posibilitatea să adaptăm și programul informatic.


Citeste pe larg

By:
On:
In: Fără categorie

 Am ridicat în topic un comentariu demonstrativ al userului @mosmartin, pentru a pune în evidență faptul că reforma Ciu-Cio a pensiilor militare nu face altceva decât să păstreze intacte veniturile din pensie ale celor care s-au pensionat în ultimii 5 ani. 

Mult clamata supraimpozitare îi lovește tot pe pensionarii ale căror drepturi au fost stabilite înainte de 15 09 2017, pensionari  care au pensii mai mici pentru ca nu au beneficiat de niciun leu din majorările soldelor de funcție și grad prevăzute de L 153/2017. Spre deosebire de alintații ciucani, ei suportă atât impozitarea generală de  10% …cât și supraimpozitarea de 30%.

Supraimpozitarea nu afectează nicio pensie specială de militar, polițist magistrat, diplomat, grefier…. limitată la netul bazei de calcul.

mosmartin16 spunea…

„Dacă majorarea inechităților profunde existente la pensiile militare înseamnă…reformă…atunci chiar s-a ajuns în situația hilară ca instituții ale statului să fie împânzite de cohorte de analfabeți funcțional !

 Cifrele vorbesc ! Iată un exemplu concret din care rezultă – explicit – modul în care aceste inechități majore nu se elimină ori diminuează, ci, din contră, se adâncesc tot mai mult pe măsura trecerii timpului, ca urmare a introducerii cotei de impunere ( supraimpozitare, cum e termenul uzitat în spațiul public ) de 30 % la pensiile în cuantum brut mai mari decât salariul mediu brut pe economie ! 

Așadar…doi militari, trecuți în rezervă la „distanță” de…doi ani ! Primul, în anul 2019 și care are o pensie netă actuală în plată de…18046 lei ! „Orice asemănare cu realitatea e pur întâmplătoare” ! Fără a detalia calculele ( cei care cunosc legislația, le înțeleg )…iată cifrele în cazul primului rezervist, corespunzătoare anului 2019 : 

1. Solda netă din activitate = 16000 lei ! 

2. Ea reprezintă 58,5 % din solda brută ! 

3. Solda brută rezultată = 27350 lei ! 

4. Pensia brută ( 85 % din media soldelor brute ) = 23248 lei ! 

5. Pensia brută cu OMM 20 % = 27898 lei ! 

6. Pensia netă rezultată = 27898 – 10 % x ( 27898 – 2000 ) = 25308 lei ! 

7. Pensia netă nu poate depăși solda netă ! Prin urmare, pensia netă în plată era – la nivelul anului 2019 – de 16000 lei ! 

8. Indexările ulterioare – respectiv de 4,6 %, 2,6 % și 5,1 % – conduc la un cuantum net actual în plată al pensiei de 18 046 lei și la unul brut de 31 467 lei ! 

9. Salariul mediu brut pe economie = 6 789 lei ! 

10. Cota de impunere ( rezultată din amendamentele la Plx 244 / 2023 ) = 30 % la ceea ce depășește 6789 lei ! 

11. Rețineri din pensia brută de 31467 lei : a) pentru 6 789 – 2000 lei = 10%. Rezultă 479 lei ! b) pentru 31467 – 6789 lei = 30 %. Rezultă 7 403 lei ! 

12. Pensia netă rezultată = 31467 – 479 – 7403 = 23 585 lei ! 

Nota blogului: Nu mai există deducerea  la impozitare pentru pensiile mai mari de 2 000 lei. 

13. Pensia netă rămasă în plată = 18 046 lei ! 

Așadar, efectul cotei de impunere de 30 % la pensia netă în plată este…zero ! 

Iată cum se prezintă situația în cazul celui de-al doilea militar, trecut în rezervă anterior lui septembrie 2017, situație de altfel aplicabilă și valabilă pentru absolut toți militarii trecuți în rezervă anterior lunii susmenționate, indiferent de cuantumul net actual al pensiei acestora 

! Așadar : 

1. Pensie brută actuală = 7000 lei ! 

2. Pensie netă în plată = 7000 – 10 % x ( 7000  ) = 6300 lei ! 

3. Noile rețineri la pensia brută de 7000 lei : a) pentru 6789 = 10 %. Rezultă  679 lei ! b) pentru 7000 – 6789 = 30 %. Rezultă 63 lei ! 

4. Pensia netă rezultată și în plată = 7000 – 679 – 63 = 6258 lei ! 

Așadar…efectul cotei de impunere de 30 % se resimte în buzunarul celui cu pensia netă actuală în plată de 6500 lei și …este egal cu zero…în buzunarul celui cu pensia netă actuală în plată de…18046 lei ! Curat murdar ! Caragiale e printre noi ! Pfff…iată adevărata „reformă” …de majorare a inechităților profunde existente la pensiile militare de stat ! Principii de pus în practică de către decidenți ??! Da’ de unde așa ceva ?!!! Interese personale peste principii ?! Daa, cât cuprinde !!! Trist…..Gând bun, oameni buni !


30 mai 2023 la 00:47″

Nota blogului:

Pentru o pensie brută de 10 000 lei, stabilită înainte de 15 09 2017, efectul supraimpozitării  este și mai evident.

Pensia netă prezentă este de 10 000 – 1 000= 9 000 lei

Pensia netă după suprampozitare este 10 000 – 10% x 6789- 30% x( 10 000- 6789)=                                      10 000 – 679 – 963 = 8 358 lei

Citeste pe larg

By:
On:
In: Curtea de Conturi si pensiile militare

 Soluția dată în recurs, de ICCJ, în ședința de azi va putea fi citită AICI



09.05.2023		 9:00
  • Complet de judecată: Completul nr.1 NCPC
  • Numărul documentului de soluționare: –
  • Data documentului de soluționare: 09.05.2023
  • Tipul documentului de soluționare: Încheiere – Amânare iniţială a pronunţării
  • Soluție: Amână pronunţarea
  • Detalii soluţie: Amână pronunţarea la data de 22 mai 2023


Numărul dosarului: 
2389/1/2022
Numărul vechi al dosarului: 
–
Data formării dosarului la ÎCCJ: 
08.11.2022
Data inițială a dosarului: 
13.08.2020
Materia juridică din care face parte obiectul dosarului: 
Contencios administrativ şi fiscal
Secție: 
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal
Obiectul dosarului: 
litigii Curtea de Conturi (Legea Nr.94/1992)
Obiectele secundare ale dosarului: 
–
Stadiul procesual: 
Recurs
Stadiul procesual combinat: 
–

Părțile din dosar:
  • CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE – Recurent (Reclamant)

    Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 22.12.2022

  • CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI – Recurent (Pârât)

    Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 04.01.2023

  • COMISIA DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR CONSTITUITĂ LA NIVELUL CURŢII DE CONTURI A ROMÂNIEI – Intimat (Pârât)

    Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 23.11.2022

  • BUDEANU VIOREL – Intimat (Intervenient)

    Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 23.11.2022

Ședințe de judecată:

Dată de ședință Ora de începere a ședinței  
09.05.2023 9:00
  • Complet de judecată: Completul nr.1 NCPC
  • Numărul documentului de soluționare: –
  • Data documentului de soluționare: –
  • Tipul documentului de soluționare: –
  • Soluție: –
  • Detalii soluţie: –

Citeste pe larg

By:
On:
In: Fără categorie

 Soluția dată în recurs, de ICCJ, în ședința de azi va putea fi citită AICI


Numărul dosarului: 
2389/1/2022
Numărul vechi al dosarului: 
–
Data formării dosarului la ÎCCJ: 
08.11.2022
Data inițială a dosarului: 
13.08.2020
Materia juridică din care face parte obiectul dosarului: 
Contencios administrativ şi fiscal
Secție: 
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal
Obiectul dosarului: 
litigii Curtea de Conturi (Legea Nr.94/1992)
Obiectele secundare ale dosarului: 
–
Stadiul procesual: 
Recurs
Stadiul procesual combinat: 
–

Părțile din dosar:
  • CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE – Recurent (Reclamant)

    Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 22.12.2022

  • CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI – Recurent (Pârât)

    Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 04.01.2023

  • COMISIA DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR CONSTITUITĂ LA NIVELUL CURŢII DE CONTURI A ROMÂNIEI – Intimat (Pârât)

    Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 23.11.2022

  • BUDEANU VIOREL – Intimat (Intervenient)

    Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 23.11.2022

Ședințe de judecată:

Dată de ședință Ora de începere a ședinței  
09.05.2023 9:00
  • Complet de judecată: Completul nr.1 NCPC
  • Numărul documentului de soluționare: –
  • Data documentului de soluționare: –
  • Tipul documentului de soluționare: –
  • Soluție: –
  • Detalii soluţie: –

Citeste pe larg

By:
On:
In: Calcul pensie militara, PNRR

 A apărut un proiect de lege numit pompos… proiect  de optimizare a cheltuielilor bugetare cu pensiile speciale, text care reia o propunere pe care ziaristul Neacșu Marin i-ar fi făcut-o anul trecut amicului său Ciucă Nicolae.

Din capul locului trebuie menționat ca propunerea este inutilă pentru pensiile speciale care sunt deja calculate dual. Doar pensiile militare sunt calculate numai procentual… dintr-o baza de calcul.

Asa cum am mai menționat deseori pe blog, demersul s-ar putea materializa printr-o simplă modificare a art. 122 din Legea 223/2015 cu dispoziții care deja se regăsesc în legile de reglemetare a celorlalte pensii speciale.

Art. 122

(1) Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabileşte şi pensia pentru limită de
vârstă din sistemul public, potrivit legislaţiei în vigoare privind sistemul de pensii publice. 

(2) În cazul în care cuantumul pensiei de serviciu calculat conform prezentei legi este mai mic
decât cel al pensiei din sistemul de pensii publice se acordă cuantumul cel mai avantajos.

(3) Se suportă din bugetul de stat partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul de pensii publice,
precum şi pensia de serviciu în cazul persoanelor care nu îndeplinesc condiţiile de acordare a
pensiei pentru limită de vârstă din sistemul de pensii publice;

(4) Pensiilor militare în plată la data intrării în vigoare a prezentei legi li se calculează în termen de 6 luni cuantumul contributiv potrivit legii în vigoare din sistemul public de pensii, în plată rămânând cuantumul mai avantajos comparativ cu cuantumul calculat procentual. Pentru pensiile militare stabilite până la 31 12 2020 se menține suma punctajelor anuale contributive deja calculată în dosarele de pensie de la Casele de Pensii Sectoriale.

De asemenea se va modifica art.31 în sensul că CIBS devine CAS în înțelesul L 263/2010.



Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, pensii speciale

 
Alma Ciornei a terminat Facultatea de Inginerie Chimică a Universitătii Politehnice București în anul 1994 și Facultatea de Drept  a Universitătii Titu Maiorescu în 1999.În acelasi an a intrat in Baroul Bucuresti, iar din 9 mai 2006 este judecator, mai întai la Judecatoria Braila si apoi, din 2009, la Tribunalul Bucuresti.In perioada 1.11.2011-1.01.2017 a fost vicepresedinte al Tribunalului Ilfov, iar din 1.01.2017 a revenit la Tribunalul Bucuresti.Din mai 2020 este Presedinta Sectiei a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale.

Publică pe Juridice.ro o amplă analiză critică privind recentul proiect L4/, adoptat de Senat, din care rețin aici doar considerentele privind fostele pensii speciale desființate prin L 119/2010.

 Sunt de reținut explicațiile pe care le dă noțiunilor de drept câștigat din pensie, potrivit Deciziilor CEDO și celor de drept la pensie, subliniind că potrivit CCR acest drept există numai în privința pensiilor din sistemul public, neexistând un drept constituțional de pensie specială. 

Prin prisma deciziilor CEDO și CCR, autoarea este de acord cu recalcularea pensiilor în plată ale  magistraților.

„Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu – o analiză critică

1. În ce priveşte pensiile de serviciu ale categoriilor profesionale prevăzute anterior de Legea 119/2010 (şi care se regăsesc şi în proiectul de lege supus la acest moment dezbaterii parlamentare) dar şi în ce priveşte indemnizaţia pentru limită de vârstă acordată senatorilor şi deputaţilor (şi care nu este vizată de proiectul aflat în procedură parlamentară) cred că este important de reţinut că asupra unei eventuale modificări sau chiar suprimări a acestor categorii de pensii de serviciu Curtea Constituţională s-a pronunţat deja în mai multe ocazii.

Cu privire la aceste categorii de pensii de serviciu ( cu excepţia pensiilor militare) este important de precizat că ele sunt bazate, în parte, pe contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat, diferenţa până la cuantumul stabilit în baza legilor speciale care le reglementează fiind suportată de la bugetul de stat.

În ce priveşte cota suportată de la bugetul stat, Curtea Constituţională a stabilit, printr-o serie de decizii (Deciziile nr. 871 și nr. 873 din 25 iunie 2010, Decizia nr. 327 din 25 iunie 2013, Decizia nr. 900/2020) că dreptul la pensie vizează pensia obţinută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat.

Cu alte cuvinte, în ceea ce priveşte acest supliment, statul beneficiază de o mai largă marjă de apreciere, legiuitorul fiind liber să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului.

De altfel şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu, în Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Munoz Diaz împotriva Spaniei, paragraful 44, respectiv Hotărârea din 31 mai 2011, pronunţată în Cauza Maggio şi alţii împotriva Italiei, paragraful 55, a reiterat jurisprudenţa sa cu privire la faptul că drepturile decurgând din sistemul de asigurări sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie, dar acest lucru nu înseamnă că implică un drept la dobândirea proprietăţii sau la o pensie într-un anumit cuantum (a se vedea, în acelaşi sens, şi Hotărârea din 12 octombrie 2004, pronunţată în Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei, paragraful 39, respectiv Hotărârea din 28 septembrie 2004, pronunţată în Cauza Kopecky împotriva Slovaciei, paragraful 35).

Totodată, prin Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunţată în Cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, nr. 45.587/11 şi nr. 45.588/11 – Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar şi Lucia Gheţu împotriva României (paragrafele 40-48), s-a arătat că integrarea pensiilor de serviciu în sistemul general de pensii, chiar dacă acest lucru presupune o diminuare a cuantumului pensiei acordate cu 70%, nu aduce atingere art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie.

O discuţie specială ar trebui, totuşi, purtată în ce priveşte pensiile personalului navigant din aviaţia civilă (piloţi, însoţitori de bord etc), pornind de la o verificare atentă a modului în care partea contributivă a pensiilor acestora este calculată în prezent.

Aceasta deoarece potrivit dispoziţiilor art. 30 alin 1 lit. d din Legea 263/2010 acest personal este încadrat în condiţii speciale de muncă, desigur, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 61 din acelaşi act normativ. De asemenea, punctajul mediu anual trebuie determinat cu valorificarea tuturor veniturilor realizate de aceştia şi care fac parte din baza de calcul a cotei de contribuţie CAS, iar nu doar prin raportare la salariul de bază.

2. În ce priveşte pensiile militare, reglementate de Legea 223/2015, este important de precizat, în primul rând, faptul că în cazul acestora (spre deosebire de toate celelalte categorii de pensii de serviciu) nu există componenta contributivă, întregul cuantum al pensiei speciale fiind plătit de la bugetul de stat.

Este motivul pentru care, pe de o parte, pensiile militare nu pot fi sub nici o formă considerate pensii ocupaţionale.

Trebuie menţionat de la început ca sistemul de pensii „ocupaţionale” este un sistem de pensionare creat de angajator, de sindicate sau chiar de guvern pentru anumite categorii profesionale.

Este important de reţinut sub acest aspect faptul că un sistem de pensii ocupaţionale presupune, indiferent de schema de calcul a cuantumului pensiei la momentul îndeplinirii condiţiilor privind acordarea acesteia, contribuţia salariatului la fondul administrat de sistemul de pensii respectiv.

Or în timp ce pensiile prevăzute la art. 1 lit. b-h din Legea 119/2010 erau bazate în parte pe contribuţia la sistemul de asigurări sociale de stat, pensiile militare (prevăzute de Legea 241/2001 și Legea 179/2004) erau complet independente de vreo formă de contribuţie la sistemul de pensii.

Cu alte cuvinte, aceasta categorie socială beneficia de pensie militară de stat fără însă a contribui pe durata desfăşurării activităţii, în nici un fel, la sistemul de pensii.

Ulterior datei de 1.01.2011 şi până în anul 2016, militarii, poliţiştii şi personalul asimilat acestora au contribuit la sistemul public de pensii, în care erau integraţi conform Legii 263/2010 pentru ca ulterior datei de 1.01.2016 (data intrării în vigoare a Legii 223/2015) beneficiarii pensiilor militare să achite la bugetul de stat o cotă de contribuţie individuală, egală cu cota de contribuţie de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (art. 31 din Legea 223/2015).

În fine, este de asemenea important de menţionat că prin modificarea Legii 223/1015 odată cu intrarea în vigoare a OUG 59/2017 şi, ulterior, OUG 114/2018, a fost plafonat cuantumul net al pensiei militare astfel încât în cazul pensiilor militare stabilite ulterior datei de 7.08.2017 pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

Fără a susţine abrogarea sistemului de pensii militare stabilit prin legea 223/2015, apreciez totuşi că o reformă reală a sistemului de pensii sub acest aspect trebuie să plece, în primul rând, de la realitatea că, la acest moment, probabil 80% dintre pensionarii militari au efectiv în plată pensii de 2, 3 sau chiar 10 ori mai mari decât cele cuvenite conform Legii 223/2015.

(Nota Blogului…NU doamna judecător, în afara celor 68% din pensiile militare rămase în plată cu cuantumul contributiv, potrivit art. 111, după recalcularea din 2016, toate celelalte pensii militare, chiar și cele cu cuamntum mai mare de 10 000 lei, au în plată cuantumul calculat potrivit Legii 223/2015, cu modificările ulterioare. Doar aceste pensii calculate contributiv au cuantumul în plată  mai mare decât cel recalculat. După 6 ani de inghețare, aceste pensii ar avea și astăzi un cuantum mai mare decât cel calculat potrivit L 223/2017 dacă ar fi din nou recalculate potrivit sitemului public de pensii . Contrar percepției dvs, pensiile stabilite după anul 2019 au cuantumul mai mare de 2-3 ori mai mare decât cele stabilite anterior anului 2018, acestea din urmă nefiind actualizate cu creșterile salariale prevăzute de art. 38 din L 153/2017)

Acest fapt constituie o inechitate evidentă față de militarii în funcție, care nu vor avea niciodată un astfel de cuantum al pensiei, în ciuda faptului că îndeplinesc aceleași condiții ca și cei pensionați în baza legislației anterioare anului 2017.

Suplimentar, se impune a se avea în vedere și împrejurarea că militarii în funcție contribuie conform legii la bugetul de stat, spre deosebire de cei ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior anului 2010 și care nu au contribuit niciodată la bugetul de asigurări sociale/bugetul de stat. 

( Nota blogului…..Autoarea articolului nu știe că până în anul 2001 niciun salariat din România nu a contribuit individual la constituirea fondurilor de pensii, iar din aprilie 2001 și militarii au plătit o contribuție individuală la bugetul de stat de 5% din solda brută pentru a beneficia de pensie militară potrivit L 164/2001.)

Drept urmare, pentru înlăturarea acestor inechități, apreciez că s-ar impune abrogarea dispozițiilor art. 111 din Legea 223/2015, urmând ca pentru viitor să fie menținut în plată doar cuantumul rezultat ca urmare a aplicării dispozițiilor Legii 223/2015, o astfel de măsură fiind în mod cert de natură să reducă efortul bugetar, fără a destabiliza, însă, sistemul militar.

(Nota Blogului …Abrogarea  art. 111 din  223/2017 ar arunca în sărăcie pe majoritatea din cei 68% din militarii rămași în plată cu cuantumul contributiv, mai avantajos.)

O astfel de modificare este perfect constituţională, având în vedere că partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de «bun», reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii.

De altfel, prin Decizia nr. 456 din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 30 octombrie 2014, a invocat jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin Decizia din 15 mai 2012, pronunțată în Cauza Constantin Abăluţă şi alţii împotriva României, a statuat că diminuarea pensiilor militare de stat din România (prin Legea 119/2010, n.n) a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut prin Legea nr. 263/2010 şi a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate (paragraful 16). De asemenea, Curtea Europeană a subliniat faptul că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe raţiuni obiective, şi anume contextul economic şi corectarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii (paragraful 15). Având în vedere aceste considerente, Curtea de la Strasbourg a considerat că măsurile criticate de reclamanţi nu i-au determinat pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, şi nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari (paragraful 20).

De asemenea, prin Decizia 900/2020, Curtea Constituţională a apreciat că dispoziţiile art. 53 din Constituție „sunt lipsite de relevanţă, întrucât dreptul la pensie vizează pensia obţinută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat”.

În fine, apreciez important de precizat faptul că proiectul de lege în forma adoptată de Senat nu modifică în niciun fel modul de calcul al pensiilor militare, singurele modificări privind baza de calcul, care urmează a fi constituită din media salariilor lunare/soldelor brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive (iar nu 6 luni ca în precedent) din ultimii 5 ani de activitate.

De asemenea, sunt excluse din această bază de calcul o serie de sporuri acordate temporar pe durata pandemiei Covid-19.

Or aceste “modificări” nu sunt de natură să reducă în niciun fel impactul bugetar pe care pensiile militare îl au, ştiut fiind faptul că acestea reprezintă 11 miliarde de lei din totalul de 12 miliarde estimate ca impact bugetar al tuturor pensiilor stabilite în baza unor legi speciale asupra bugetului de stat.”


Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215

 După ce peste o mie de magistrați  au contestat că nici pensiile lor nu sunt pensii speciale, deși sunt reglementate de o lege specială, a devenit o banalitate mai vechea zicere a decidenților  din sitemul instituțiilor de apărare că pensiile militare nu sunt speciale, așaaa… să nu se sesizeze cineva că, în realitate, ei se opun reformei  pensiilor…militare, de teama că recalcularea le-ar ciunti din privilegiile pe care cu migală le-au plănuit de câțiva ani de zile, sacrificând drepturile mai vechilor pensionari, considerați rezerviști de mâna a doua.

Spre deosebire de decidenții militari, grosul pensionarilor magistrați sunt dispuși să sacrifice veniturilor viitorilor pensionari din Magistratură, numai să nu nu se atingă nimeni de enormele lor pensii. 

Aflat la Focșani, civilul Tîlvăr a spus astăzi :

„Ministerul Apărării Naţionale a susţinut cu consecvenţă faptul că pensiile militarilor nu pot fi considerate pensii speciale. În acest context, pledăm pentru adoptarea de măsuri de reformă echitabile, în acest domeniu, care să asigure sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii”

Fraza a doua o auzim mestecată de toți miniștrii Apărarii și de Interne din ultimii 5 ani, astfel că nimeni nu o mai ascultă.

Auzi enormitate, spusă tot la Focșani!

„Nu putem risca pe fondul acestor discuţii ca de exemplu cei peste 7.000 de militari doar din Ministerul Apărării Naţionale, care îndeplinesc condiţiile de trecere în rezervă pe actualul sistem de pensionare să considere că singura lor soluţie este trecerea în rezervă. Toţi sunt oameni cu mare experienţă, mulţi sunt încadraţi pe posturi de comandă şi va fi impozibil pentru sistemul militar să absoarbă şocul plecării lor într-un timp atât de scurt”,

Ia încercați cu RECALCULAREA PENSIILOR MILITARE ÎN PLATĂ, domnule Tîlvăr, și vedeți câți dintre cei 7000 de mai riscă să iasă la pensie înainte de a împlini limita de vârstă redusă, reglementată de art. 21 din Legea 223/2017, ca să nu mai vorbim și de pensionările anticipate parțiale, practicate speculativ de cei care după ce au ajuns pe funcții mai mari, pentru a le conserva și după pensionare.

Recalcularea pensiilor militare în plată, care niciodată nu este socotită retroactivă, dacă nu privește și prestațiile anterioare, ar fi o măsură de prevenție a depopulării Armatei de cadre competente și în puterea muncii. Viitorii ministri se vor ruga de cadrele active  să se pensioneze la vârsta redusă cu 13 ani și ele  vor spune că preferă să muncească până la limita de vârstă de 60 de ani sau cel mult până la vârsta în care procentul de pensie va fi egal cu 58,5%, plafonul maxim al pensiei nete. 

Plafonarea pensiilor militare este un risc pentru instituțiile militare. Nimeni nu va mai fi dispus să muncescă o lună în plus, dacă nu este cointeresat să primească o pensie netă mai mare de 58,5%, așa cum un risc a fost și plafonarea brutului pensiilor militare la 85% din baza de calcul.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Fără categorie
Masa rotundă a fost moderată de fostul ministru al Apărării Vasile Dîncu. Organizator pare a fi domnul General Nicolae Gropan,  liderul LADPM.
Intervenții de substanță ale d-lor senatori Cazanciuc și  Chelaru, dar și a le altor rezerviști.

S-a vorbit despre rolul Armatei de garant al ordinii constituționale, potrivit art. 118 din Constituție. 

Il felicit pe domnul general Gropan pentru efortul de a se documenta din materialul magistratului asistent al Curții Constituționale, domnul Benke Károly, privind limitele în care Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență, eliminând astfel greșelile de interpretare din discursurile sale anterioare.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Fără categorie

 După numai o zi de la publicarea scenariilor propuse de Banca Mondială pentru reforma pensiilor militare, un mai vechi pasionat de calcule a și estimat ce cuantumuri vor avea pensiile militare dacă respectivele scenarii vor fi preluate în L4/2023. Să-i mulțumim lui P.G! ll mai așteptăm cu noi calcule… că variante vor fi destule.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Fără categorie

 In august 2017, fostul premier Tudose a ieșit pe televiziuni și a spus celebra minciună că norma de hrană era inclusă în baza de calcul a pensiilor militare.

Atunci am scris pe blog acest articol:

Cine l-a mințit pe premierul Tudose că ordinul 50, norma de hrană, intră în baza de calcul a pensiei militare?

Iată că, după 6 ani de la aplicarea acelei ordonanțe,  s-a întâmplat exact ce am previzionat în acel articol.

Acum, domnul Tudose, preluând marota că pensiile militare nu sunt speciale, nu face altceva decât să se înscrie în corul celor care sunt împotriva unei reforma a pensiilor militare, pentru înlăturarea inechităților pe care el le-a introdus în lege prin odioasa sa ordonanță.

Incultura juridică încă dăinuie la politicienii noștri. Nicio decizia a CCR nu interzice micșorarea, plafonarea sau înghețarea unei pensii de serviciu, dacă dispoziția legală nu afectează componenta contributivă a pensiei. Incepând cu decizia nr. 20/2000, CCR a decis că pensiile magistraților nu pot fi desființate. Or, înghețarea, chiar  și a pensiilor magistraților, este constituțională cu condiția să fie dispusă prin lege nu prin ordonanțe de guvern.  




Citeste pe larg