By:
On:
In: Jalon 215, pensii speciale, PNRR

 Presa din ultimele zile… dar și politicienii semnalează că Banca Mondială a venit la București cu Raportul final de reformă a pensiilor speciale. Răzbat nemulțumiri ale CE față de forma Proiectului de lege privind pensiile de serviciu pe care Guvernul l-a înaintat spre dezbatere la Senat.  

Din Comunicatul CE rezultă că tranșa a 3-a de plăți PNRR depinde de îndeplinirea recomandărilor ca toate pensiile de serviciu, inclusiv cele militare să fie revizuite și aliniate principiului contributivității de calcul. De fapt, recomandarea privind alinierea la contributivitate se referă numai la pensiile militare, pentru că restul pensiilor de serviciu sunt deja calculate și în sistemul contributiv.

Pe acest blog cunoaștem încă din 3 ianuarie pretențiile CE, în privința aplicării Jalonului 215 din PNRR, prin amabilitatea userului @Stelică.

Mulți cititori au luat à la lejer acest răspuns al CE la un memoriu al cărui conținut l-am prezentat AICI.

Presa de astăzi evidențiază că principalul obstracol în aplicarera Jalonului 215 este însuși premierul Ciucă, beneficiar al unei pensii militare de aproape 20 000 lei.
Poziția exprimată pe acest blog, în special de admin, este de susținere a calculului pensiilor militare și în sistemul contributiv, așa cum sunt calculate și celelalte pensii speciale, în plată urmând să fie păstrat cuantumul mai avantajos pensionarului militar. Această abordare exclude desființarea pensiilor militare și trecerea lor în sistemul public de pensii.

Citeste pe larg

By:
On:
In: CAS, impozit pe pensii

 

Bancuri pentru ardeleni.


Potrivit unor discuții din coaliția de guvernare, inițiate la propunerea PNL, CAS-ul plătit de salariați ar urma să scadă de la 25%  la 20 %. Automat ar urma să scadă și CIBS-ul plătit din solda brută de cadrele militare.

Consecința pentru calculul cuantumului pensiilor militare stabilite după 15 09 2017, după modificările aduse legii prin OUG 59/2017, ar fi că ar crește cu 5% media soldelor nete din baza de calcul,  de la 58,5% din media brută, in prezent,  la cca  63,5% în viitor. 

Dacă în prezent un asemenea pensionar are o pensie netă în plată de 7000 lei, ea corepunde unei baze brute de calcul de  11 966 lei

x-41,5%x= 7000

100x-41,5 x =700 000

58,5 x=700 000 lei

x=11 966 lei

Viitoarea pensie netă, după reducerea CAS-ului cu 5% ar fi de

63,5%  x  11 966= 7 598 lei

Toate  pensiile militare  ar mai putea crește ușor, cu 100 de lei,  dacă suma neimpozabilă din salarii și pensii ar crește de la 2000 la 3000 lei. La pensiile de după 15 09 2017 creșterea rezultă tot din majorarea bazei nete de calcul.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Curtea de Conturi si pensiile militare

Ultima actualizare a pensiilor militare, înainte de suprimare a acestei operațiuni care menținea un echilibru al cuantumului pensiilor militare, indiferent de data deschiderii dreptului de pensie, s-a realizat la data de 30 06 2017, urmare a Legii nr. 152/2017, dar și a OUG nr. 56/2017, prin care solda de funcție în cuantum compus s-a majorat cu 15%, astfel încât aceasta să nu fie mai mică decât salariul minim pe economie de 1450 lei indexat cu 15%.

Din cauză că juriștii și finanțiștii din sistemul de apărare nu au fost în stare să se pună de acord pentru elaborarea unei  metodologii comune de actualizare, fiecare din cele trei Case Sectoriale a efectuat actualizarea după cum i-a dus capul pe șefii departamentelor de linie, generându-se mii de procese.

Au fost chemați juriștii să justifice  juridic în instanțe tâmpeniile socotitorilor de actualizări. 

Totul a mers strună până la aplicarea art. 60 alin.(3) din Legea nr.223/2015, care privea situațiile în care în același an erau atât indexări, potrivit art. 59, cât și actualizări, potrivit art. 60 alin (1).

Deși textul de lege era foarte clar, în sensul că în astfel de ani se aplică ori indexarea, ori actualizarea, care este mai favorabilă pensionarului, cei de la MApN și SRI nu au știut cum să determine prin calcul care cuantum din cele două este mai favorabil pensionarului, altfel spus nu au știut cum să regularizeze indexarea de 5,25%, în anul 2017, cu actualizarea din același an prin majorarea soldei de funcție din baza de calcul cu 15%. Cuantumul indexat era cel în plată la 30 06 2017, dar el includea și indexarea de 5 % din anul 2016. Cuantumul actualizat cuprindea majorarea cu 15% a soldei de funcție din baza de actualizare, dar nu cuprindea indexarea de 5% din anul precedent. 

Deși era simplu să se compare creșterea cu 5,25% a cuantumul în plată la data de 31 12 2016  cu creșterea cunatumlui actualizat în 2017 față de cel calculat/recalculat în 2017, cei de la MApN și SRI au găsit de cuviință să compare mere cu pere, reieșind după calculul lor,  că indexarea cu 5.25% din anul 2017 ar fi mai mare decât   creșterea  prin actualizarea prin majorarea cu 15 % a soldei de funcție din baza de calcul.

Cu alte cuvinte, în cuantumul în plată de la 31 12 2016, compus din cuantumul calculat/recalculat în anul 2016 și indexarea acestuia cu 5%, se înlocuia cuantumul calculat recalculat cu cuantumul actualizat și se păstra indexarea de 5%. 

Nu și-au dat seama că păstrând cuantumul în plată la 30 06 2017 au menținut cuantumul indexat cu 5%  în anul 2016 și cu 5,25% în anul 2017, dar au eliminat complet din cuantumul în plată influența actualizării din 2017. Așa au fost prejudiciați de actualizare  cei 68 % dintre pensionarii recalculați în anul 2016, care  rămăseeseră  în plată cu cuantumul recalculat, nu cu cel contributiv, plus cei care și-au deschis drepturile de pensie militară în anul 2016.  Socotitorii de la Casele Sectoriale MApN și SRI au cheltuit timp și bani pentru a emite cca 200 000 de decizii de actualizare în anul 2017, operațiune din care pensionarii menționați mai sus nu s-au ales cu niciun leu în plus la cuantumul în plată de la 30 06 2017. Singurii care prin actualizare au trecut peste cuantumul în plată la data de 30 06 2017 au fost cei care s-au pensionat între 01 01 2017 și 29 06 2017, pentru că ei  nu au beneficiat de indexarea de 5% din anul 2016.

Juriștii celor două case au plusat în instanțe, pentru a justifica greșelile socotitorilor în operațiunea de  actualizare,  cu enormitatea că indexarea din anul 2016 ar fi fost valabilă numai pentru anul 2016, dar tot ei au aplicat acea indexare si în anul 2017…. până la 30 06 2017 și o aplică și astăzi pentru pensiile rămase în plată după recalcularea din anul 2016 cu cuantumul contributiv mai avantajos.

Curtea de Conturi a sesizat greșeala comisă de cele 2 case sectoriale, dar a inventat altă trăznaie în deciziile emise pentru restabilirea legalității, respectiv că acest cuantum actualizat nu trebuie să depășească plafonul de 85% prevăzut de art. 30. și că indexarea din 2016 s-ar aplica numai în măsura în care nu se depășește procentul de 85% din baza de actualizare. 

Postulatul actualizării din 2017, transpus într-un calcul simplu, îl găsiți în facsimilul de pe prima pagina a blogului.

Așa s-au născut litigiile de contencios administrativ dintre Curtea de Conturi și Casele de Pensii Sectoriale  ale MApN și MAI. Cei de la CPS a SRI au dat la pace cu Curtea de Conturi și au emis decizii de revizuirea actualizării pentru cei care aveau o așa de mică vechime în muncă încât nu ajungeau la procentul de pensie de 85%.

O judecătoare de la Curtea de Apel București, pe nume  Mădălina Elena Vladu-Crevon, pentru a admite acțiunea CPS a MApN, a motivat execrabil sentința, reținând chiar și aberația că indexarea de 5%, prevăzută de OUG 57/2015, cu începere din anul 2016, ar fi fost aplicabilă numai în acel an. 

Sentința care a fost recurată de ambele părți o puteți citi AICI

(in curs de redactare)

 Numărul dosarului: 2389/1/2022

Numărul vechi al dosarului: 

-Data formării dosarului la ÎCCJ: 08.11.2022

Data inițială a dosarului: 13.08.2020

Materia juridică din care face parte obiectul dosarului: Contencios administrativ şi fiscalSecție: 

Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Obiectul dosarului: litigii Curtea de Conturi (Legea Nr.94/1992)

Obiectele secundare ale dosarului: 

-Stadiul procesual: Recurs

Stadiul procesual combinat: 

-Părțile din dosar:

CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE – Recurent (Reclamant)

Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 22.12.2022


CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI – Recurent (Pârât)

Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 04.01.2023


COMISIA DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR CONSTITUITĂ LA NIVELUL CURŢII DE CONTURI A ROMÂNIEI – Intimat (Pârât)

Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 23.11.2022


BUDEANU VIOREL – Intimat (Intervenient)

Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 23.11.2022

Ședințe de judecată:

Dată de ședință Ora de începere a ședinței  
09.05.2023 9:00
  • Complet de judecată: Completul nr.1 NCPC
  • Numărul documentului de soluționare: –
  • Data documentului de soluționare: –
  • Tipul documentului de soluționare: –
  • Soluție: –
  • Detalii soluţie: –

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, Jalon 215, PNRR

Marcel Boloș, ministrul fondurilor europene, dar și alți demnitari se plâng că în plafonul de 9,4% al cheltuielilor pentru pensii, aprobat prin PNRR,  Comisia Europeană  a impus să fie introduse și cheltuielile cu pensiile militare, nu numai cele cu celelalte pensii speciale.

Anvelopa bugetară pentru plata pensiilor militare este dată de suma brută an pensiilor militare la care se adaugă cheltuielile pentru gestionarea acestor pensii de către cele 3 Case de Pensii Sectoriale.

După impunerea prin OUG 59/2017 a plății unui cuantum net de numai 58,5 din  baza de calcul brută pentru pensiile militare stabilite după 15 09 2017, o sumă importantă din anvelopa brută pentru aceste pensii plafonate, cca 10% dintr-o pensie brută   cu procentul de calcul 65% din baza de calcul, se reîntoarce la  bugetul de stat la rectificările bugetare din cursul anului fiscal.

Aceste sume care se reîntorc la bugetul de stat ar trebui să nu mai fie incluse în anvelopa bugetară pentru pensii, pentru a nu încărca artificial cheltuielile plafonate de PNRR la 9,4% din PIB.

In plus, la capitolul venituri-cheltuieli pentru pensii militare ar trebui inclusă și Contribuția Individuală la Bugetul de Stat de 25% din soldele/salariile brute, egală cu CAS-ul plătit asigurărilor din sistemul public de pensii, vezi art. 31 din L 223/2015,  plătită de militari, polițiști și penitenciariști. 

Cuantumul net în plată, plafonat la media salariilor nete din baza de calcul, a fost impus de aceeași ordonanță și pentru celelalte pensii speciale, mai puțin pentru pensiile magistraților. 

După noua lege a pensiilor speciale, aflată în dezbatere la Senat, și pensiile magistraților vor fi plafonate la nivelul mediei salariilor nete din baza de calcul, deci încă o posibilitate de reducere a împovărării plafonului PNRR, de 9,4%,  de către pensiile de serviciu.



Întrebat de Ioana Ene Dogioiu când va fi depusă a treia cerere de finanţare în cadrul Planului de Rezilienţă, ministrul a răspuns că această cerere este asociată unui număr mare de jaloane foarte importate, estimând că în mai sau iunie ar putea fi depusă.

„Aici vine partea, poate, cea mai grea a PNRR-ului, pentru că cererea de plată numărul trei, pe lângă că are 79 de jaloane şi ţinte, are şi o serie de reforme importante pe care va trebui să le acomodăm cu observaţiile care vin de la Comisie şi nu e de ascuns faptul că avem proiectul de lege şi legea pensiilor speciale, apoi problema decarbonizării şi a modului în care ducem la bun sfârşit acest pilon important al PNRR-ului, fiindcă ne-am obligat la aceste lucruri prin PNRR în ceea ce priveşte decarbonizarea.

Deci practic, cu alte cuvinte, atât din perspectiva jaloanelor este importantă, dar mai e ceva: trebuie să negociem în această perioadă inclusiv capitolul Repower EU. (…) Cererea de plată trei nu trebuie văzută doar prin prisma doar acestor jaloane şi ţinte, colateral cu cererea de plată numărul 3 avem reducerea de grant, avem ajustarea de preţ. Mai-iunie ar fi rezonabil pentru complexitatea cererii ş timpul pe care îl avem la dispoziţie pentru a purta negocieri”, a declarat Marcel Boloş, la Europa FM.

Reforma pensiilor, linie roșie

Boloș a mai spus că nerealizarea unei reforme a pensiilor, care să includă şi aşa-numitele pensii speciale, reprezintă un jalon de tip „linie roşie” în PNRR.

„Este foarte dură Comisia cu orice jalon pe care îl avem de îndeplinit şi primul lucru la care se uită Comisia este partea de sustenabilitate: ce impact bugetar are legea şi ce volum de cheltuieli generează legea după ce se aplică, dar nu de astăzi pe mâine, ci o perioadă îndelungată de timp. (…) Sigur că va fi un moment greu pentru coaliţie şi pentru ceea ce înseamnă decizia parlamentară pentru că, aşa cum am spus, e pilon de bază pensiile şi reforma pensiilor, a tuturor pensiilor. (…)

Noi când am obţinut aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă am obţinut-o cu două condiţii: prima este cea a măsurilor de decarbonizare, deci este limpede că pe acest drum nu putem merge decât înainte şi că orice deviere pe care o avem poate fi sancţionată, inclusiv măsuri de suspendare a PNRR-ului, deci nu este un jalon de joacă. Şi al doilea pilon este cel al pensiilor.

Deci, din acest punct de vedere, e foarte multă responsabilitate şi în decizia pe care o va adopta Parlamentul, pentru că fiind un jalon de tip red line va fi urmărit şi este urmărit îndeaproape de Comisia Europeană şi nu se va sfii să ne critice Comisia, dacă jalonul nu este dus la bun sfârşit. Sunt jaloane pentru care decizia poate fi luată de suspendare a PNRR-ului, dar să sperăm că nu ajungem în această situaţie”, a afirmat ministrul Marcel Boloş.

Acesta crede că plafonul de 9,4% din PIB asumat pentru bugetul de pensii de România este unul „nedrept”, argumentând că acest procent include şi pensiile acordate în baza unor legi speciale.

„Acel 9,4% a fost stabilit în condiţiile în care doar sistemul public de pensii cu partea de pensii bazate pe contributivitate a fost luată în considerare. Or, acum Comisia spune: nu, luaţi toate categoriile de cheltuieli, inclusiv pensiile speciale, pentru a stabili acest plafon, ceea ce încurcă foarte mult socotelile, pentru că una a fost ca şi direcţie stabilită, la momentul la care s-a făcut negocierea pentru PNRR şi alta este situaţia acum, când noi în acel plafon de 9,4 trebuie să adăugăm adiţional cheltuieli cu pensiile speciale şi, vă daţi seama, totuşi ce valoare au şi ce volum că ele sunt cheltuială însemnată”, mai spune ministrul Proiectelor Europene. 

El adaugă că în PNRR există posibilitatea „de a ajusta anumite jaloane şi ţinte care ţin de circumstanţe obiective”.

Citeste pe larg

By:
On:
In: indexari, Oug 59/2017, OUG nr. 114/2018

 Calculul de mai jos corespunde modului cum interpretez eu art. 84 din OUG 114/2018 privind  indexarea succesivă a pensiilor militare stabilite după 15 09 2017.

Nu am avut posibilitatea  să verific cum indexează cele trei case sectoriale aceste pensii. Nu aș fi surprins dacă  și în acest caz legea este aplicată diferit, cum a rezultat din câteva cometarii de pe blog.

Celor care sunteți pensionați după 15 09 2017 vă las posibilitatea să confruntați calculul de mai jos cu calculul dedus  din cupoanele de pensii militare primite pe luna ianuarie.


 

OUG  nr. 114/2018

ART. 84 Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 59 va avea următorul cuprins: 

„ART. 59 

(1) Cuantumul pensiilor militare de stat aflate în plată la 31 decembrie a anului anterior se indexează, din oficiu, începând cu 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la această dată și comunicat de Institutul Național de Statistică. (

2) Cuantumul pensiilor militare de stat nu se indexează dacă rata medie anuală a inflației menționată la alin. (1) înregistrează valori negative.” 

2. Articolul 60 va avea următorul cuprins: „

ART. 60 

(1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. 

(2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză. 

(3) În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenția ratei medii anuale a inflației, în aceleași condiții, din operațiunile de indexare anterioare. 

(4) Dispozițiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.”

********************************************

Pentru a înțelege operațiunea, să luăm ca exemplu un pensionar  militar care și-a deschis  dreptul de pensie  militară în luna septembrie  2021 pentru numai 10 ani  vechime în serviciu, în baza art. 19 din Legea nr. 223/2015.

Să presupunem că media soldelor brute  din baza de calcul actualizată  este 6 000 lei. Acestei medii brute îi corespunde o medie netă, după fiscalizarea veniturilor  brute cu 41,5%, de 3510 lei. 

Asta înseamnă, potrivit art. 60 alin(1), introdus în lege prin OUG  nr. 59/2017, reluat în art. 84 pct. 2 din OUG nr. 114/2018, că pensia netă calcultă potrivit articolelor 20-30  și 108 din Legea nr. 223/2015, după eventuala fiscalizare potrivit Codului Fiscal, va avea o valoare care nu poate fi  nu mai mare de 3510 lei.

Să calculăm cuantumul brut și net al pensiei  pentru situația în care pensionarul a avut numai 10 ani vechime în serviciu, fără spor pentru grupe de muncă,  știind că procentul de 65% se acordă pentru 25 ani vechime și că, în cazul art. 19 , calculul se face proporțional, nu prin scădere din 65.

Dacă pensionarul invocat ar fi lucrat 25 de ani, el ar fi avut o pensie brută de  6000 x 65%= 3 900 lei.

Dacă pentru 25 ani ar avea pensia de 3900 lei, ce pensie brută va avea pentru  10 ani?

(3900 x 10) : 25= 1510  lei.

Pensia aceasta corespunde si cuantumului net calculat potrivit art. 3,  lit. m) din Legea 223/2015. O pensie brută de 1510 lei nu se impozitează.

Constatăm că acest cuantum net este mai mic decât media veniturilor nete din baza de calcul de 3 510 lei.

1 510 lei < 3 350 lei, deci poate rămâne în plată, pentru că nu depășește plafonul stabilit de art. 60 alin (1).

Această pensie de 1 510 lei a fost indexată în anul 2022 cu 10% potrivit art. XXV din OUG 130/2001.

Procedăm potrivit art. 60 alin. (2), având grijă să nu depăsim prin indexare  suma de      3 510 lei, media soldelor nete din baza de calcul.

1510 +10%/1 510 =1 661 lei unde 1 661< 3510 lei.  Suma de 1661 lei rămâne cuantum în plată.

Observație pentru situația în care pensia netă, calculată potrivit art. 3  literele  l) și m)  din L 223/2015, deci nu pensia netă în plată,  ar fi fost mai mare decât 3 510 lei, caz posibil când   pensionarul are vechime mai mare de 25 ani și spor pentru condiții de muncă.

Potrivit aceluiași art. 60 alin.(2) pensia indexată poate fi mai mare decât  media netă de 3510 lei, dar nu poate depăși  suma de 3510 lei plus  2,6% în anul 2022.  Cuantumul net  indexat în plată nu poate depăși suma de 3 601 lei. Intervenția indexării asupra bazei nete de calcul a fost de 91 lei.

Să revenim la pensionarul nostru care în anul  2023 are două indexări, dintre care prima de 5,1% și a doua de 7,4% potrivit OUG 168/2022.

Dacă indexăm cuantumul în plată de 1661 lei , cuantum care coincide și cu cuantumul calculat potrivit art. 3 literele l) și m) , cu 5,1% obținem  cuantumul în plată indexat de   1 661 +5,1% =1 746 lei . Fiind mai mic decât media soldelor nete din baza de calcul de  3510 lei, acest cuantum rămâne în plată. Nu e cazul aici să aplicăm aici art. 60 alin.(3) privind indexările succesive.

Este  cazul  să aplicăm regula indexărilor succesive la indexarea cu 5,1 % a cuantumului net fiscalizat, art. 3 lit. m) atunci când acesta depășește media soldelor nete de 3510 lei.   In acest caz, cuantumul net în plată nu va depăși suma provenind din indexarea cu 5,1% a  mediei soldelor nete din baza de calcul la care adăugăm intervenția de 91 lei din anul 2022 după indexarea cu 2,6% aceleiași medii  a soldelor lunare nete. 

3 510 + 5,1 x 3510 +91=3 780 lei

Față de calculul potrivit căruia cuantumul net în plată de la sfârșitul anuluii anterior este  indexat cu rata inflație, prin calculul efectuat în litera legii se obține un cuantum mai mic cu 5 lei. 

3501 + 2,6%= 3601

3601 +5,1% =3 785

De reținut că, dintr-o bază brută de calcul de 6 000 lei și o bază netă de calcul de 3 510 lei,  suma de 3 780 lei este limită maximă la care poate ajunge o pensie netă în plată după indexarea cu 2,6% în anul 2022  și cu 5,1% în anul 2023.

Im mod similar se procedează și pentru indexarea suplimentară din anul 2023.

Am luat două situații diferite, cu cuantumul net fiscalizat mai mic sau mai mare decât media soldelor nete din baza de calcul, pentru a sublinia că articolul 60 introdus prin ordonanțele nr. 59/2017 și 114/2018 stabilește doar limita maximă a cuantumului net fiscalizat, limită dată de media soldelor nete din baza de calcul. Cuantumul net în plată poate fi și mai mic decât media soldelor nete, așa cum am văzut în cazul militarilor cu stagii puține. 

In cazul indexărilor succesive, limitele maxime până la care poate ajunge cuantumul indexat sunt date de indexările anuale legale ale mediei soldelor nete din baza de calcul.

 

Citeste pe larg

By:
On:
In: Casa sectoriala MAI

 Adresa CPS a MAI  către Sindicatul polițisților „Diamantul”

„Urmare adresei dumneavoastră nr. 1036/28.12.2022, înregistrată de instituția noastră sub nr. 245163/29.12.2022, prin care solicitați informații destinate liberului acces la informații de interes public, astfel cum este reglementat de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, vă comunicăm următoarele:

1. Numărul total al beneficiarilor drepturilor de pensii aflați în evidența instituției noastre în luna decembrie 2022, este de 101.892.

2. Numărul total al beneficiarilor drepturilor de pensii aflați în evidența instituției noastre în luna decembrie 2022, care au decedat în anul 2022, este de 2.776.

3. Numărul total al beneficiarilor aflați în evidența instituției noastre, care și-au deschis dreptul la pensie în anul 2022, este de 5.661.

4. Cea mai mare pensie achitată de instituția în luna decembrie 2022, a fost în cuantum net de 22.510 lei.

5. Cea mai mică pensie achitată de instituția în luna decembrie 2022, a fost în cuantum de 58 lei”, se arată în răspunsul trimis de Casa de Pensii a MAI.

428 de ofițeri au pensii de peste 17.000 de lei

De asemenea, în ceea ce privește pensiile achitate de instituție în luna decembrie 2022 către ofițeri și subofițeri, acestea sunt prezentate defalcat în tabelul de mai jos.

Citeste pe larg

By:
On:
In: actualizare pensii

Marcel Budăi a declarat la sfârșitul sedinței de guvern că inlăturarea inechităților în interiorul sistemului militar de pensii nu putea face obiectul acestui proiect de lege. A îndrumat ziariștii să se adreseze autorităților militare pentru a afla cum se va proceda.

Nu este adevărat ce susține ministrul Budăi despre înlăturarea inechităților din sistemul pensiilor militare. 
Simpla recalculare a pensiilor militare în plată și punerea în plată a cuantumului recalculat ar înlătura mai toate inechitățile prezente, am avea un calcul unic al pensiei militare și s-ar pune capăt pensionărilor anticipate ale militarilor. Dacă s-au putut recalcula pensiile magistraților… de ce nu se pot recalcula celelalte pensii de serviciu? 
 
Transcriptul Breifing-ului lui Budăi la finalul ședinței de guvern.
Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului României. Este ultima ședință de guvern din acest an și alături de noi se află membri ai cabinetului, care vor oferi detalii legate de deciziile pe care astăzi Guvernul le-a luat. Desigur, vă vor sta la dispoziție fiecare dintre domniile lor pentru răspunsuri la întrebările pe care veți dori să le formulați. Vom începe, așa cum am convenit, cum am anunțat, cu domnul ministru al muncii, domnul Marius Budăi, pentru a vorbi despre decizia pe care astăzi Guvernul a luat-o în privința sistemului de pensii. Mă refer la pensiile speciale. Domnule ministru, aveți cuvântul.
Marius Budăi: Mulțumesc frumos. Bună ziua tuturor și vă mulțumesc frumos pentru prezență! Astăzi, Ministerul Muncii. a propus Guvernului spre aprobare trei proiecte de acte normative, două hotărâri de guvern, una privitoare la normele de aplicare a celor două directive aprobate de România exact în 2019, când am avut președinția Consiliului Uniunii Europene, ce ține de echilibrul dintre viața profesională și viața particulară, și a doua privitoare la zilele libere de anul viitor și, bineînțeles, proiectul de lege care, așa cum au promis în spațiul public liderii coaliției, președintele PSD, Marcel Ciolacu, dar și premierul Nicolae Ciucă, că nu va fi vorba de o ordonanță de urgență, ci de un proiect de lege, adoptat în primă fază în Guvern, după care supus aprobării, dezbaterii, aprobării în Parlamentul României, așa cum este și normal. Prin proiectul de act normativ se ține cont de prevederile din cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență, din deciziile Curții Constituționale, care au fost elaborate pe parcursul anilor, privitor la sistemul de pensii, dar și de lipsa transparenței care a fost reclamată la perioada scrierii PNRR de către partenerii sociali, societatea civilă şi, bineînțeles, partidele de atunci, din opoziție. În decembrie anul trecut, după cum bine știți, a fost aprobat un memorandum în Guvern, în care toți miniștrii de resort au fost cuprinși în echipa de lucru a acestui proiect. Le mulțumesc în primul rând liderilor coaliției pentru înțelegere și le mulțumesc și colegilor miniștri pentru aportul dumnealor și al tehnicului din ministere la acest proiect de act normativ. Proiectul de lege, după cum știți, va fi depus de acum în Parlament și va fi supus aprobării odată cu începerea dezbaterilor cu data de 1 februarie. Liniile principale sunt următoarele: în primul și în primul rând, ajustarea prin reducerea cheltuielilor cu pensiile și indemnizațiile stabilite și plătite în baza unor legi speciale. Mă refer la cele șase categorii de legi, două în domeniul justiției – navigatorii, Curtea de Conturi, diplomații și, bineînțeles, pensiile militare. Reducerea cheltuielilor se va face prin ajustarea procentului de calcul de la 80 la 65% în majoritatea cazurilor, excepție făcând magistrații care au protecția deciziei Curții Constituționale. Însă și aici este o ajustare, o dată de vechimea necesară în magistratură, strict în magistratură, dar și o reducere a cheltuielilor, astfel încât toate pensiile vor fi recalculate și nu va mai exista după aprobarea acestui proiect și publicarea lui în Monitorul Oficial și după scurgerea termenului de 6 luni de zile necesar recalculării prevăzut în lege, nicio pensie nu va mai depăși venitul în calcul. De asemenea, la baza de calcul a veniturilor nu vor mai fi luate în calcul veniturile care nu au caracter permanent. Mă refer la acele prime acordate, în unele cazuri, în ultimele 6 luni sau la câștiguri de drepturi salariale care se acordau în ultima lună. Mai mult de atât, nu se mai ia în calcul doar ultima lună, ci pe o perioadă de 12 luni dacă vorbim de magistrați din ultimii 10 ani. Și tot de la 6 la 12 luni pentru sistemul militar, în ultimii 5 ani. De menționat, că toți miniștri de resort sunt co-inițiatori. Co-inițiator nu este doar Ministerul Muncii, pentru că reglementările în vigoare care duc, de exemplu, către sistemul militar nu puteau să fie inițiate decât de ministerele de resort. În justiție, la fel, pentru personalul navigant – Ministerul Transporturilor, sau pentru diplomați – Ministerul Afacerilor Externe. Toți acești miniștri, care au fost prinși și în memorandumul la care am făcut referire la început, au semnat ca și co-inițiatori acest proiect. Un impact bugetar pozitiv nu există în acest proiect, deci va fi doar impact suplimentar prin reducere de cheltuieli, am spus de modul de calcul. De asemenea, pentru magistrați nu se vor mai permite perioade asimilate. Perioada minimă asimilată care se va permite după publicarea proiectului de act normativ în Monitorul Oficial va fi de minim 20 de ani, care va crește gradual, an de an, până la 25 de ani, urmând ca an de an să scadă perioadele: 20 cu 5 asimilați, după care 21 cu 4 și așa mai departe, până ajungem la strict 25 de ani. Vechimea minimă, o altă prevedere din jalonul din PNRR, s-a egalat cu vechimea minimă din sistemul de pensii publice, şi anume la 15 ani. Şi dau exemplul auditorii Curţii de Conturi, care aveau posibilitatea ca o vechime între 4 şi 14 ani să benficieze de același drept, acum trebuie să aibă minim 15 ani, funcționarii publici parlamentari la fel, de asemenea şi diplomaţii. La diplomaţi a existat şi o creştere a vârstei de pensionare şi la personalul navigant la fel, astfel încât să aliniem pe cât posibil în România vârsta de pensionare cu vârsta standard din sistemul public de pensii. În mare, acestea sunt prevederile, deci se reduc cheltuielile, nu se mai asimilează vechime, se egalează stadiul minim de cotizare cu stadiul minim de cotizare din sistemul public, astfel încât vom avea şi o iesire graduală următoare la pensie pentru aceste persoane care vor trebui să îndeplinească aceste condiţii. Asta înseamnă că inclusiv prin ieșirea mai târziu la pensie şi a beneficia de acest drept prevăzut de legi cu caracter special, va fi o economie la bugetul de stat. Vreau să menționez că pe toată perioada acestui an am fost într-o strânsă legătură cu reprezentanți ai Comisiei Europene, cu specialiști de la Washington de la Banca Mondială. Inclusiv acum două zile a sosit de la Banca Mondială un raport preliminar, un studiu de impact preliminar care așa cum arată proiectul, există reduceri, vor exista ulterior adoptării reduceri de cheltuieli. Cu Comisia Europeană am stabilit ca inclusiv pe perioada lunii ianuarie, atunci când nu există sesiune parlamentară, să avem discuții finale, astfel încât odată cu intrarea în dezbaterile de la 1 februarie să fie totul foarte, foarte clar. Eu vă mulțumesc frumos pentru atenție și dacă aveți întrebări, vă stau la dispoziție.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru. Vă rog!
Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Referitor la pensiile magistraților, există chiar foști magistrați care spun că această lege ar putea să pice la CCR dacă va fi sesizată Curtea, deoarece ați introdus acea prevedere privind recalcularea pensiilor magistraților și pentru foștii magistrați. Asta înseamnă că legea ar urma să se aplice retroactiv, ceea ce nu ar fi chiar legal.
Marius Budăi: Există avizul Consiliului Superior al Magistraturii, care combate această teză și, mai mult decât Consiliul Superior al Magistraturii, care asigură independența sistemului, am spus… dacă nu am spus, cu alte dăți cu siguranță v-am comunicat că, inclusiv la elaborarea acestui proiect, au fost prezenți toți din toate sistemele, nu numai miniștrii, ci și specialiștii și mai ales ne-am asigurat că asigurăm – scuzaţi-mi repetiţia – independența, în principal în sistemul juridic, în sistemul de justiţie, dar şi a tuturor celorlalte sisteme. Avizul CSM face referire foarte clar la acest subiect și arată că proiectul, așa cum este scris acum, nu are risc de neconstituționalitate.
Reporter: Și aș mai avea încă o întrebare referitoare la vârsta de pensionare.
Marius Budăi: Iar vizavi de retroactivitate, îmi cer scuze, vizavi de retroactivitate, proiectul nu produce efect retroactiv pentru că nu se recuperează veniturile deja încasate. Nu, vorbim de un drept care va fi stabilit de acum încolo în baza prevederilor legale pe care atât Guvernul, cât și Parlamentul au dreptul constituțional de a interveni.
Reporter: Și despre vârsta de pensionare, în analiza Băncii Mondiale, dacă nu mă înșel, era acolo prevăzut să crească această vârstă de pensionare etapizat cu 6 luni pe ani, timp de 5-10 ani, până când s-ar ajunge la 65 de ani. Cum este, până la urmă, în forma adoptată astăzi?
Marius Budăi: Pentru cei, de exemplu, pentru magistrații care au între 20 și 25 de ani de vechime și nu au vechimea completă, a crescut vârsta de pensionare brusc de la 60 la 65 de ani, iar vârsta de pensionare gradual va crește, prin ceea ce v-am explicat vizavi de nepermiterea asimilării profesiilor și începerea acelei vechimi minime de cel puțin 20 de ani, după care, gradual, câte un an, de la an la an, vom ajunge la 25, asta înseamnă și o împingere în sus a vârstei de pensionare.
Reporter: Mulțumesc.
Marius Budăi: Mulțumesc frumos!
Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, aș vrea să ne explicați puțin. Deci, practic, de când această lege intră în vigoare, vârsta de pensionare pentru magistrați crește automat de la 60 la 65 de ani…
Marius Budăi: Doar pentru cei care nu au o vechime de 25 de ani, am explicat acum colegii. Vorbim de acele persoane care au vechimea între 20 şi 25 de ani, pentru acele persoane, după care, treptat, în funcție de perioada lucrată strict în magistratură, da, ca și procuror sau judecător, va fi o perioadă de minim 20 de ani, după care asta înseamnă iarăși o creștere a vârstei de pensionare, pentru că până acum se permiteau asimilări mai mari, după care treptat, an de an, crește acest stagiu până la 25 de ani obligatoriu strict în magistratură. La elaborarea – și cu asta închid, vreau să mai fac o mențiune – la elaborarea acestui proiect de act normativ pe lângă cele precizate anterior și adică consultări, discuții, Banca Mondială, Comisia Europeană și toate cele precizate, s-a ținut cont și de legislația europeană în fiecare domeniu legiferat prin această lege.
Reporter: Am văzut recent, președintele Klaus Iohannis a semnat 20 de decrete de pensionare în rândul magistraților într-o singură zi. Ne-am putea aștepta la plecări din sistem, până când legea o să intre în vigoare, până la 1 februarie, când ajunge în dezbatere în Parlament, de exemplu.
Marius Budăi: Mulțumesc frumos pentru această întrebare. Eu cred că acest proiect de act normativ, una din grijile principale pe care le-am avut împreună cu colegii mei miniștri, dar și cu specialiștii din cadrul ministerelor, a fost ca să nu dezechilibrăm instituțiile statului. Exact acest lucru propune și acest proiect. Şi dacă o să observați, eu vă spun ceea ce mi s-a comunicat din sistemul de justiție de către specialiștii de acolo, au fost foarte multe discuții publice și eu am preferat să nu mă angrenez în aceste discuții, câteodată poate spre supărarea dumneavoastră, dar nu am vrut să induc în spațiu public elemente care nu erau conforme cu realitatea. Discutăm astăzi pe un proiect deja aprobat, un proiect care este adus și care a fost adus la cunoștință sistemului judiciar și deja, din spusele celor din sistemul judiciar, pensionările au scăzut foarte mult, numărul celor care solicită.
Reporter: Domnule ministru, dacă această lege este atacată la Curtea Constituțională și are într-adevăr un viciu de neconstituționalitate, am putea să vedem că România pierde banii din Planul Național de Redresare și Reziliență?
Marius Budăi: Dacă această lege va fi atacată la Curtea Constituțională, în primul rând trebuie să să așteptăm decizia curții și să vedem motivarea. Nu pot să mă pronunț eu acum despre ce motivare, ce se va scrie și care va fi decizia Curții Constituționale. Noi suntem în strânsă legătură, nu avem nici un pericol, v-am comunicat anterior că inclusiv Comisia Europeană a spus să nu ne grăbim cu acest proiect și să finalizăm acest proiect până la următoarea cerere de rambursare de cheltuieli din cadrul PNRR, cerere de finanțare. Şi atunci suntem în această perioadă. Ce o să fie, dacă o să fie atacat sau nu, vedem decizia Curții Constituționale, vedem motivarea și procedăm ca atare, astfel încât să nu punem în pericol implementarea PNRR, bineînțeles.
Reporter: O singură întrebare. S-a discutat în ultima perioadă despre salariul minim voluntar, să permiteți firmelor să crească cu 450 de lei salariile între 3.000 și 5.000 de lei și să scutiți 200 de lei. Nu l-am văzut azi pe ordinea de zi acest proiect și aș vrea să vă întreb dacă mai există această discuție cu sindicatele și patronatele.
Marius Budăi: A fost această discuție cu sindicatele și patronatele, a fost prezidată de domnul prim-ministru. Avem în continuare aceste discuții. Îmi pare rău că nu este domnul ministru de finanțe aici, este o chestiune de oportunitate fiscală, nu este o chestiune care ține de Ministerul Muncii, dar ca cel care convoc și care prezidez Consiliul Naţional Tripartit atunci când nu este prim-ministrul, vă spun că suntem în strânsă legătură cu partenerii sociali. S-a făcut într-adevăr această propunere și probabil într-un act normativ ulterior o să regăsim și această propunere.
Reporter: /…/
Marius Budăi: Ordonanțe de urgență, nu știu dacă colegii de la Ministerul de Finanțe au o abilitare în ianuarie să dăm o asemenea ordonanță de urgență pe codul fiscal, dacă nu, imediat, în luna februarie.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru! În cazul pensiilor militare, v-aș întreba cum va rezolva noua lege situația pensionarilor militari care așteptau o serie de actualizări, acele, hai să zicem, ajustări și să se ajungă la același plan? Pentru că sunt pensionari militari care din urmă nu aveau recalculate, legat de soldă și de toți acei indicatori, cum se va ajunge la o soluție echitabilă pentru pensionarii militari care deja au pensii și care așteptau aceea…
Marius Budăi: Ceea ce dumneavoastră mă întrebați va face obiectul unui alt act normativ. Nu puteam să introducem în acest proiect această reglementare și nici nu este rolul ministrului muncii sau Ministerului Muncii acest subiect. Trebuie să vină propunerea de la ministerele de resort, să o discutăm. Bineînțeles, suntem coaliția politică care susține Guvernul, să luăm decizia și să procedăm ca atare. Dar, obiectul acestei propuneri legislative care va merge în Parlament la adoptare nu era acesta.

Reporter: Și nu aveți niciun orizont de timp. Deci, undeva, la un moment dat.

Marius Budăi: Sunt aspecte pe care trebuie să le discutați cu miniștrii de resort. Vă repet, eu nu fac decât să implementez ce au scris alții în PNRR, incorect din punctul meu de vedere, pentru că aceste legi nu sunt ale Ministerului Muncii. Inclusiv pensiile militare sunt pensii care sunt stabilite și plătite în baza Legii 223/2015, care n-are nicio legătură cu Ministerul Muncii.
Reporter: Mulțumesc!
Marius Budăi: Mulțumesc și eu!
Reporter: Bună ziua! Există o întrebare în acest moment și în spațiul public, de ce prin reforma pensiilor de serviciu nu au fost trecute pe contributivitate?
Marius Budăi: Ele au parte de contributivitate și tocmai am spus, adineauri, că ne-am folosit la elaborarea acestui proiect – tot ceea ce înseamnă, că vorbim de pensiile militare, de reglementările NATO și de existența acestor tipuri de pensii de serviciu, pentru că eu a fost tot timpul că pensiile militare nu sunt pensii speciale, de existența acestui tip de indemnizații, de pensii de serviciu și în statele Uniunii Europene. Toate acestea au fost în coroborare directă cu prevederile europene. Parte de contributivitate există.
Reporter: Va crește vârsta de pensionare și pentru militari și cei din MAI?
Marius Budăi: Nu este prevăzut în acest proiect, deoarece pensiile din sistemul public, din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională au trecut deja printr-o primă reformă în anul 2015 cu legea menționată anterior, după care, în anul 2017, prin Ordonanța 57 și 59, a fost modificat sistemul de calcul. Deci, au fost deja în reformă aceste pensii, iar pentru cei care se pensionează mai devreme, vorbim de cei care merg în teatrele de operații, de cei care sunt în teren și care beneficiază de condiții deosebite de muncă.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Vești din Rusia

Uniunea Europeană a livrat arme Ucrainei, înțelegând, în același timp, că stocurile ei militare au fost epuizate, a anunțat șeful diplomației europene, Josep Borrell, scrie Vzgliad. După cum a subliniat Borrell, operațiunea militară specială a Rusiei în Ucraina a devenit un „semnal de alarmă” pentru Uniunea Europeană din punctul deCiteste pe larg

By:
On:
In: Vești din Rusia

Alianța militară AUKUS încearcă să coopteze în rândurile ei Japonia, Noua Zeelandă și Canada, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov (în imagine), în cadrul discursului pe care l-a susținut la summitul Asiei de Est (ASEAN), relatează agenția Rambler.ru. Agenția amintește că, în prezent, AUKUS numără trei țări membre,Citeste pe larg