By:
On:
In: pensii militare

 Este cunoscut ca dupa recalcularea pensiilor militare din anul 2016, in baza legii nr. 223/2015, un numar de 68% dintre ele au ramas in plata cu cuantumul contributiv mai avantajos, calculat potrivit legii păensiilor civile.

Sa luam un exemplu de pensie pentru militari care potrivit Legii nr. 263/2010 avea suma punctajelor anuale de 76 puncte pentru 34 ani vechime in serviciu, din care 28 in conditii speciale si cu spor de pensie suplimentara pentru 25 ani.

Sa analizam cum a evoluat cuantumul acestei pensii pana in aprezent si ce s-ar intampla daca din nou s-ar adopta calculul contributiv al pensiilor pentru militari, fie el exclusiv contributiv, fie dual contributiv/procentual.

In anul 2015 la un PMA de 76 : 20= 3, 80 si o valoare a punctului de pensie de 830, 20 lei, cuantumul pensiei pensiei era de 3 155 lei.

3 155 + 20% spor OMM= 3 786 lei.

Prin actualizarile succesive, in prezent pensia in plata ar fi  in cuantum de 5 679 lei.

Ce s-ar intampla daca prin reforma Bolojan/PNRR pensia ar fi recalculata potrivit Legii nr. 360/2023?

La suma punctajelor anuale de 74 puncte  din anul 2015 s-ar mai adauga 5,5 puncte de stabilitate, in total 79,5 puncte. 

Cuantumul brut al pensiei in anii 2025/2026 ar fi 79,5 x 81 lei= 6 440 lei.

6 440 +20% spor OMM=7 728 lei

Cresterea este evidenta. Toti cei 68% pensionari militari din anul 2016, care mai sunt in viata, vor avea cresteri de pensie asemantoare, fata de actualele pensii in plata.

Printr-un calcul similar, fiecare pensionar militar, ramas in plata cu cuantumul contributiv in 2016,  isi poate recalcula cuantumul pensiei potrivit legii din sistemul public. 

Este ca ar fi o cale de diminuare a inegalitatilor?

Ce s-ar intampla cu pensiile militare care ar avea un cuantum mai mare decat cel contributiv?

Potrivit intentiilor actualilor guvernanti, vor ramane in plata cu 85% din actualul cuantum net al pensiei militare, dar nu mai putin de cuantumul contributiv calculat la fel ca in exemplul  de mai sus.

Citeste pe larg

By:
On:
In: reflectoruldesud.ro

Zece persoane private de libertate repartizate să îşi execute pedeapsa în regim semideschis în cadrul Penitenciarului Giurgiu au participat miercuri la o competiţie sportivă organizată împreună cu Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere „Mircea cel Bătrân” filiala Giurgiu cu scopul susţinerii procesului de reintegrare socială. „Asociaţia Cadrelor Militare înCiteste pe larg

By:
On:
In: actualizare pensii, Proiect lege pensii militare

 Este scris profesionist. Unii spun ca a fost lăsat de Jianu la Guvern, in luna decembrie,  pentru a remedia obiectiile de neconstitutionalitate la Plx 540/2024. 

Ciolacu a fost sanctionat la vot de rezervisti, dar problema actualizarii pensiilor militare ramane.

Prezint mai jos numai straiful care se refera la recalcularea pensiilor militare ale caror drepturi au fost deschise inainte de 31 12 2017. Intregul document poate fi recitit AICI

Nu ar fi rau dacă si doamna Bruynseels s-ar inspira din acest document in demersurile sale legislative.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Proiect lege pensii militare

NOTA

Am retras publicarea proiectului pana cand el va fi inregistrat la una din cele 2 Camere ale Parlamentului si la cererea utilizatorului care mi-a semnalat acest proiect, pentru a nu se interpreta ca se face propaganda electorala pentru unul din cei doi candidati.

Autoarea proiectului, doamna deputat AUR Ramona-Ioana Bruinseels, a pus, ieri, proiectul in dezbatere pe pagina sa fecebook si fac oficiul de a-l pune in dezbatere si pe acest blog, dedicat pensiilor militare, cu precizarea ca las cititorilor care se considera competenti sa vina cu comentarii pro sau contra proiectuliui, eu urmand sa vin cu comentarii dupa cateva zile.
Nu vor fi acceptate comentarii politice sau agresive.

Multumiri initiatoarei!

Citeste pe larg

By:
On:
In: pensii militare, pensii militare UE/NATO

Temerile expertilor sunt confirmate din plin de eliminarea actualizarii pensiilor militare incepand din anul 2017. Scolile militare au fost nevoite sa coboare mult standardele de admitere pentru a compensa lipsa de interes al tinerilor pentru activitatea ca militar.

Reproduc mai jos un articol de pe Digi 24

„Țările europene din NATO se grăbesc să crească cheltuielile pentru echipamentele militare, pe măsură ce Rusia amenință flancul lor estic și angajamentul pe termen lung al președintelui american Donald Trump față de securitatea europeană pare să fie dintr-o dată îndoielnic. 

Cu toate acestea, pentru mai mult de o duzină de membri NATO, ale căror cheltuieli pentru apărare au fost analizate de Reuters, pensiile reprezintă o mare parte – și în mare parte neglijată – din bugetele lor de apărare. Deși aceștia sunt bani care ar putea fi redirecționați către arme, experții avertizează că orice tăiere a beneficiilor generoase de pensionare ar putea face mai grea recrutarea de personal. 

„O parte semnificativă din ceea ce este acceptat ca cheltuieli de apărare nu furnizează nici capabilități, nici trupe suplimentare, ci este destinată pensiilor”, a spus Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO pentru investiții în apărare. 

Care este situația în Belgia, Germania și Italia 

NATO nu publică cheltuielile individuale pentru pensiile militare ale membrilor săi, dintre care 30 sunt europeni. Cu toate acestea, Reuters a compilat datele conform cărora 13 membri NATO – Statele Unite, Canada și 11 aliați europeni – au raportat cheltuieli pentru pensii în bugetele lor naționale sau, în unele cazuri, către Națiunile Unite. 

În Belgia, Bulgaria și Italia, aproape 20% din bugetele de apărare sunt folosite pentru a plăti pensiile soldaților, în timp ce Franța nu este departe, la aproape 16%. 

Povara pensiilor pentru Germania este comparativ mai mică, la 11,5% din cheltuielile de apărare, ceea ce aruncă o lumină mai favorabilă asupra unei țări a cărei istorie complexă a făcut-o tradițional reticentă față de o militarizare mai mare, dar care acum își extinde capabilitățile. Ministerul german al apărării nu a răspuns unei cereri pentru comentarii.

 Cheltuielile medii pentru pensii în cele 13 națiuni analizate de Reuters au fost de 12% din bugetele de apărare. Opt dintre cele 11 națiuni europene au îndeplinit anul trecut ținta de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare. Excluzând pensiile, însă, acest număr scade la doar cinci. 

Arme sau pensii militare 

Deși cheltuielile pentru apărare ale NATO au crescut, unele state membre încă rămân în urma altora.Belgia, Italia și Spania s-au angajat în mod deosebit să îndeplinească ținta de 2% în acest an, înainte de summitul NATO de la Haga din 24-25 iunie, unde Trump dorește un acord privind ținta de 5%. 

Șeful NATO, Mark Rutte, a propus ca țările membre să crească cheltuielile pentru apărare la 3,5% din PIB și să se angajeze la încă 1,5% pentru cheltuieli mai largi legate de securitate, pentru a îndeplini cerințele lui Trump, a raportat Reuters săptămâna trecută. 

Pe măsură ce țările dezbat majorările de cheltuieli, însă, trebuie să se asigure că scopul este cu adevărat creșterea puterii de foc, a spus Armin Steinbach, de la think tank-ul Bruegel din Bruxelles. „Dacă o mare parte din bani merg în salarii sau pensii, acest lucru nu este o investiție productivă”, a spus el. 

În România, pensia medie pentru un soldat gradat depăşeşte puţin suma de 3.000 de lei, iar cea mai mare pensie este 38.998 lei, pentru generali. 

 La cât ajunge cea mai mare pensie militară Ministrul italian al economiei, Giancarlo Giorgetti, a spus luna trecută că era „foarte conștient” că era nevoie de o majorare a cheltuielilor. Dar a adăugat că guvernul, care în prezent exclude pensiile din cheltuielile raportate pentru apărare, va schimba contabilitatea pentru a reflecta în parte aceste costuri pe măsură ce încearcă să îndeplinească așteptările NATO. Italia a raportat Națiunilor Unite că a cheltuit 5,2 miliarde de euro pe pensiile militare în 2023, adică 18% din totalul cheltuielilor pentru apărare, mai mult decât a cheltuit pe aeronave și nave. 

Franța, ale cărei speranțe pentru o extindere a apărării sunt limitate de un deficit bugetar uriaș, îndeplinește abia ținta de 2% datorită cheltuielilor pentru pensii. Fără acele cheltuieli, al patrulea cel mai mare militar al NATO ar fi ajuns doar la 1,7% în acest an. Bugetul de apărare al Franței pentru 2025 include 9,5 miliarde de euro pentru pensii, mult mai mult decât cei 5,7 miliarde de euro cheltuiți pentru întreținerea arsenalului său nuclear aerian și submarin. 

SUA și țările europene 

Spre deosebire de aliatele sale europene, care au povara pensiilor adesea umflată, Statele Unite, cea mai mare putere militară NATO, cheltuie echivalentul a 8,5% din bugetul său de apărare pentru beneficiile de pensionare. 

Și Washington-ul mută o mare parte din această cheltuială în alte părți ale guvernului, limitând impactul direct asupra cheltuielilor pentru apărare. Din cei 72 de miliarde de dolari pe care fondul de pensii al armatei SUA le-a plătit în beneficii anul trecut, doar 24 de miliarde de dolari au provenit direct din bugetul Departamentului Apărării. Restul a venit din venituri din investiții și un subvenționare din partea Trezoreriei SUA, potrivit raportului de audit al fondului. 

Unele țări europene – precum Belgia – par gata să abordeze direct problema pensiilor. Bruxelles-ul se gândește să crească gradual vârsta de pensionare a militarilor la 67 de ani. Soldații belgieni pot în prezent să se pensioneze cu beneficii complete la doar 56 de ani. 

Condițiile de pensionare și beneficiile variază de la țară la țară. Dar pensionarea mai devreme decât în cazul locurilor de muncă civile este unul dintre beneficiile serviciului militar în multe armate, iar reformele ar putea fi dificil de realizat. Editor : M.I.”

Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/pensiile-militare-costisitoare-din-tarile-nato-incurca-planurile-ue-de-crestere-a-cheltuielilor-de-aparare-3231153

Citeste pe larg

By:
On:
In: reflectoruldesud.ro

Locul desfăşurării evenimentului: – Monumentul Eroilor – Biserica ”Înălțarea Domnului” Programul manifestărilor: – Ora 10:00 – 10:05 – Primirea oficialităților și a invitaților; – Ora 10:05 – 10:10 – Marșul de întâmpinare pentru oficialități și intonarea Imnului Național – Fanfara Centrului Cultural ”Ion Vinea; – Ora 10:10 – 10:15 –Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Eveniment

Într-un articol publicat sub titlul „A venit vremea să nu mai sprijinim România”, jurnaliștii unor publicații conservatoare din Staele Unite îndeamnă administrația Trump să se decupleze de România și să retragă trupele și sprijinul de la baza Mihail Kogălniceanu. Asta, deși baza militară este în curs de extindere, curând urmând a deveni cea mai mare […]

Articolul Își retrag americanii trupele din bazele militare ale României? Ce spun oficialii români… apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215

 Multumiri userului Alexandru Cristian penru reamintirea subiecttului.

Din ultimele declaratii referitoare la indeplinirea Jalonului 215, pentru cererea de plata nr. 3 PNRR, reiese ca reforma pensiilor militare va fi diferita de reforma celorlalte pensii de serviciu care, de la o anumita vârsta a beneficiarilor, sunt calculate si contributiv.


Citeste pe larg

By:
On:
In: Fără categorie

Eliminarea actualizarii prin OUG nr. 59/2017 a avut drept scop politic si institutional ca pensionarii militari in plata pe perioada aplicarii Legii nr. 153/2017, respectiv in anii 2018-2022,  sa nu beneficieze de cresterile soldelor de grad si de functie reglementate de legea salarizarii unice.

Sunt bine cunoscute declaratiile responsabililor din MApN si MAI, dar si a unor politicieni ca Olguta Vasilescu si Mihai Tudose, Tutuianu, că bugetele institutiilor militare nu pot suporta si actualizarea soldelor de grad si de functie pentru pensionarii militari.

De la o suspendare pana in anul 2022 a actualizarii prevazuta in proiectul Legii nr. 153/2017 s-a ajuns la o eliminare definitiva a actualizarii pensiilor militare, prevazuta in art. 60.

Au trecut si cativa ani de la incheierea aplicarii Legii 153/2017 si actualizarea pensiilor militare tot nu s-a reluat. Specialistii din institutiile de aparare au redactat atat de bine proiectele ordonantelor 59/2017, art. VII si 114/2018, art. 84 ca nu s-a gasit nicio hiba neconstitutionala in cele peste 100 de dosare dezbatute la CCR.

Victimele ordonantei au fost militarii pensionati inainte de 01 01 2018, dar si cei pensionati dupa aceea, dar intr-o masura mai mica, cu cat ne apropiem de anul 2025. 

Ministrul Bolos a venit de la Bruxelles cu  mesajul ca de la anul se va redacta noua lege a salarizarii unice, dar care nu se va aplica decat atunci cand deficitul bugetar va ajunge sub 5% din PIB.

”Anul acesta nu putem discuta de intrarea în vigoare a acestei legi, cum nu putem discuta de un impact bugetar consistent, altul decât cel privind pensiile generale şi speciale”, a spus Boloş.

In absenta actualizarii pensiilor militare, se contureaza perspectiva ca si cei mai recenti pensionari militari, inclusiv cei pensionati in anii 2025-2026, sa nu beneficieze de viitoarele cresteri ale soldelor de grad si de functie din noua lege a salarizarii.

Iata un motiv in plus pentru care si cei pensionati in ultimii ani sa se alature demersurilor pentru atingerea obiectivelor de a determina politicul si institutiile militare sa reintroduca actualizarea pensiilor in legea pensiilor militare de stat.

In caz contrar, peste cativa vor plange si ei alaturi de noi cei care suferim din anul 2017.


Citeste pe larg