calculat bani

Începând cu 1 august 2025, România intră într-o nouă etapă fiscală, marcată de o serie de măsuri care vor avea un impact direct asupra populației și mediului economic. Adoptate în cadrul pachetului de măsuri fiscal-bugetare propus de Guvern, aceste modificări vizează creșterea veniturilor la bugetul de stat și limitarea cheltuielilor permanente, în contextul nevoii de […]

Articolul Schimbări fiscale majore de la 1 august 2025: TVA mai mare, accize majorate, pensii impozitate și contribuții obligatorii la sănătate apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Informarea privind categoriile de beneficiari și criteriile de acordare a biletelor de tratament balnear în anul 2025 a fost tema de dezbatere a ședinței de lucru a Comitetului județean consultativ de dialog civic pentru problemele persoanelor vârstnice Giurgiu, care s-a desfășurat luni, 28 iulie la sediul Instituției Prefectului, Județul Giurgiu.           […]

Articolul Până la această dată, peste 1100 bilete de tratament au fost repartizate Casei Județene de Pensii Giurgiu! Care sunt condițiile de acordare? apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Simina Tanasescu

 Nici noul presedinte al CCR, ales astazi, Simina Tănăsescu, nu are pensie speciala.

Componența actuală a Curții este următoarea:

Numiți de Președinte: Simina Tănăsescu, Mihaela Ciochină, Dacian Cosmin Dragoș

Numiți de Camera Deputaților: Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Csaba Asztalos

Numiți de Senat: Cristian Deliorga, Laura Scântei, Mihai Busuioc


Urmatoarea perioda de  3 ani va fi foarte grea pentru pensionarii speciali. Noul guvern va avea si sprijin constitutional in reforma pensiilor speciale.

Citeste pe larg

Rezultatele activității Casei de Pensii Giurgiu cu privire la stabilirea și plata pensiilor în perioada 01 ian – 01.06.2025 a reprezentat tema de dezbatere a ședinței de lucru a Comisiei de Dialog Social Giurgiu, care s-a desfășurat vineri 27.06.2025 . În cadrul ședinței, condusă de prefectul Județului, Ion Ghimpețeanu, Directorul ExecutivCiteste pe larg

 


In esenta, inlaturarea inechitatilor prezente din sistemul pensiilor militare se va realiza prin diminuarea pensiilor ciucane la nivelul pensiilor celor pensionati inainte de 15 sept 2017. 

Daca timp de 8 ani ciucanii nu au vrut actualizarea pensiilor rezervistilor varsovisti, acum vin #rezistii si fac in stilul lor  egalizarea contributiva a pensiilor de serviciu si militare.

***************************************

Guvernul României a anunțat o reformă majoră a sistemului de pensii speciale, ca parte a angajamentelor asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sistemului public de pensii. Această reformă vizează reducerea inechităților dintre pensiile obișnuite și cele speciale, acordate anumitor categorii profesionale, precum magistrali, militari, polițiști sau parlamentari.


Măsuri propuse


1. Creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani


• Obiectiv: Uniformizarea vârstei de pensionare pentru beneficiarii pensiilor speciale cu cea aplicată în sistemul public de pensii.

• Detalii:

• începând cu 1 ianuarie 2026, vârsta de pensionare pentru toate categoriile care beneficiază de pensii speciale va fi majorată treptat, ajungând la 65 de ani până în 2030.

Excepții: Pentru anumite profesii cu grad ridicat de uzură (ex. militari în teatre de operațiuni), se vor aplica prevederi tranzitorii, dar nu mai devreme de 60 de ani.

• Impact: Aproximativ 150.000 de beneficiari de pensii speciale vor fi afectați de această măsură, conform estimărilor Ministerului Muncii.


2. Recalcularea pensiilor speciale


• Obiectiv: Eliminarea discrepanțelor dintre pensiile speciale și cele bazate pe contributivitate.

• Detalii:

• Pensiile speciale vor fi recalculate pe baza principiului contributivitații, luând în calcul veniturile realizate pe parcursul carierei.

• Plafonul maxim al pensiei speciale nu va depăși 85% din media veniturilor nete din ultimii 5 ani de activitate.

Pensiile aflate în plată care depășesc acest plafon vor fi ajustate gradual, pe o perioadă de 3 ani.


3. Eliminarea privilegiilor suplimentare


• Obiectiv: Reducerea cheltuielilor bugetare asociate pensiilor speciale.

• Detalii:

• Se elimină beneficiile suplimentare, precum indexările preferențiale sau scutirile de impozite acordate anumitor categorii.

• Se introduce un impozit progresiv pentru pensiile speciale care depășesc 10.000 RON/lună.

Justificare

• Echitate socială: Reforma răspunde cerințelor cetățenilor privind eliminarea inechităților din sistemul de pensii, unde pensiile speciale pot ajunge și la 20.000 RON/lună, în timp ce pensia medie în sistemul public este de aproximativ 2.000 RON.

• Sustenabilitate financiară: Cheltuielile cu pensiile speciale au atins 12 miliarde RON în 2024, reprezentând o povară semnificativă pentru bugetul de stat.

• Conformitate cu PNRR: România s-a angajat să reformeze sistemul de pensii speciale până la finalul anului 2026, pentru a accesa fonduri europene.

Calendar de implementare

• 2025: Consultări publice și adoptarea legislației necesare.

• 2026: începe majorarea treptată a vârstei de pensionare și recalcularea pensiilor.

• 2030: Finalizarea reformei, cu vârsta de pensionare uniformizată la 65 de ani.

Reacții așteptate

Susținere: Sindicatele din sectorul public și organizațiile civice susțin reforma, considerând-o un pas spre justiție socială.

Opoziție: Anumite categorii profesionale (magistrați, militari) ar putea contesta măsurile, invocând drepturi câștigate.

Guvernul își asumă responsabilitatea pentru implementarea acestei reforme, considerând-o esențială pentru modernizarea sistemului de pensii și reducerea inechităților sociale.

Citeste pe larg

„De asemenea, pentru componenta de pensii speciale, jalonul 215, sunt suspendați 231.000.000 de euro”, a spus ministrul Boloș. 

Daca in termen de 6 luni, respectiv pana 28 11 2025, nu se aplica jalonul 215 di PNRR in sensul de intrare în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea
cheltuielilor cu pensiile speciale (indemnizații și pensii stabilite și plătite în baza
unor legi cu caracter special, inclusiv cele militare), Romania pierde definitiv cele 231 de milioane de euro.

Citeste pe larg

Temerile expertilor sunt confirmate din plin de eliminarea actualizarii pensiilor militare incepand din anul 2017. Scolile militare au fost nevoite sa coboare mult standardele de admitere pentru a compensa lipsa de interes al tinerilor pentru activitatea ca militar.

Reproduc mai jos un articol de pe Digi 24

„Țările europene din NATO se grăbesc să crească cheltuielile pentru echipamentele militare, pe măsură ce Rusia amenință flancul lor estic și angajamentul pe termen lung al președintelui american Donald Trump față de securitatea europeană pare să fie dintr-o dată îndoielnic. 

Cu toate acestea, pentru mai mult de o duzină de membri NATO, ale căror cheltuieli pentru apărare au fost analizate de Reuters, pensiile reprezintă o mare parte – și în mare parte neglijată – din bugetele lor de apărare. Deși aceștia sunt bani care ar putea fi redirecționați către arme, experții avertizează că orice tăiere a beneficiilor generoase de pensionare ar putea face mai grea recrutarea de personal. 

„O parte semnificativă din ceea ce este acceptat ca cheltuieli de apărare nu furnizează nici capabilități, nici trupe suplimentare, ci este destinată pensiilor”, a spus Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO pentru investiții în apărare. 

Care este situația în Belgia, Germania și Italia 

NATO nu publică cheltuielile individuale pentru pensiile militare ale membrilor săi, dintre care 30 sunt europeni. Cu toate acestea, Reuters a compilat datele conform cărora 13 membri NATO – Statele Unite, Canada și 11 aliați europeni – au raportat cheltuieli pentru pensii în bugetele lor naționale sau, în unele cazuri, către Națiunile Unite. 

În Belgia, Bulgaria și Italia, aproape 20% din bugetele de apărare sunt folosite pentru a plăti pensiile soldaților, în timp ce Franța nu este departe, la aproape 16%. 

Povara pensiilor pentru Germania este comparativ mai mică, la 11,5% din cheltuielile de apărare, ceea ce aruncă o lumină mai favorabilă asupra unei țări a cărei istorie complexă a făcut-o tradițional reticentă față de o militarizare mai mare, dar care acum își extinde capabilitățile. Ministerul german al apărării nu a răspuns unei cereri pentru comentarii.

 Cheltuielile medii pentru pensii în cele 13 națiuni analizate de Reuters au fost de 12% din bugetele de apărare. Opt dintre cele 11 națiuni europene au îndeplinit anul trecut ținta de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare. Excluzând pensiile, însă, acest număr scade la doar cinci. 

Arme sau pensii militare 

Deși cheltuielile pentru apărare ale NATO au crescut, unele state membre încă rămân în urma altora.Belgia, Italia și Spania s-au angajat în mod deosebit să îndeplinească ținta de 2% în acest an, înainte de summitul NATO de la Haga din 24-25 iunie, unde Trump dorește un acord privind ținta de 5%. 

Șeful NATO, Mark Rutte, a propus ca țările membre să crească cheltuielile pentru apărare la 3,5% din PIB și să se angajeze la încă 1,5% pentru cheltuieli mai largi legate de securitate, pentru a îndeplini cerințele lui Trump, a raportat Reuters săptămâna trecută. 

Pe măsură ce țările dezbat majorările de cheltuieli, însă, trebuie să se asigure că scopul este cu adevărat creșterea puterii de foc, a spus Armin Steinbach, de la think tank-ul Bruegel din Bruxelles. „Dacă o mare parte din bani merg în salarii sau pensii, acest lucru nu este o investiție productivă”, a spus el. 

În România, pensia medie pentru un soldat gradat depăşeşte puţin suma de 3.000 de lei, iar cea mai mare pensie este 38.998 lei, pentru generali. 

 La cât ajunge cea mai mare pensie militară Ministrul italian al economiei, Giancarlo Giorgetti, a spus luna trecută că era „foarte conștient” că era nevoie de o majorare a cheltuielilor. Dar a adăugat că guvernul, care în prezent exclude pensiile din cheltuielile raportate pentru apărare, va schimba contabilitatea pentru a reflecta în parte aceste costuri pe măsură ce încearcă să îndeplinească așteptările NATO. Italia a raportat Națiunilor Unite că a cheltuit 5,2 miliarde de euro pe pensiile militare în 2023, adică 18% din totalul cheltuielilor pentru apărare, mai mult decât a cheltuit pe aeronave și nave. 

Franța, ale cărei speranțe pentru o extindere a apărării sunt limitate de un deficit bugetar uriaș, îndeplinește abia ținta de 2% datorită cheltuielilor pentru pensii. Fără acele cheltuieli, al patrulea cel mai mare militar al NATO ar fi ajuns doar la 1,7% în acest an. Bugetul de apărare al Franței pentru 2025 include 9,5 miliarde de euro pentru pensii, mult mai mult decât cei 5,7 miliarde de euro cheltuiți pentru întreținerea arsenalului său nuclear aerian și submarin. 

SUA și țările europene 

Spre deosebire de aliatele sale europene, care au povara pensiilor adesea umflată, Statele Unite, cea mai mare putere militară NATO, cheltuie echivalentul a 8,5% din bugetul său de apărare pentru beneficiile de pensionare. 

Și Washington-ul mută o mare parte din această cheltuială în alte părți ale guvernului, limitând impactul direct asupra cheltuielilor pentru apărare. Din cei 72 de miliarde de dolari pe care fondul de pensii al armatei SUA le-a plătit în beneficii anul trecut, doar 24 de miliarde de dolari au provenit direct din bugetul Departamentului Apărării. Restul a venit din venituri din investiții și un subvenționare din partea Trezoreriei SUA, potrivit raportului de audit al fondului. 

Unele țări europene – precum Belgia – par gata să abordeze direct problema pensiilor. Bruxelles-ul se gândește să crească gradual vârsta de pensionare a militarilor la 67 de ani. Soldații belgieni pot în prezent să se pensioneze cu beneficii complete la doar 56 de ani. 

Condițiile de pensionare și beneficiile variază de la țară la țară. Dar pensionarea mai devreme decât în cazul locurilor de muncă civile este unul dintre beneficiile serviciului militar în multe armate, iar reformele ar putea fi dificil de realizat. Editor : M.I.”

Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/pensiile-militare-costisitoare-din-tarile-nato-incurca-planurile-ue-de-crestere-a-cheltuielilor-de-aparare-3231153

Citeste pe larg

Institutul Național de Statistică a remis datele despre pensiile din Romania cât și despre  numărul mediu de pensionari în anul 2024 . Astfel că raportat la  anul  2024 la nivel național sunt  înregistrați  4,95 milioane de persoane (pensionari). Pensia medie lunară a fost de 2.581 lei, în creştere cu 22,1% faţă de anul precedent.  Pensionarii […]

Articolul Giurgiu, printre orașele cu cele mai mici pensii medii lunare!  apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii, a emis un ordin prin care anumite datorii mai vechi ale pensionarilor sunt anulate. Noua reglementare are ca scop actualizarea legislației privind scutirea de la plata unor debite rezultate din pensii, în concordanță cu realitățile sociale curente. „Este important ca seniorii care se confruntă cu dificultăți financiare să nu mai fie […]

Articolul Noul ordin pentru pensionari: Datoriile vechi nu vor mai fi reținute din pensii apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Așa cum USR a avertizat încă de la început, „reforma” pensiilor speciale promovată de coaliția toxică PSD-PNL nu era decât o tentativă de a păstra în continuare privilegiile în sistem, prin portițe legislative și excepții mascate, pentru cel puțin 40 de ani. Marți, sub presiunea riscului de a pierde sute de milioane de euro din […]

Citeste pe larg

Guvernul României estimează că, în 2025, aproximativ 80% din veniturile fiscale și contribuțiile de asigurări sociale vor fi alocate pentru salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale. Aceasta înseamnă că, din fiecare 10 lei colectați la buget, 8 lei vor fi direcționați către aceste cheltuieli, evidențiind rigiditatea bugetului național, conform ​CursDeGuvernare.ro. Pentru a […]

Articolul Ce se va întâmpla cu cheltuielile bugetare pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg