Noua lege, daca va fi votata de Parlement in. forma aprobata de Guvern, va intra in vigoare la 01 09 2024, cu exceptia articolului 84 alin. (6) care va intra invigoare de la 0 01 2024 si prevede ca:
Art. 84
(6) În anul 2024 valoarea punctului de pensie se majorează cu 13,8 % și este de 2032 lei.
Proiectul legii, mai putin eventualele modificari aduse ib Sedinta de Guvern, poate fi studiat mai jos ,asa cum a fost publicat pe site-ul Ministerului Muncii.
Ministerul Muncii
Publicat la data 31.10.2023
Proiect Lege privind sistemul public de pensii
| Anexa nr.1 |
Anexa nr.2 |
Anexa nr.3 |
| Anexa nr.4 |
Anexa nr.5 |
Anexa nr.6 |
| Anexa nr.7 |
Anexa nr.8 |
Anexa nr.9 |
| Anexa nr.10 |
Anexa nr.11 |
Anexa nr.12 |
| Anexa nr.13 |
Anexa nr.14 |
Anexa nr.15 |
Propunerile, sugestiile şi opiniile cu privire la acest proiect pot fi transmise la adresa de e-mail dezbateri@mmuncii.gov.ro în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site
 |
| Floare tarzie de toamna în mar |
Articolul 26 din Legea nr. 223/2015 reglementeaza posibilitatea ca, in anumite conditii, si militarii care au trecut in rezerva fara drept de pensie, dar au avut o vechime in serviciu mai mica de 10 ani, sa primeasca o pensie militara dupa ce mai intai si-au deschis un drept de pensie in sistemul public de pensii sau in alt sistem, de exemplu pentru avocati, in care au indeplinit conditiile cumulative de varsta si vechime pentru deschiderea unui drept de pensie.
Logica este ca in sistemul public de pensii stagiile militare mai mici de 10 ani au contat pentru deschiderea dreptului de pensie civila, nu si pentru calculul cuantumului pensiei civile, iar in sistemul pensiilor militare stagiile civile conteaza pentru deschiderea unui drept de pensie militara, nu si pentru calculul cuantumului pensiei militare.
Conditia esentiala pentru a obtine o astfel de pensie este ca dupa trecerea in rezerva militarii sa continue sa munceasca pentru a indeplini conditiile cumulative, vârsta și vechime, pentru deschiderea unui drept de pensie pentru limita de varsta, varsta redusa sau de invaliditate în alt sistem de pensie.
Aceasta condiție nu se cere celor care la data trecerii în rezerva aveau deja 10 ani vechime în serviciu. La implinirea varstei standard din sistemul pensiilor militare, acestia vor primi o pensie de serviciu in condițiile art. 19 din Legea 223/2015, chiar daca nu au mai lucrat dupa trecerea in rezerva.
Comun pentru pensiile stabilite în baza articolelor 19 și 26 este aplicarea articolului 29 alin.(3) potrivit caruia procentul de pensie nu se stabilește prin scădere din 65% ci se face proporția din 25 de ani, corespunzătoare vechimii în serviciu si sporului de vechime pentru condiții de munca. De exemplu dacă la trecerea in rezerva a avut 7 ani vechime în serviciu și 3 ani spor de vechime pentru condiții de munca, procentul de pensie va fi corespunzator proportiei vechimii cumulate de 10 ani din 25, respectiv (65×10) :25 = 26%
Daca baza de calcul a fost 5000 lei, pensia militara proportionala pentru 10 ani vechime cumulata va fi 5000 x26 %= 1300 lei
Daca vechimea cumulata este de 8 ani, pensia militara din aceeasi baza de calcul este 5000 x [(65×8):25]% =5000 x 20,8%= 1040 lei
„Articolul 26(1) Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a) și b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care îndeplinește condițiile cumulative de pensionare, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 19.–––-Alin. (1) al art. 26 a fost modificat de pct. 3 al art. 40 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 9 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 923 din 11 decembrie 2015.(2) Între sistemul pensiilor militare de stat și sistemul public de pensii, precum și sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condițiile alin. (1).(3) În situația prevăzută la alin. (1), pensia militară de stat se stabilește doar pentru perioadele de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24, la calculul pensiei de invaliditate stagiul potențial se acordă doar de către ultimul sistem în care persoana a fost asigurată”
Pentru reglarea acestor situații, dar si pentru valorificarea stagiilor suplimentare sau a stagiilor potentiale, Casa Nationala de Pensii a incheiat un protocol cu Casele de Pensii Sectoriale, Protocol pe care-l puteti studia AICI.Protocolul serveste si pentru situatia in care pensionarul militar lucreaza ulterior pensionarii in sistemul public si respectivele stagii nu au fost utilizate pentru calculul pensiei militare. Dreptul de pensie in sistemul civil se deschide si pentru cativa ani, nu trebuie sa se astepte stagii de cel putin 15 ani, pentru ca stagiile militare din decizia de pensie militara sunt recunoscute in sistemul public de pensii ca vechime pentru deschiderea unui nou drept de pensie civila, nu si pentru calculul cuantumului pensiei civile.
Deoarece pana astazi la orele 17, 00 nicio institutie abilitata de Constitutie nu a sesizat CCR cu vreo exceptie de neconstitutionalitate, Secretariatul Camerei Deputatilor, camera decizionala, a inaintat legea adoptata spre promulgare la Presedintie si apoi legea va fi publicata in MO.
Aveti AICI textul legii in forma pentru promulgare.
Legea intra in vigoare la data de 01 01 2024.
Dupa intrarea in vigoare a legii, cei care se considera vatamati si discriminati de modificarile aduse legilor speciale sau Codului Fiscal se pot adresa Tribunalelor cu actiuni principale privind vatamarea unor drepturi si in secundar pot cere sesizarea CCR cu exceptii de neconstitutionalitate.
Spre deosebire de ordonantele de urgenta, pentru contestarea legilor sau a dispozitiilor de lege la CCR nu exista procedura speciala reglementata de Legea Contenciosului Administrativ.
Impozitarea diferentiata a componentei necontributive a pensiilor de serviciu poate fi constitutionala daca se aplica tuturor pensiilor de serviciu si militare, a stabilit CCR prin Decizia nr. 467/2023. Componenta necontributiva poate fi stabilita direct sau indirect, ca rezultat al aplicarii unei sarcini fiscale, a mai concluzionat CCR la paragraful 160.
Toate pensiile de serviciu platite prin Casa Nationala de Pensii-cca 10 000-, au calculata componenta contributiva a pensiei de serviciu, componenta care se plateste de la Fondul de Pensii dupa ce pensionarul ajunge la varsta standard de pensionare in sistemul public de pensii, componenta care nu se impoziteaza suplimentar.
Pensiile de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015, platite prin Casele de Pensii. Sectoriale MApN,MAI si SRI, sunt calculate numai in componenta necontributiva, astfel ca acestea ar fi impozitate suplimentar pentru cuantumul care depaseste salariul mediu net si in situatia in care cuantumul contributiv al pensiei militarului este mai mare decat salariul mediu net pe economie.
Daca nu se impoziteza suplimentar pensiile din sistemul public de pensii, este constitutional sa nu se impoziteze suplimentar nici componenta contributiva a tuturor pensiilor de serviciu. Or, in cazul pensiilor militare care pot avea o componenta contributiva mai mare decat netul salariului mediu pe economie, articolul XV declarat neconstitutional impunea o impozitare suplimentara pe o buna parte din componenta contributiva. Nu exista scuza ca pensiile militare nu sunt calculate si in componenta contributiva!
Din cauza ca pensiile militare nu sunt impozitate cu 15% din partea care depăseste componenta contributiva, la fel cum sunt impozitate toate celelalte pensii de serviciu, CCR motiveaza prin paragrafele 158-169 din Decizia nr. 467/2023 de ce este neconstitutuonal art. XV din legea care modifica articolele din Codul Fiscal referitoare la impozitarea pensiilor.
La reexaminarea legii in Parlament, neconstitutionalitatea articolului XV poate fi acoperita prin punerea lui in concordanta cu considerentele din decizia CCR.
Impozitarea diferentiata a componentei necontributive a pensiilor de serviciu poate fi constitutionala daca se aplica tuturor pensiilor de serviciu si militare, a stabilit CCR prin Decizia nr. 467/2023. Componenta necontributiva poate fi stabilita direct sau indirect, ca rezultat al aplicarii unei sarcini fiscale, a mai concluzionat CCR la paragraful 160.
Toate pensiile de serviciu platite prin Casa Nationala de Pensii-cca 10 000-, au calculata componenta contributiva a pensiei de serviciu, componenta care se plateste de la Fondul de Pensii dupa ce pensionarul ajunge la varsta standard de pensionare in sistemul public de pensii, componenta care nu se impoziteaza suplimentar.
Pensiile de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015, platite prin Casele de Pensii. Sectoriale MApN,MAI si SRI, sunt calculate numai in componenta necontributiva, astfel ca acestea ar fi impozitate suplimentar pentru cuantumul care depaseste salariul mediu net si in situatia in care cuantumul contributiv al pensiei militarului este mai mare decat salariul mediu net pe economie.
Daca nu se impoziteza suplimentar pensiile din sistemul public de pensii, este constitutional sa nu se impoziteze suplimentar nici componenta contributiva a tuturor pensiilor de serviciu. Or, in cazul pensiilor militare care pot avea o componenta contributiva mai mare decat netul salariului mediu pe economie, articolul XV declarat neconstitutional impunea o impozitare suplimentara pe o buna parte din componenta contributiva. Nu exista scuza ca pensiile militare nu sunt calculate si in componenta contributiva!
Din cauza ca pensiile militare nu sunt impozitate cu 15% din partea care depăseste componenta contributiva, la fel cum sunt impozitate toate celelalte pensii de serviciu, CCR motiveaza prin paragrafele 158-169 din Decizia nr. 467/2023 de ce este neconstitutuonal art. XV din legea care modifica articolele din Codul Fiscal referitoare la impozitarea pensiilor.
La reexaminarea legii in Parlament, neconstitutionalitatea articolului XV poate fi acoperita prin punerea lui in concordanta cu considerentele din decizia CCR.
În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.583 lei, din care 19.662 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 5.354 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat. Omul cu cea mai mare pensie din România era Gheorghe Bălășoiu. El a murit în iulie 2022, […]
Articolul Care este cea mai mare pensie din România! Cât încasează lunar beneficiarii de pensii de serviciu. Pe ce loc se clasează Giurgiu, privind nivelul pensiilor! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.
Impozitarea diferentiata a componentei necontributive a pensiilor de serviciu poate fi constitutionala daca se aplica tuturor pensiilor de serviciu sau militare, a stabilit CCR prin Decizia nr. 467/2023. Componenta necontributiva poate fi stabilita direct sau indirect, ca rezultat al aplicarii unei sarcini fiscale, a mai concluzionat CCR la paragraful 160.
Toate pensiile de serviciu platite prin Casan Nationala de Pensii-cca 10 000-, au calculata componenta contributiva a pensiei de serviciu, componenta care se plateste de la Fondul de Pensii dupa ce pensionarul ajunge la varsta standard de pensionare in sistemul public de pensii, componenta care nu se impoziteaza suplimentar.
Pensiile de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015, platite prin Casele de Pensii. Sectoriale MApN,MAI si SRI, sunt calculate numai in componenta necontributiva, astfel ca acestea ar fi impozitate suplimentar pentru cuantumul care depaseste salariul mediu net si in situatia in care cuantumul contributiv al pensiei militarului este mai mare decat salariul mediu net pe economie.
Daca nu se impoziteza suplimentar pensiile din sistemul public de pensii, este constitutional sa nu se impoziteze suplimentar nici componenta contributiva a tuturor pensiilor de serviciu. Or, in cazul pensiilor militare care pot avea o componenta contributiva mai mare decat netul salariului mediu pe economie, articolul XV declarat neconstitutional impunea o impozitare suplimentara pe o buna parte din componenta contributiva. Nu exista scuza ca pensiile militare nu sunt calculate si in componenta contributiva!
Din cauza ca pensiile militare nu sunt impozitate cu 15% din partea care depăseste componenta contributiva, la fel cum sunt impozitate toate celelalte pensii de serviciu, CCR motiveaza prin paragrafele 158-169 din Decizia nr. 467/2023 de ce este neconstitutuonal art. XV din legea care modifica articolele din Codul Fiscal referitoare la impozitarea pensiilor.
La reexaminarea legii in Parlament, neconstitutionalitatea articolului XV poate fi acoperita prin punerea lui in concordanta cu considerentele din decizia CCR.
Marcel Ciolacu ar trebui să își depună mandatul de premier dacă proiectul prin care pretinde că sunt eliminate pensiile speciale ale parlamentarilor este respins de Curtea Constituțională. Parlamentarii beneficiază astăzi de pensii speciale din cauza unei legi care a intrat în vigoare în 2015, printre semnatari aflându-se Marcel Ciolacu. În toți acești ani, PNL a […]
Noile cerințe ale specialiștilor europeni
-un impozit de 15% pe venitul net, nu 30% pe venitul brut, așa cum este în proiectul de lege.
-să se adauge măcar o lună la fiecare șase luni, în perioada de grație de 5 ani
-la funcționarii publici parlamentari oficialii europeni cer scoaterea celor șapte salarii brute acordate la ieșirea la pensie.
Întrebat despre aceste solicitări, ministrul Muncii, Marius Budăi a adus următoarele clarificări:
Eu am spus tot timpul că pensiile militare nu sunt pensii speciale. Spun tot timpul că sunt indemnizații și pensii stabilite în baza unei legi speciale. Pensii speciale nu există, dar se regăsesc în PNRR-ul României, pentru că nu e așa l-au lucrat niște profesioniști…
– Câte pensii sunt în această categorie?
În total 200.000 din care 190.000 lei pensii militare și 10.000 sunt celelalte categorii.
– Care sunt principiile prin care se vor modifica aceste 200.000 de pensii?
O creștere treptată a perioadei de raportare a calculului care să ajungă la fel ca în sistemul public de pensii pe întreaga perioadă în care ai lucrat.
Un principiu extrem de important este să nu mai existe cazuri în care pensia să depășească venitul avut în activitate. Şi mai mult de atât să nu mai fie permise perioade asimilate, să nu fie perioada asimilată mai mare de cât ai lucrat în meseria respectivă.
– Ce se va întâmpla cu pensiile în plată?
Cele care depășesc veniturile avute în activitate vor fi recalculate fără să fie afectată partea de contributivitate. Ceea ce depășește venitul mediu brut, vedem la care ne raportăm brut sau net, şi care sunt cifrele finale care se impozitează.
Trebuie să ne uităm la principii, la cele enunțate și să facem un lucru extrem de important să nu mai dăm posibilitatea unor abuzuri legale
Va intra în vigoare în termen de 60 de zile de la publicarea legii pentru a avea și posibilitatea să adaptăm și programul informatic.
Conform unui comunicat de presă până la data de 7 iunie 2023, la nivelul Casei Județene de Pensii Giurgiu, au fost depuse 1645 cereri, majoritatea (circa 80%) fiind pentru perioada: mai-septembrie 2023. Pentru seria VII-a au fost alocate de către Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), un număr de 95 locuri din care s-au repartizat […]
CASA de PENSII SECTORIALĂ a SRI
COMUNICAT
privind transmiterea pe e-mail a talonului de plată, conform
prevederilor Legii nr. 79/2023
În conformitate cu Legea nr. 79/2023 pentru modificarea şi
completarea art. 67 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de
stat, Casa de Pensii Sectorială transmite, la cerere, pe e-mail talonul de
plată în format electronic pensionarilor care au optat pentru efectuarea plății
drepturilor de pensie în cont curent sau în cont de card.
Modelul de cerere poate fi găsit pe site-ul SRI la secțiunea Contact –Casa de Pensii Sectorială – Materiale utile.
Cererea se completează și se transmite Casei de Pensii Sectoriale prin
poștă sau e-mail, pensii@sri.ro ,urmând ca talonul de plată în format electronic să fie
transmis începând cu luna următoare înregistrării cererii, în maximum 48 de
ore de la efectuarea plății drepturilor în cont curent sau cont de card.
CASA de PENSII SECTORIALĂ a MAI
Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. informează beneficiarii drepturilor de pensie aflați în evidența proprie despre următoarele aspecte:
1. Persoanele care și-au deschis cont personal în aplicația aflată la adresa www.casapensii.mai.gov.ro/online, vor putea să aibă acces, începând cu plata drepturilor de pensie aferente lunii IULIE, la forma electronică a taloanelor de plată.
Cu această ocazie beneficiarii vor avea posibilitatea printării taloanelor de pensie, ori de câte ori au nevoie, cu ajutorul contului personal.
Menționăm faptul că acestea vor fi transmise fizic, în continuare, lunar la adresa de domiciliu potrivit prevederilor legale în vigoare.
2. Având în vedere prevederile art. 12 alin. (1) lit. c) Legii nr. 168/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat, ale O.M.A.I. nr. 48/2021 privind aprobarea Normelor de aplicare în Ministerul Afacerilor Interne a Legii nr. 168/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat, precum și în urma conferirii titlului de „Veteran din teatrele de operații“, Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. procedează la emiterea deciziilor de acordare a indemnizației prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 168/2020, urmând ca în luna AUGUST a anului curent, odată cu plata drepturilor de pensie cuvenite, să fie achitate și drepturile financiare aferente perioadei 04.02.2021-31.08.2021.
3. Pe această cale reamintim tuturor beneficiarilor aflați în evidența Casei de Pensii Sectoriale a M.A.I. despre posibilitatea creări unui cont personal accesând link-ul www.casapensii.mai.gov.ro/online.
Informațiile la care au acces în contul personal, precum și pașii ce trebuie urmați sunt prezentate în comunicatul aflat pe site-ul nostru și poate fi accesat aici.
29.06.2021
