Pensionarii primesc banii mai devreme în luna august 2023, având în vedere că urmează minivacanța de Sfânta Mărie. Însă, modalitatea de livrare diferă în funcție de opțiunea pe care seniorii au ales-o. Astfel, pentru cei cărora Poșta Română le livrează banii, vestea este că pensia va ajunge la ei în intervalul 1 august-13 august. Dacă poștașii nu …

Citeste pe larg

 Pe adresa blogului a sosit acest recent raspuns primit de unul dintre cititori de la Comisia Europeana. In absenta moderatorului, facem doar oficiul de a-l supune atentiei cititorilor si in special premierului Ciolacu.

Comisia avertizeaza ca indeplinirea satisfacatoare a Jalonului 215 va conta pentru acordarea celei de-a treia cereri de plata PNRR.

                                                                                                                                                                                                     
                                                                                                                                                                                                         Dear Sir,
please find enclosed a letter signed in SG RECOVER.
Kind regards
The Secretariat


COMISIA EUROPEANĂ                                Ref.Ares ( 2023 ) 4822831 – 11.07.2023

SECRETARIATUL-GENERAL

Direcția RECOVER.B – Redresare și reziliență II

SG.RECOVER.B.2 – Piața unică, Cercetare și Inovare – Estonia, Letonia, Lituania, România

Bruxelles

SG.RECOVER.B.2/MZ

   Stimate domnule,

   Vă mulțumim pentru mesajul adresat doamnei Céline Gauer prin care v-ați exprimat îngrijorările privind efectele impozitarii asupra pensiilor militare. Doamna Gauer mi-a solicitat să vă răspund la adresă în numele dânsei.

   România a transmis un plan național de redresare și reziliență (PNRR) care, în urma unei evaluări pozitive a Comisiei Europene, a fost aprobat de către Consiliu. Acest Acord (Decizia Consiliului de punere în aplicare și Anexa) include jaloane și ținte obligatorii din punct de vedere juridic legate de diferite reforme și investiții pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a primi plățile respective.

   Reforma pensiilor este un element cheie al PNRR. Această reformă urmărește să consolideze principiul contributivității, să asigure sustenabilitatea fiscală, să sporească gradul de adecvare și caracterul echitabil al sistemului, abordând în același timp recomandările specifice de țară adresate României de-a lungul ultimilor ani. O reformă cuprinzătoare a pensiilor, care include toate categoriile de pensii speciale, va crea spațiul necesar astfel încât România să poată aborda provocările viitoare legate de demografie și de îmbătrânirea populației.

   Reforma pensiilor speciale este inclusă într-un jalon distinct (215). Potrivit acestui Acord (Decizia Consiliului de punere în aplicare și Anexa), noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale (inclusiv pe cele militare) și le va alinia la principiul contributivității. Pensiile în plată trebuie să fie recalculate având la bază principiul contributivității, vechimea în profesie și o reajustare a procentului legat de veniturile obținute. Totodată, perioada minimă de cotizare trebuie să fie similară cu cea aplicată în fondul public de pensii.

    Îndeplinirea satisfăcătoare a acestui jalon va fi evaluată în contextul celei de-a treia cereri de plată. Vă asigurăm că la nivelul Comisiei Europene monitorizăm atent implementarea Planului de Redresare și Reziliență al României.

   Cu deosebită considerație,

 Luca ROSSI 

  Șef de unitate

Citeste pe larg

 

De la orele 14,00 este programata sedinta comuna a Senatului si Camerei Deputaților pentru dezbaterea Raportului la Pl-x411/2013

Pl-x 411/2023 Propunerea legislativă pentru abrogarea Capitolului XI din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor (Pl-x 411/2023; L 382/2023) – lege organică
Procedură de urgenţă

Raportul Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului (Adoptare)-distribuit-22.06.2023

Lucrarile sedintei comune pot fi urmarite in transmisie directa aici:
Demersul legislativ de astazi este un preambul pentru incurajarea parlamentarilor sa voteze in zilele urmatoare eliminarea cumulului pensiei cu salariul in sistemul bugetar si apoi sa voteze reforma pensiilor speciale potrivit cerintelor CE prin PNRR.

Citeste pe larg

                                         Saptamana  viitoare, mai precis, joi, 29 iunie 2023, se voteaza PLx-nr. 224/2023. 

Ministrul Alina Gorghiu  spus ca saptamana viitoare va fi o saptamana de foc     in  Parlament, iar Camera Deputatilor va vota aceasta lege care este jalon si       responsabilitate în PNRR.

„Vă garantez că vom găsi soluţia echilibrată, astfel încât să avem această reglementare a pensiilor de serviciu odată pentru totdeauna tranşată. Legiferarea porneşte de la principiul care a revoltat întreaga societate şi anume că nicio pensie de serviciu nu poate să depăşească venitul obţinut în cursul perioadei de cotizare. Pe scurt, nicio pensie nu poate să fie mai mare decât salariul”.

”O parte este legată de etapizare, într-adevăr vârsta de pensionare poate fi o problemă pe care o contestă, în continuare, magistraţii, însă discuţiile au fost în parametrii pe care vi-i spun acum, şi anume nicio pensie nu poate să depăşească salariul, nu se vor crea noi categorii de pensii speciale iar pensiile speciale se vor calcula pe baza principiului contributivităţii”, a mai arătat Gorghiu. Despre continuarea protestelor, Alina Gorghiu a spus: ”Vă spunem ce vom face la nivel de coaliţie, la nivel de guvern şi la nivel de Parlament. Săptămâna viitoare va fi o săptămână de foc în Parlament, Camera Deputaţilor va vota această lege care este jalon şi responsabilitate în PNRR”.

Ea a menţionat ca ”vor merge mai departe cu această reformă”.

Citeste pe larg

Articol sosit pe adresa blogului de la @mosmartin

Bună seara, Huhu ! Și tot ce-i mai bun ! Dacă vei considera oportun și util …poți deschide un topic cu următorul conținut :  

 Iată ce se va întâmpla – cât de curând – la pensiile militare de stat !!  

Cele care urmează a fi expuse sunt doar pentru cei care au foarte multă răbdare să analizeze și să contraargumenteze, unde și dacă se impune… exclusiv în termeni juridici și de bunsimț !  Iată ce se va întâmpla și de ce – până la finele lunii curente – cu pensiile militare în plată !  

În proiectul de lege privind unele modificări și completări în domeniul pensiilor de serviciu ( Plx nr. 244 / 2023 ) și care se află la Camera Deputaților este menționată o supraimpozitare ( definită în proiect drept cotă de impunere ) de 30 % a cuantumului pensiilor pentru ceea ce depășește câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat ! 

 În prezent – conform Legii nr. 369 / 2022 – acest câștig salarial mediu brut aferent anului în curs este de 6789 lei. În spațiul public ( la o emisiune tv ), ministru’ Budăi a confirmat faptul că o variantă de pus în practică poate fi și cea solicitată de către Comisia Europeană, respectiv ca supraimpozitarea să se realizeze la netul pensiei, nu la brut !  Procentul menționat ca solicitat de către Comisie este de 15 % și nu de 30 % ( cum este în proiect ), dar aplicat pentru diferența dintre pensia netă în plată și cuantumul net aferent câștigului mediu brut susmenționat.

 Din perspectiva reglementărilor în vigoare, reținerile din salariul brut, respectiv contribuția individuală la bugetul de stat ( în cazul militarilor ), contribuția la sănătate și impozitul, totalizează un procent de 41,5 %.  Pe cale de consecință cuantumul net aferent câștigului salarial mediu brut de 6789 lei este de 3972 lei ( 58,5 % din 6789 ). 

 Înainte de a concluziona dacă se va opta ori nu pentru o astfel de supraimpozitare la net este imperios necesară – pentru înțelegere – o scurtă și concretă exemplificare ! Iar aceasta va avea în vedere – nu râdeți, pentru că veți vedea și de ce – chiar situația cu „Ciucă al nost'” ! A nu se înțelege, în mod eronat, faptul că trimiterea este la persoana menționată din anumite motive de o anumită factură ori conotație !  Nu, nicicum !  Ea are în vedere doar faptul că datele la care voi face referire sunt nu numai publice, cât și mai mult decât edificatoare pentru înțelegerea problematicii în cauză !  

Așadar, iată datele concrete : conform declarației de avere a celui menționat – din 09.05.2016 – și care, conform reglementărilor, are în vedere venitul salarial net din anul anterior, respectiv 2015…rezultă un cuantum net de 118940 lei.  Pe cale de consecință, putem admite corespondentul mediu lunar net al soldei acestuia – din anul 2015 – de 9912 lei. Acestui ultim cuantum îi corespunde – având în vedere reținerile aplicabile soldei brute în anul 2015, respectiv CAS = 10,5 %, CASS = 5,5 % și impozitul de 16 % – un cuantum brut al soldei lunare de 14048 lei.  Un alt argument opțional pentru exemplificare cu „Ciucă al nost’ ” –  pe lângă cele anterior menționate – rezultă și din faptul că avem în vedere astfel o carieră militară care, prin prisma prevederilor Legii nr.223 / 2015, întrunea procentele maxime de stabilire a unei pensii militare brute, respectiv acel 85 % ( art.30 din lege, modificat prin OUG nr.57 / 2015 ) și acel 20 % pentru Ordinul Meritul Militar ( art.11 din Legea nr. 80 / 1995 )…încă din anul anterior menționat, respectiv 2015 !  Dar, pe de altă parte, Legea nr. 223 / 2015 a intrat în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2016. Să admitem faptul că „Ciucă al nost’ ” ar fi trecut în rezervă în anul 2016, cu o medie a soldelor brute similară cu solda brută anterior menționată, respectiv de 14048 lei !  Drept urmare, pensia brută astfel stabilită din baza de calcul de calcul de 14048 lei ar fi de 14329 lei ( aplicând 85 % și ulterior, 20 % ). Prin aplicarea indexărilor / majorărilor anuale acordate la pensiile militare ( 5 %, 5,25 %, 1,3 %, 4,6 %, 2,6 % și 5,1 % ) ar rezulta o pensie brută prezentă în cuantum de 18093 lei și respectiv – ca urmare a impozitării cu 10 % la ceea ce depășește 2000 de lei – una în cuantum net de 16484 lei !  Din declarația de avere a fostului premier, din data de 09.06.2021 – care vizează veniturile nete aferente anului anterior, respectiv 2020 – rezultă faptul că venitul net din pensii al acestuia a fost de 215880 lei.  Prin  urmare, rezultă o pensie netă lunară în cuantum de 17990 lei.  În conformitate cu art.84 din OUG nr. 114 / 2018, cuantumul net susmenționat a fost indexat ulterior de două ori, respectiv cu 2,6 % și 5,1 %, rezultând astfel pensia netă actuală a lui „Ciucă al nost’ ” în cuantum de …19399 lei !  Așadar, mai mare cu 1399 lei decât acel cuantum „arhivehiculat pe sticlă” de …18000 lei ! Prin prisma coroborării prevederilor art. 84 din OUG nr. 114 / 2018 ( referitoare la indexări ), ale art. VII, punctul 3 din OUG nr. 59 / 2017  ( privind limitarea pensiei nete la media soldelor nete aferente celor brute din baza de calcul a pensiei ) și ale celor din OUG nr.79 / 2017, de modificare a Codului Fiscal ( referitoare la procentele  pentru reținerile din solda brută și care totalizează 41,5 %, așa cum am menționat încă de la început )…rezultă un cuantum brut al pensiei – aferent celui net de 19399 lei – de…33161 lei !  

Concluzii : 

1. Chiar dacă pensia netă în plată putea fi mai mare decât solda netă din activitate – ceea ce a fost o aberație marca legislativ și președinție – iar aceasta pentru perioada dintre 1 ianuarie 2016 ( când a intrat în vigoare Legea nr. 223 / 2015 ) și 15 septembrie 2017 ( când OUG nr. 59 / 2017 a stopat aberația, dar a adus o alta, respectiv eliminarea actualizării pensiilor militare ), aplicând toate indexările / majorările la pensia ce ar fi fost stabilită în anul 2016…pensia netă în plată rezultată în prezent, respectiv de 16484 lei este…evident și substanțial mai mică decât cea în plată din prezent și care a fost stabilită în anul 2019 ( ajungând acum la 19399 lei ), chiar dacă aceasta din urmă a fost limitată la media soldelor nete ( conform art. VII, punctul 3 din OUG 59 / 2017 ) !  Iar aceasta în condițiile în are vorbim de „Ciucă al nost’ Întâiul” și de „Ciucă al nost al Doilea” și care au fost „gemeni” în activitate, respectiv au avut același grad ( general ), aceeași funcție ( dom’ Ciucă a fost șeful Statului Major General din ianuarie 2015 ), aceeași vechime în serviciu și condiții de muncă ( n.n. – pe cale de consecință, rezultând procentele complete de stabilire a pensiei de serviciu, respectiv de 85 % pentru raportare la baza de calcul și de 20 % ( Ordinul Meritul Militar ) pentru o vechime de cel puțin 25 de ani de „caschetă” ) !  Cauzele acestui brut „kilometric” al pensiei lui „Ciucă al nost’ al Doilea”, respectiv de…33161 lei ( față de numa’ 18093 lei în cazul lui „Ciucă al nost’ Întâiul” ), cât și a sumei de 2915 lei cu care este mai mare pensia netă în plată a lui „Ciucă al nost’ al Doilea”, rezidă atât în trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, implicit majorarea lor, cât și în creșterile salariale corespondente Legii nr. 153 / 2017 ! 

 2. O eventuală supraimpozitare cu 30 % la brutul pensiilor în plată ( care ar depăși acel câștig salarial mediu brut de 6789 lei ) și care e verificabilă „limpede ca lacrima” prin prisma exemplului dat, ar fi vădit discriminatorie și „cu dedicație”, ea neeliminând inechitățile profunde existente în prezent la pensiile militare, nici măcar diminuându-le, ci, din contră….amplificându-le !! Cum ?!  Oricine poate face calculele și poate constata că aplicând acel 30 % la diferența dintre 33161 lei           ( pensia „kilometrică” a lui „Ciucă al nost al Doilea” ) și 6789 lei ( câștigul salarial mediu brut ), efectul asupra pensiei nete actuale în plată de 19399 lei este….ZERO !! Pentru curioși : faceți calculele și pentru un procent de 50 % și veți constata același efect nul asupra pensiei nete în plată susmenționate !  Abia de la un procent de 51 % aceasta ar fi afectată…”timid”, cu 167 lei, ajungând astfel la un cuantum net in plată de…19232 le !  O fi vreo „inginerie financiară” la mijloc, susținută cu sârg de prin 2017 ?!  Concluzia acestui punct  2 :  pe o variantă de supraimpozitare cu 30 % a ceea ce depășește 6789 lei brut, efectul la pensiile militare nete în plată și stabilite după 15 septembrie 2017 (n.n. – „celebra” OUG nr. 59 ) ar fi…ZERO !  Pentru toate celelate pensii, stabilite / recalculate anterior „datei de deschidere a anului școlar 2017” efectul s-ar simți – chiar și substanțial – „în buzunar” !  „Curat murdar, coane Fănică !” …ar exclama maestru’ Caragiale !  

3. Prin aplicarea supraimpozitării de 15 % la netul pensiilor în plată, guvernanții „împușcă 4 iepuri dintr-o lovitură”, respectiv :  

a) rezonează cu solicitarea vehiculată a Comisiei Europene, adică supraimpozitare cu 15 % la net, nu cu 30 % la brut ! 

 b) cuantumul fiecărei pensii nete în plată mai mare de 3972 lei se reduce într-o măsură mai mare decât în varianta supraimpozitării cu 30 % la brutul mai mare de 6789 lei, cu efect produs în netul rezultat !  Și de aici cheltuieli mai mici cu pensiile nete în plată !  Ca paranteză, prin prisma exemplului dat, pensia netă în plată a lui „Ciucă al nost’ al Doilea”, prin supraimpozitarea la net cu 15 % ar fi diminuată de la cei 19399 lei la …17085 lei !  Așadar o reducere – la net – de 2314 lei ( ( 19399 – 3972 ) x 15 % ) ! Pe când, pe varianta  supraimpozitării cu 30 % la brut ( așa cum a fost detaliat anterior ), efectul asupra cuantumului net în plată a pensiei lui „Ciucă al nost’ al Doilea” ar fi fost…zero ! 

 c) cheltuielile bugetare pe net scad și mai mult prin includerea „la tăiere” și a categoriei celor trecuți in rezervă ulterior lui septembrie 15, anul de grație 2017 !  d) prin includerea „la tăiere” a acestei ultime categorii menționate ( care oricum – pe ansamblu – include pensii mai mari față de cele ale celor „născuți mai devreme” și implicit în rezervă de dinaintea lui 2017, așa cum a rezultat și din exemplul cu „gemenii Ciucă” ), guvernanții obțin și o relativă „calmare a dihoniei psihologice create” – tot de ei – cu privire la tratamentul juridic al rezerviștilor de dinainte și de după acel blestemat 2017, când o echipă „celebră” a eliminat actualizarea pensiilor militare !  Personajele sunt arhicunoscute !  

Concluzii finale : Supraimpozitarea cu 30 % la brutul pensiilor mai mari de 6789 lei nu ar elimina nicicum inechitățile profunde existente la pensiile militare, ci, din contră…le-ar tot adânci pe măsura trecerii timpului ! 

 Supraimpozitarea cu 15 % la netul pensiilor mai mari de 3972 lei net nu elimină inechitățile majore existente, nu le amplifică, doar le diminuează… infim și nesemnificativ !  

Niciuna dintre aceste variante – cu efect în scrâșnet de dinți și „urări de bine la adresa mamelor guvernanților” – nu reprezintă soluția de eliminare a inechitățior profunde existente la pensiile militare !  Altfel spus, acel 30 % ar fi fost …antireforma pensiilor militare, iar acel 15 % ( foarte probabil și pus în practică ) nu e decât un paleativ al reformei, un „frate bun” cu acel 30 % ! 

 Soluția corectă, viabilă și necesară pentru eliminarea multiplelor și majorelor inechități existente la pensiile militare este una singură, respectiv RECALCULAREA tuturor celor aflate în plată !  Nu detaliez aici diversele variante prin care se poate realiza aceasta pentru că ar necesita foarte mult spațiu de analiză și argumentare ! 

 Cert este faptul că recalculări ale pensiilor militare au tot fost ( 2001, 2011, 2016 ) și nu e decât naivitate în a crede că ele nu vor mai fi, iar aceasta și cât de curând, mai ales că – temporal și sub aspect al efectelor „benefice” pentru toți rezerviștii – actualei legi 223…”i se cam împlinește sorocu’ „!  

Mai mult, dar și cu fundament juridic, Curtea Constituțională, în diverse reglementări ale acesteia  ( cu titlu de exemplu, Decizia nr. 900 / 2020 – punctul 116 ) menționează faptul că pensiile plătite de la bugetul de stat pot fi modificate ( mărite, micșorate, implicit recalculate ) în funcție de resursele bugetare și politica fiscală a statului !  Zilele ce vin vor însemna „o luptă pierdută” pentru toți rezerviștii cu mai mult de „4000 în buzunar”, dar….”războiu’ continuă” și va fi câștigat – cât de curând – printr-o victorie al cărei nume este…RECALCULAREA !  Doamne ajută cu bine, tuturor !


Citeste pe larg

Noile cerințe ale specialiștilor europeni 

 -un impozit de 15% pe venitul net, nu 30% pe venitul brut, așa cum este în proiectul de lege.

-să se adauge măcar o lună la fiecare șase luni, în perioada de grație de 5 ani

-la funcționarii publici parlamentari oficialii europeni cer scoaterea celor șapte salarii brute acordate la ieșirea la pensie.

Întrebat despre aceste solicitări, ministrul Muncii, Marius Budăi a adus următoarele clarificări:

Eu am spus tot timpul că pensiile militare nu sunt pensii speciale. Spun tot timpul că sunt indemnizații și pensii stabilite în baza unei legi speciale. Pensii speciale nu există, dar se regăsesc în PNRR-ul României, pentru că nu e așa l-au lucrat niște profesioniști…


 – Câte pensii sunt în această categorie?

În total 200.000 din care 190.000 lei pensii militare și 10.000 sunt celelalte categorii.


– Care sunt principiile prin care se vor modifica aceste 200.000 de pensii? 


O creștere treptată a perioadei de raportare a calculului care să ajungă la fel ca în sistemul public de pensii pe întreaga perioadă în care ai lucrat.


Un principiu extrem de important este să nu mai existe cazuri în care pensia să depășească venitul avut în activitate. Şi mai mult de atât să nu mai fie permise perioade asimilate, să nu fie perioada asimilată mai mare de cât ai lucrat în meseria respectivă.

– Ce se va întâmpla cu pensiile în plată?


Cele care depășesc veniturile avute în activitate vor fi recalculate fără să fie afectată partea de contributivitate. Ceea ce depășește venitul mediu brut, vedem la care ne raportăm brut sau net, şi care sunt cifrele finale care se impozitează.

Trebuie să ne uităm la principii, la cele enunțate și să facem un lucru extrem de important să nu mai dăm posibilitatea unor abuzuri legale

Va intra în vigoare în termen de 60 de zile de la publicarea legii pentru a avea și posibilitatea să adaptăm și programul informatic.


Citeste pe larg

O nouă ședință de lucru a Colegiului Prefectural Giurgiu s-a desfășurat joi, 25 mai 2023, prilej cu care a fost prezentă activitatea Casei Judeţene de Pensii Giurgiu în anul 2022. În linii generale, statisticile arată umărul pensionarilor de stat a scăzut cu 1.224 de persoane, de la 52.932 la 31 decembrie 2021, la 51.708 la […]

Citeste pe larg

  În contextul grevei profesorilor, președintele USR Cătălin Drulă i-a cerut lui Marcel Ciolacu să voteze proiectele USR pentru eliminarea pensiilor speciale. În acest fel, Guvernul ar avea bani pentru creșterea salariilor profesorilor și pentru alte proiecte de care românii au nevoie, a precizat liderul USR. „Pentru salarizarea profesorilor, i-am propus lui Marcel Ciolacu să […]

Citeste pe larg

Potrivit prevederilor OUG nr.130/2021,  venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 de lei și, după caz, a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată. Un pensionar care obține venituri din pensie în cuantum brut de 2.500 de lei nu trebuie să plătească contribuția […]

Citeste pe larg

 După ce peste o mie de magistrați  au contestat că nici pensiile lor nu sunt pensii speciale, deși sunt reglementate de o lege specială, a devenit o banalitate mai vechea zicere a decidenților  din sitemul instituțiilor de apărare că pensiile militare nu sunt speciale, așaaa… să nu se sesizeze cineva că, în realitate, ei se opun reformei  pensiilor…militare, de teama că recalcularea le-ar ciunti din privilegiile pe care cu migală le-au plănuit de câțiva ani de zile, sacrificând drepturile mai vechilor pensionari, considerați rezerviști de mâna a doua.

Spre deosebire de decidenții militari, grosul pensionarilor magistrați sunt dispuși să sacrifice veniturilor viitorilor pensionari din Magistratură, numai să nu nu se atingă nimeni de enormele lor pensii. 

Aflat la Focșani, civilul Tîlvăr a spus astăzi :

„Ministerul Apărării Naţionale a susţinut cu consecvenţă faptul că pensiile militarilor nu pot fi considerate pensii speciale. În acest context, pledăm pentru adoptarea de măsuri de reformă echitabile, în acest domeniu, care să asigure sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii”

Fraza a doua o auzim mestecată de toți miniștrii Apărarii și de Interne din ultimii 5 ani, astfel că nimeni nu o mai ascultă.

Auzi enormitate, spusă tot la Focșani!

„Nu putem risca pe fondul acestor discuţii ca de exemplu cei peste 7.000 de militari doar din Ministerul Apărării Naţionale, care îndeplinesc condiţiile de trecere în rezervă pe actualul sistem de pensionare să considere că singura lor soluţie este trecerea în rezervă. Toţi sunt oameni cu mare experienţă, mulţi sunt încadraţi pe posturi de comandă şi va fi impozibil pentru sistemul militar să absoarbă şocul plecării lor într-un timp atât de scurt”,

Ia încercați cu RECALCULAREA PENSIILOR MILITARE ÎN PLATĂ, domnule Tîlvăr, și vedeți câți dintre cei 7000 de mai riscă să iasă la pensie înainte de a împlini limita de vârstă redusă, reglementată de art. 21 din Legea 223/2017, ca să nu mai vorbim și de pensionările anticipate parțiale, practicate speculativ de cei care după ce au ajuns pe funcții mai mari, pentru a le conserva și după pensionare.

Recalcularea pensiilor militare în plată, care niciodată nu este socotită retroactivă, dacă nu privește și prestațiile anterioare, ar fi o măsură de prevenție a depopulării Armatei de cadre competente și în puterea muncii. Viitorii ministri se vor ruga de cadrele active  să se pensioneze la vârsta redusă cu 13 ani și ele  vor spune că preferă să muncească până la limita de vârstă de 60 de ani sau cel mult până la vârsta în care procentul de pensie va fi egal cu 58,5%, plafonul maxim al pensiei nete. 

Plafonarea pensiilor militare este un risc pentru instituțiile militare. Nimeni nu va mai fi dispus să muncescă o lună în plus, dacă nu este cointeresat să primească o pensie netă mai mare de 58,5%, așa cum un risc a fost și plafonarea brutului pensiilor militare la 85% din baza de calcul.

Citeste pe larg