By:
On:
In: pensii magistrati, pensii militare

 

Un procuror militar cu  gradul de locotenent-colonel, cu funcție de execuție in Direcția Națională Anticorupție din Parchetul General de pe lângă ICCJ, a cerut Tribunalului București să oblige Ministerul de Finanțe și angajatorul să-i tranfere CIBS-ul incasat din martie 2017 până in prezent de la Bugetul Statului in contul Casei Naționale de Pensii Publice și in viitor contribuția pentru pensie de 25% să fie virată tot la CNPP, iar CNPP sa-i calculeze cota de contribuție corespunzătoare Pilonului 2 de pensii private.

Se consireră discriminat față de magistrații civili din două motive:

1. Nu poate să opteze la imnplinirea vârstei standard de pensionare intre pensia de serviciu de magistrat și pensia contributivă  din sistemul public.

2. Este privat de veniturile reprezentând cota de contribuție la Pilonul 2 de pensii private

Cauza a ajuns la ICCJ pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. Inalta Curte a respins sesizarea ca inadmisibilă, lăsând instanțele să decidă dacă există discriminare intr-o asemenea speță.
Nu-i așa că oricare militar poate invoca asemenea discriminări?

Citeste pe larg

By:
On:
In: Recalculare pt stagii ulterioare
 

Ordinul comun, cunoscut de noi ca M25/2016

Pe lânga recalcularea pensiilor militare in plată la data de 31 12  2010, potrivit Legii 119/2010, au fost si situații in care fosti militari care nu indepliniseră la trecerea in rezerva condițiile pentru pensie militară de serviciu sau invaliditate. Ei au continuat sa munceasca  si  si-au deschis drepturile de pensie in perioada 2011-2015 in baza Legii 263/2010. Pentru deschiderea drepturilor de pensie dar si pentru calculul cuantumului ei, Casele Teritoriale au utilizat si stagiile de serviciu in armata, desigur, in cele mai multe cazuri,  pe cele mai mici de 15 ani, pentru ca nu mai exista o lege a pensiilor militare.

In aceeasi perioada cuprinsa intre 01 01 2011 si 31 12 2015, cei care avusesera o decizie de pensie militara si au intrat sub incidenta Legii nr. 119/2010, au avut posibilitatea ca la decizia de  recalculare in sistemul public de pensii să adauge, potrivit art. 107 din Legea nr. 263/2010,  noi stagii civile lucrate ulterior pensionarii si nu putuseră sa le valorifice potrivit legislatiei anterioare.

Au mai fost și incă mai sunt pensionari militari care potrivit legislației anterioare anului 2011, și-au deschis dosare de pensie la casele teritoriale pentru stagiile lucrate dupa pensionare. Acele dosare au rămas in plată  la casele teritoriale și după anul 2011. Nu au fost conexate cu noile dosarele de pensie civilă pentru militari, pensii recalculate potrivit Legii nr. 119/2010. Aceasta categorie de pensionari a avut posibilitatea ca noile stagii lucrate după pensionare să le adauge la  dosarele de la casele teritoriale, scapând de interpretarea eronată a L 223/2010, art. 109, prin Ordinul M25/2016, potrivit căruia și stagiile civile au fost utilizate pentru recalcularea pensiilor militare, deși, de principiu, noua lege a pensiilor militare interzicea utilizarea stagiilor civile in calculul cuantumului pensiei militare.

După reapariția legii pensiilor militare și recalcularea pensiilor pentru  militari in sistemul pensiilor militare  s-a pus problema reglementarii regimului juridic al stagiilor militare utilizate pentru calculul cuantumului pensiilor civile pentru militari in perioada anilor 2011-2015 si al stagiilor civile utilizate pentru calculul cuantumului pensiilor civile pentru militari.

Pentru perioada de tranzitie de la pensiile civile pentru militari la pensiile militare recalculate in baza Legii nr. 223/2015, legiuitorul a prevăzut două modalitțti de recalculare:

-art. 109 in care a prevăzut cum se recalculează fostele pensii militare stabilite inainte de 31 12 2020, recalculate potrivit Legii nr. 119/2010, revizuite potrivit OUG nr. 1/2011, plătite in baza Legii nr. 241/2012, stabilite potrivit Legii nr. 80/1995. Toate aceste  pensii devenite civile urmau să fie recalculate din nou in anul 2016 in pensii militare in baza vechimilor  și bazelor de calcul, elemente care nu puteau fi decât  cele existente inainte de  transformarea lor in pensii  civile.

-art 110 care a prevăzut recalcularea drepturilor de pensie pentru militari stabilite in perioada 2011-2015, vechimea utilizată fiind cea din ultima decizie de stabilire a pensiei civile. 

Trebuie reținut că in proiectul de lege al pensiilor militare, elaborat in timpul ministrului Dușa și  promovat in Parlament de Guvernul Ponta, nu era reglementată vreo recalculare a pensiilor in plată ale militarilor. Articolele 109 și 110 au fost adăugate in timpul dezbaterilor parlamentare și redactarea lor a suferit in acuratețe. Formulările nu au mai fost puse de acord cu dispozițiile din corpul legii care interziceau folosirea unor stagii civile, altele decât cele recunoscute in deciziile emise până la 31 12 2010, in calculul cuantumului pensiilor militare. Inadvertența privind recalcularea prin actualizarea la nivelul valorilor elementelor salariale la nivelul de la data trecerii in rezervă a fost reparat prin OUG nr. 56/2017.

„Specialistii” din instituțiile de apărare, din comoditate sau din neștiință, au unificat cele doua articole în stabilirea principiilor de recalculare, adăugând la lege în art. 3 lit a) al Metodologiei de recalculare aprobate prin Ordinul M25/2016:

Ordinul M25/2016

Procedura de recalculare

 Art. 3

Recalcularea pensiilor militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute la art. 109 alin. (1) şi art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează, după caz, pe baza următoarelor elemente:

a) vechimea cumulată rezultată din dosarul de pensionare, stabilită prin ultima decizie de pensie emisă în baza legislaţiei în vigoare anterior datei de 1 ianuarie 2016;

In cuprinsul articolelor 109 și 110 nu se vorbește despre cumulul vechimilor civile și militare și nici nu se precizează că recalcularea se aplică uniform tuturor deciziilor emise anterior datei de 01 06 2016, așa cum s-a adăugat la lege in Ordinul M25/2016. 

Recalcularea pensiilor civile ale militarilor, reglementată de articolul 107 din Legea nr. 263/2010, a permis adaugarea unor stagii civile ulterioare pensionări la cuantumul existent, dar acele stagii nu au primit niciodată regimul juridic de vechime in serviciu, astfel incât ele să fie utilizate și la calculul pensiei devenite din nou militară, după 01 01 2016.

Mai jos avem articolele din Legea 223/2015 cu care Art. 3 lit. a) din Ordinul 


  • MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
  • Nr. 31 din 12 februarie 2016
  • MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
  • Nr. M.25 din 15 februarie 2016
  • MINISTERUL JUSTIŢIEI
  • Nr. 999 din 21 martie 2016
  • SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII
  • Nr. 8.148 din 12 februarie 2016
  • SERVICIUL DE INFORMAŢII EXTERNE
  • Nr. 237 din 16 februarie 2016
  • SERVICIUL DE TELECOMUNICAŢII SPECIALE
  • Nr. 259 din 10 martie 2016
  • SERVICIUL DE PROTECŢIE ŞI PAZĂ
  • Nr. 221 din 17 februarie 2016

    		•

    vine in dezacord: 

    *******************

    Art. 25. –

    (1) Constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat în condiţiile art. 16–18, art. 22 şi art. 32 şi perioadele recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

    (2) Vechimea valorificată pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1) nu se poate valorifica şi în sistemul public de pensii sau în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia, în condiţiile protocoalelor încheiate între entităţile implicate.

    (3) În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an în favoarea beneficiarului, iar cele mai mici se neglijează.

    Art. 26. –

    (1) Pentru cadrele militare, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a) şi b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care îndeplineşte condiţiile cumulative de pensionare, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 19.

    (2) Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii, precum şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condiţiile alin. (1).

    (3) În situaţia prevăzută la alin. (1), pensia militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24, la calculul pensiei de invaliditate stagiul potenţial se acordă doar de către ultimul sistem în care persoana a fost asigurată.

    Art. 27. –

    Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 3 lit. e) pct. 3–5, care sunt recunoscute ca perioade asimilate în sistemul public de pensii sau care constituie vechime în muncă sau în serviciu în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, se iau în calcul, opţional, în unul dintre sisteme.

    *****************************

    Cei care au stagii civile ulterioare pensionării integrate in vechimea cumulată a deciziilor de recalculare din anul 2016, potrivit articolului 109 al Legii nr. 223/2015, se pot considera vătămați in drepturile lor prin articolul 3 lit. a) al Ordinului Comun al instituțiilor militare de aplicare a art. 109 și 110, care a instituit  norme comune de recalculare pentru cele două situații diferite, astfel incât a inclus in deciziile de pensie militară stagii civile ulterioare pensionarii, stagii care potrivit Legii nr. 223/2015 nu pot fi utilizate in calculul pensiei militare. 

    Acțiunea este una de contencios administrativ indreptată impotriva emitentului care a semnat ordinul comun, nu impotriva Casei Sectoriale. Dacă pensionarul militar este fost militar al Serviciului de Protecție și Pază va formula actiunea impotriva acestei instituții.

    Am dat mai sus nr. Ordinului Comun corespunzător tuturor instituțiilor militare, tocmai pentru ca posibilii reclamanți să știe impotriva cărei instituții indreapta actiunea.

    Acțiunea poate incepe direct in instanță, fiind vorba de un act normativ, fără plângere prealabilă.

    Competentă să judece o asemenea acțiune este Curte de Apel in a cărei rază are domiciliul reclamantul, potrivit art. 10 alin(1) al Legii nr. 554/2004.

    Obiectul acțiunii este anularea art. 3 lit.a) din Ordinul comun nr……../2016 pentru punerea lui in acord cu ansamblul legii, astfel incât militarii care au lucrat după pensionare și au plătit CAS in sistemul public de pensii să poată valorifica respectivele stagii in sistemul public.

    Sunt militari care au obținut in instanțe hotarâri individuale de extragere a stagiilor civile capturate in deciziile de pensii militare fără să conteste vreo dispoziție a Ordinului Comun de aplicare a Legii nr. 223/2015.

    Avantajul unui eventual succes in contencios administrativ pentru anularea art. 3 lit.a) este că ar avea efecte erga omnes, nu numai pentru reclamant.

    Nu este nevoie să formuleze acțiuni prea multi rezerviști, cum a fost cazul cu OUG 59/2017, ci doar cei care se pricep și pot aduce argumente juridice care să convingă o instanță de nivelul curților de apel.

    Prezentul material este doar orientativ. Cred că sunt rezerviști cu pregătire juridică solidă care pot formula acțiuni in contencios  administrativ mai convingătoare. 



    Citeste pe larg

    By:
    On:
    In: actualizare pensii, L531
    De acord cu ce spune doamna deputat Bruynseels in inregistrarea video de mai jos, dar…. creșterea vârstei de pensionare poate fi o etapă premergătoare inlăturării inechităților prin actualizarea pensiilor militare in plată. 
    O perioadă de câțiva ani, numărul militarilor  care se pensionează este mai mic, astfel că se creează un buffer, cum zice ministrul Miruță, din care ar putea fi acoperite o parte din fondurile pentru actualizare. 
    Să luăm in seamă aportul begetar pentru fondul de pensii militare al personalului militar activ din toate instituțiile militare,  care plătește lunar 25% din soldele brute contribuție individuală la bugetul de stat, cu titlul de asigurarpentru pensie, nu pentru alte capitole ale bugetului de stat. 
    Instituțiile militare ignoră CIBS-ul in situațiile statistice privind plata  pensiilor militare.
    De asemenea, nu ar trebui să intre la cheltuieli pentru pensiile militare diferențele dintre cuantumul fiscalizat și cuantumul net plafonat al pensiilor stabilite după 15 sept 2017, potrivit art. 60 din Legea 223/2015, modificat prin OUG nr. 59/2017 și alte acte normative ulterioare. 
    Diferența, destul de consistentă, rămâne la bugetul de stat sau la bugetele instituțiilor militare: nu se știe precis. In mod sigur nu se utilizează pentru plata pensiilor militare. Aceste sume neutilizate nu au nici titlu de impozit și nici titlu de CASS. Unde se duc?
    Iată un obiectiv important al controlului pe care domnul Miruță l-a declanșat la MApN. 

     
    Silviu Predoiu, despre CIBS

    Cât despre proiectul pe care doamna Bruynseels l-a depus la Camera Deputaților,  de care a trecut tacit și in prezent zace in nelucrare la Senat, el ar fi bun pentrru militari, dar este greu de crezut că va fi adoptat in această guvernare, care tocmai a plafonat la 70% din baza neta de calcul și pensiile viitorilor  magistrați. 
    Il prezint din nou mai jos, in forma in care a fost adoptat tacit la Camera Deputaților.
    Cum să treacă acest proiect dacă el elimină și plafonarea la 100% din baza neta de calcul pentru pensiile militare?
    Soluția ar fi să creeze pentru actualizarea pensiilor militare un nou articol in Legea 223/2015, așa cum s-a procedat și in Plx 540/2024, și să lase nemodificat art. 60.
    Asociațiile de rezerviști care au consiliat-o pe doamna deputat cred că pot fraierii guvernanții ori vor să compromită insuși procesul de rereglementare a actualizării pensiilor militare, așa cum s-au agățat probleme de neconstituționalitate, in Comisia de apărare din Senat, la Plx 540/2024.

    Citeste pe larg

    By:
    On:
    In: Fără categorie

    Reluare topic din 20 01 2026

    UPDATE, 27 01 2026

    Influencerii au difuzat acest draft de ordonanță de urgență in online… pentru a testa opiniile. 

    Proiectul poate fi adoptat și prin asumare de răspundere a Guvernului. 

    Influencerii ar face bine să sintetizeze pentru decidenți și opiniile exprimate in comentarii. 

    Deocamdată… nimic, nimic pentru diminuarea discriminărilor din sistem. Din contră, noile măsuri le adâncesc.

    Atractivitatea sistemului militar pentru noile generații este influențată și de modul cum este percepută atitudinea decidenților față de rezerviști. De 9 ani, atitudinea este ostilă rezerviștilor.

    Efortul bugetar pentru actualizarea pensiilor militare nu ar fi chiar atât de mare, cum l-au prezentat guvernanții in impactul bugetar al Plx 540/2024. După cum am demonstrat, prin numeroase simulari, impactul bugetar este mult diminuat de regularizarea actualizărilor cu indexările succesive.

    *********************

    Se modifică articolele 16, 21, 24 și 76 din legea pensiilor militare. Anexele I și II, introduse in lege prin L nr.282/2023, se abrogă.

    Se acordă indemnizație de retenție de 10% din solda/salariul de funcție celor care ramân sa lucreze in sistem după indeplinirea condițiilor de  pensie de serviciu pentru limită de vârstă(nu mai puțin de vârsta de 55 ani) până la implinirea vârstei de 65 ani.

    Se introduc indemnizaiți de fidelitate la trecerea in rezervă, ceva similar cu ajutoarele acordate de Legea nr.  284/2010, suspendate anual și abrogate prin L 153/2017. Beneficiază de  indemnizații doar cei care trec  in rezervă după intrarea in vigoare a ordonanței. De ce să nu fie disctriminați puțin și ciucanii?

    Citeste pe larg

    By:
    On:
    In: pensii magistrati, pensii militare

    Facem o rapidă analiză a Comunicatului referitoare numai  la actualizarea pensiei de serviciu pentru magistrați, pentru a pune in evidență cât de diferit a cântărit CCR in sutele de decizii prin care a decis că eliminarea actualizării pensiilor militare, și incă prin Ordonanță de urgență fără avizul Consiliului Legislativ, este constituțională. 

    Pentru militarii cu pensii in plată și pentru militarii in activitate la data de 07 08 2017, când a intrat in vigoare OUG nr. 59/2017, nu a contat că au pierdut un element consolidat al statutului lor cand au intrat in profesie.

     Analizând numai Comunicatul CCR, rezultă, per a contrario,  că eliminarea actualizării pensiei in raport cu indemnizatia de incadrare a magistraților in activitate pentru cei aflați deia in activitate la data intrării in vigoare a legii ar fi fost neconstituțională.

    Decizia CCR nr. 467/2023 a declarat neconstituționaă dispoziția legală care stabilea inlocuirea actualizării la nivelul indemnizațiilor activilor cu indicele de inflație și pentru magistrații aflați in funcție la data intrării in vigoare a noii legi.. Cu atât mai neconstituțională ar fi fost eliminarea definitivă a actualizării pensiilor pentru  magistrații aflați in activitate sau pentru cei aflați deja in pensie.

    Pentru a ințelege de ce CCR a decis că noua lege este constituțională, chiar dacă a eliminat actualizarea indemnizațiilor  pentru viitorii magistrați, să citim  paragraful 157 din Decizia CCR nr. 476/2023.

    Din Decizia nr 476/2023:

    157. Curtea mai reține că art.I pct.6 din lege înlocuiește actualizarea pensiei de serviciu în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, cu actualizarea să în funcție de indicele de inflație. Această reglementare urmează a se aplica în corelare cu art.XIII alin.(5) și (6) din lege, ceea ce generează, ca și în privința eliminării bonificației de 1% anterior analizată, aceleași probleme de constituționalitate raportat la art.1 alin.(5) din Constituție. Mai mult, Curtea reține, că, din perspectiva securității juridice în cadrul sistemului judiciar, art.I pct.6 din lege aduce în discuție o lipsă de previzibilitate a statutului juridic al persoanelor care, la data intrării în vigoare a legii, fac parte din sistemul justiției. Aceste persoane pierd un element al statutului lor consolidat la data intrării în profesie. Prin urmare, legiuitorul trebuie să facă diferența între persoanele deja aflate în structura sistemului judiciar și cele care încă nu au accesat acest sistem la data intrării în vigoare a legii. Dacă în primul caz o reglementare precum cea analizată nu poate fi acceptată, în cel de-al doilea caz, legiuitorul are o marjă de apreciere tocmai pentru că persoana va fi capabilă să previzioneze parcursul său profesional, precum și drepturile care decurg din acesta, încă de la momentul intrării în profesie. Prin urmare, art.I pct.6 și art.XIII alin.(5) și (6) încalcă art.1 alin.(5) din Constituție, în componenta sa de securitate juridică și calitate a legii, prin raportare la art.124 alin.(3) din Constituție în privința celor care fac parte din sistemul justiției, la data intrării în vigoare a legii.

    Citeste pe larg

    By:
    On:
    In: actualizare, ccr, legea actualizarii pensiilor militare

     Decizia in acest sens, cu nr. 376 din 16 09 2025, a fost publicată astăzi in MO nr, 123.

    Cu câteva luni inainte, aceeași Curte Constituțională respinsese ca neconstituțională, in ansamblul său, Plx 540/2024, lege prin care Parlamentul a reintrodus actualizarea pensiilor militare in Legea nr. 223/2015. Motivul de neconstituționalitate a fost inventat, in sensul că ar fi discriminați viitorii pensionari militari.

    Acestea sunt paradoxurile deciziilor CCR. Ceea ce a fost constituțional până la 07 08 2017, când a intrat in vigoare OUG nr. 59/2017, nu mai este constituțional in anul 2024, când același text a fost reintrodus in lege pentru a elimina discriminările pe care le-a provocat OUG nr. 59/2017

     Ma refer  la neconstituționalitatea in ansamblu a Plx 540/2024, nu la articolul cu demnitarii, introdus diversionist in lege de Comisia de apărare din Senat, la insistențele unor asocații de rezerviști. 

    Noua decizie a CCR este analizată pe larg pe site-ul

     https://www.litigio.net/2026/02/ccr-diferentele-de-pensii-militare-mo-nr123-2026.html

    CCR s-a pronunțat asupra diferențelor de tratament între persoanele pensionate în temeiul unor acte normative diferite

    bylitigio.net–februarie 13, 20260

    Curtea Constituțională: Statul poate modifica condițiile de pensionare, iar diferențele între generații nu fac reglementarea discriminatorie.

    Curtea Constituțională a respins, prin Decizia nr. 376 din 16 septembrie 2025, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Decizia confirmă că Statul poate schimba în timp condițiile de pensionare, iar diferențele de tratament între persoanele pensionate în temeiul unor acte normative diferite nu îndreptățește calificarea reglementării ca fiind discriminatorie și, prin aceasta, neconstituțională, esențială fiind voința legiuitorului de a le elimina, chiar dacă un atare deziderat se realizează printr-un proces cu derulare în timp, și nu dintr-odată, ceea ce, pentru rațiuni evidente, nu este practic posibil.

    Citeste pe larg

    By:
    On:
    In: Actualitate, Social

    În 2026, milioane de pensionari români ar putea beneficia de ajutoare financiare unice dacă propunerea unui pachet de solidaritate socială, menit să vină în sprijinul persoanelor cu pensii mici ( într-un context în care pensiile au fost înghețate în 2025 și mulți seniori se confruntă cu costuri de trai crescute), va fi aprobată.  Câți bani […]

    Articolul Câți bani ar putea primi pensionarii cu venituri mai mici de 3.000 lei.  Harta pensiilor, pe județe, în România. Vezi unde se plasează Giurgiu apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

    Citeste pe larg

    By:
    On:
    In: actualizare pensii

    Noul ministru al apărării a afirmat astazi că bugetul Clubului Steaua este de 32 milioane de euro anual, lăsând să se ințeleagă că se referă doar la echipa de fotbal dacă l-a comparat cu bugetul echipelor de fotbal din divizia A.
    De unde o fi scos MApN bugetul pentru fotbal in anul 2017, an in care ministri au fost Benjamin și Fifor iar sef al Marelui Stat Major General era generalui Nicolae Ciucă( 2015-2019).
    OUG 59, de eliminare a actualizării pensiilor militare,  a fost adoptată de Guvernul Tudose in 04 08 2017, după o scurtă campanie de văicăreli din partea decidenților din MApN că bugetul instituției va fi secătuit dacă va fi nevoie ca și pensiile militare să crească cu majorările prevazute pentru anii  2017-2022 pentru activi in Legea nr. 153/2017, lege care intrase in vigoare la 01 07 2017.
    CSA Steaua a intrat in Divizia a IV-a in luna septembrie 2017, după ce armata cumpărase intregul lot de fotbaliști ai AS Regal Sport Club Ferdinand contra sumei de 60.000 de euro .
    Iată, dragi pensionari MApN,  cum ați devenit fără voie sponsori ai echpei de fotbal CAS Steaua din diviziile inferioare de fotbal.
    Pe cine or fi sponsorizat fără voie pensionarii CPS ai MAI și SRI?
    Din declarațiile ministrului Miruță am mai reținut că recente controale au mai descoperit că prin niște găinării ordinare au fost majorate și cu 2 000 lei pensiile unor noi rezerviști.


    „Sunt în curs două investigaţii serioase de audit şi de Corp de Control la Spitalul Militar Central şi la Clubul Sportiv al Armatei, inclusiv despre situaţia de la Steaua. Am început să primesc informaţii sumarizate. Se lucrează intens, în fiecare zi pare că se descoperă altceva. Atunci când voi primi raportul final, vă voi anunţa măsurile luate şi care sunt consecinţele pentru cei care greşesc.
    „V-am spus că pentru toate problemele o să vă prezint raportul de audit şi al Corpului de Control. Eu am început să mă uit despre cum se duc banii. Este un buget acolo de aproximativ 32 de milioane de euro anual, care este mult mai mare decât al tuturor celorlalte echipe din Divizia A la un loc. E foarte bine. E foarte bine că încercăm să se facă performanţă acolo, dar vrem ca utilizarea acestor bani să fie realizată într-un mod eficient, despre care am dubii în acest moment, dar vreau să văd cum arată toată planşa”, a explicat ministrul Apărării. 

    Citeste pe larg

    By:
    On:
    In: actualizare pensii

    Cristian Pantazi- G4Media

    Comentarii ale userului @viorel1067

    …….am trimis un email catre Cristian Pantazi de la G4Media care i-a luat interviu lui Bolojan cu urmatorul text

    „: Domnule Cristian Pantazi, numele meu este ……………, sunt pensionar militar din 2017 și ca mulți alți pensionari militari as avea o singură rugăminte. La toate interviurile și întrebările cu domnul premier Ilie Bolojan ați omis o întrebare ca multe alte televiziuni. De ce nu-l întrebați și despre rezolvarea inechitatilor din sistemul de pensii militare? O întrebare simplă care este evitată. Același grad și funcție cu ani diferiți de ieșire din sistem dar valoarea pensiei mai mica de cei care au ieșit mai târziu. 

    În 2017 s-a abrogat acel articol care spunea ,,ori de câte ori se mărește gradul și funcția la activi sa fie actualizata și la pensionari”. 

    Anul trecut s-a aprobat și pentru noi rezolvarea acestor inechitati dar a intervenit avocatul poporului și a anulat-o. CCR numai pentru ei da favorabil orice e bun pentru ei, pentru ceilalți nu. 

    Să-i amintesc domnului Bolojan intr-un interviu înainte de alegerile prezidențiale, a declarat ca sunt inechitati în sistemul de pensii militare și trebuiesc rezolvate. 

    De asemenea recent domnul ministru Miruta a declarat același lucru. 

    Sper ca această întrebare va avea un răspuns sau ne veți ignora pe noi pensionarii militari ca de fiecare dată. 

    La TV se declara că, avem pensii mari nu este adevărat sunt pensionari cu pensii mai mici ca cei din sistemul public de pensii când le-au fost recalculate  în septembrie 2024. Atunci, la acea vreme la noi de ce nu s-au gândit? Va mulțumesc anticipat și sper sa avem un răspuns. Daca voi primii vreun raspuns ar fi bine, dar voi vedea.”

    https://www.huhurez.com/2026/02/paslusem-narodnuiu-pesniu-la-ghisinau.html?showComment=1770050173452#c5752278495065863041


    Răspunsul domnului Pantazi:


     Bună ziua, domnule ……………

    Vă mulțumesc pentru sugestie, recunosc că nu cunoșteam aceasta problemă. Vă promit că la următorul interviu cu premierul sau cu ministrul Apărării vom ridica această problemă. Gânduri bune.” 

    Citeste pe larg

    By:
    On:
    In: Fără categorie

    Se modifică articolele 16, 21, 24 și 76 din legea pensiilor militare. Anexele I și II, introduse in lege prin L nr.282/2023, se abrogă.

    Se introduc indemnizaiți de fidelitate la trecerea in rezervă, ceva similar cu ajutoarele acordate de Legea nr.  284/2010, suspendate anual și abrogate prin L 153/2017. Beneficiază de  indemnizații doar cei care trec  in rezervă după intrarea in vigoare a ordonanței.

    Citeste pe larg

    By:
    On:
    In: Proiect lege pensii militare

     


    PREAMBUL:

    Atât soldele, cât și pensiile militare sunt plătite în integralitate de la bugetul de stat.

    Nu există nicio legătură între cuantumul contribuției individuale la bugetul de stat ( 25% din solda lunară brută – art.40 punctul 7 din OUG nr.57 / 2015 coroborat cu art.138 din Codul fiscal ) și cuantumul stabilit al pensiei.(NOTA BLOGULUI: Mărimea CIBS-ului cât și cuantumul pensiei militare depind de cuantumul  soldelor lunare brute care intră in baza de calcul)


    PRINCIPIUL „LA GRADE, FUNCȚII, VECHIME ȘI CONDIȚII DE MUNCĂ EGALE, PENSII EGALE, INDIFERENT DE ANUL TRECERII ÎN REZERVĂ !”…AR NECESITA REGLEMENTĂRI CARE SĂ VIZEZE :


    1) Baza de calcul a pensiei formată din solda de grad, de funcție și gradația. La acestea se adaugă numai alte două elemente salariale care definesc orice structură militară de pe mapamond, respectiv ierarhia militară și periculozitatea misiunilor de îndeplinit. În termenii legislației în vigoare, acestea sunt solda de comandă și compensația de risc / pericol deosebit.(NOTA BLOGULUI: Nu pot fi scoase din baza de calcul elementele salariale pentru care militarul a plătit CIBS. In baza de calcul al pensiei intră obligatoriu cuantumul brut al soldei lunare brute)


    2) Toate cele 5 elemente susmenționate, actualizate.

    Exemplificativ, pentru colonel. Bineînțeles că exemplul poate fi extrapolat pentru oricare alt grad militar. Așadar :

    a) Solda de grad = 2.838 lei brut ( OUG nr.26 / 2024 ) ;

    b) Solda de funcție ( cu coeficient la maxim și gradația a VII-a ) = 9.501 lei ( prin prisma cap.I coroborat cu art.11 și 19 ale cap.II din anexa nr.VI a Legii nr.153 / 2017 și a majorării soldelor de funcție cu 5% din anul 2023 ) ;

    c) Solda de comandă ( la maxim ) = 2.375 lei ( prin prisma art.8, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ) ;

    d) Compensația de risc / pericol deosebit = 2.850 lei ( art.14, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ).


    3) Aplicarea reglementării conform căreia pensia netă rezultată – recalculată prin prisma noii baze de calcul actualizate – să nu depășească media netă corespunzătoare celei brute a elementelor salariale componente ale bazei de calcul.

    Prin prisma exemplului generic susmentionat, rezultă următoarele :

    a) Noua bază de calcul a pensiei = 17.564 lei brut ( 2.838 + 9.501 + 2.375 + 2.850 ) ;

    b) Pensia brută recalculată = 17.915 lei ( cu 85% ( conform art.40 punctul 6 din OUG nr.57 / 2015 ) și OMM 20% ) ;

    c) Pensia netă rezultată ( urmare a aplicării CASS și impozitului ) = 15.091 lei ;

    d) Media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ( 58,5% din 17.564 lei, diferența până la 100%, respectiv 41,5%, reprezentând contribuția individuală la bugetul de stat ( CIBS ), contribuția la sănătate ( CASS ) și impozitul ) ;

    e) Pensia netă acordată în raport cu media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ;


    4) Dacă în urma recalculării – prin prisma celor susmenționate – rezultă un cuantum net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul ( n.n. – 10.275 lei pentru exemplul generic luat ) mai mic decât cel net aflat în plată, se păstrează cuantumul net în plată, indexările ulterioare aplicându-se la cuantumul net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul și în mod unitar pentru toate pensiile militare de stat, respectiv prin aplicarea dispozițiilor art.84 din OUG nr.114 / 2018 ;


    5) Pentru egalitate de tratament, problematica în cauză necesită și o reglementare care să vizeze baze de calcul ale pensiilor – atât pentru pensiile în plată, cât și pentru cele viitoare – formate din același număr de luni consecutive.


    User: Mos Martin, cunoscut cititorilor blogului.



    Alte Note ale blogului

    -Potrivit propunerii, doar pensiile militare stabilite inainte de 15 septembrie 2017 se recalculează după actualizare, stabilindu-se si pentru acestea plafonarea la nivelul net al bazei de calcul cu păstrarea cuantumului mai avantajos.
    -Pensiile militare stabilite in perioada 15 sept 2017 (OUG 59)-25 03 2024(OUG 26‚ deja plafonate, se actualizează.
    -Pensiile militare stabilite după 23 03 2024 nu se recalculează și nu se actualizează pănă la o viitoare majorare a soldelor de grad sau de funcție ale personalului militar in activitate. 

    Citeste pe larg

    By:
    On:
    In: Proiect lege pensii militare

     


    PREAMBUL:

    Atât soldele, cât și pensiile militare sunt plătite în integralitate de la bugetul de stat.

    Nu există nicio legătură între cuantumul contribuției individuale la bugetul de stat ( 25% din solda lunară brută – art.40 punctul 7 din OUG nr.57 / 2015 coroborat cu art.138 din Codul fiscal ) și cuantumul stabilit al pensiei.(NOTA BLOGULUI: Mărimea CIBS-ului cât și cuantumul pensiei militare depind de cuantumul  soldelor lunare brute care intră in baza de calcul)


    PRINCIPIUL „LA GRADE, FUNCȚII, VECHIME ȘI CONDIȚII DE MUNCĂ EGALE, PENSII EGALE, INDIFERENT DE ANUL TRECERII ÎN REZERVĂ !”…AR NECESITA REGLEMENTĂRI CARE SĂ VIZEZE :


    1) Baza de calcul a pensiei formată din solda de grad, de funcție și gradația. La acestea se adaugă numai alte două elemente salariale care definesc orice structură militară de pe mapamond, respectiv ierarhia militară și periculozitatea misiunilor de îndeplinit. În termenii legislației în vigoare, acestea sunt solda de comandă și compensația de risc / pericol deosebit.(NOTA BLOGULUI: Nu pot fi scoase din baza de calcul elementele salariale pentru care militarul a plătit CIBS. In baza de calcul al pensiei intră obligatoriu cuantumul brut al soldei lunare brute)


    2) Toate cele 5 elemente susmenționate, actualizate.

    Exemplificativ, pentru colonel. Bineînțeles că exemplul poate fi extrapolat pentru oricare alt grad militar. Așadar :

    a) Solda de grad = 2.838 lei brut ( OUG nr.26 / 2024 ) ;

    b) Solda de funcție ( cu coeficient la maxim și gradația a VII-a ) = 9.501 lei ( prin prisma cap.I coroborat cu art.11 și 19 ale cap.II din anexa nr.VI a Legii nr.153 / 2017 și a majorării soldelor de funcție cu 5% din anul 2023 ) ;

    c) Solda de comandă ( la maxim ) = 2.375 lei ( prin prisma art.8, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ) ;

    d) Compensația de risc / pericol deosebit = 2.850 lei ( art.14, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ).


    3) Aplicarea reglementării conform căreia pensia netă rezultată – recalculată prin prisma noii baze de calcul actualizate – să nu depășească media netă corespunzătoare celei brute a elementelor salariale componente ale bazei de calcul.

    Prin prisma exemplului generic susmentionat, rezultă următoarele :

    a) Noua bază de calcul a pensiei = 17.564 lei brut ( 2.838 + 9.501 + 2.375 + 2.850 ) ;

    b) Pensia brută recalculată = 17.915 lei ( cu 85% ( conform art.40 punctul 6 din OUG nr.57 / 2015 ) și OMM 20% ) ;

    c) Pensia netă rezultată ( urmare a aplicării CASS și impozitului ) = 15.091 lei ;

    d) Media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ( 58,5% din 17.564 lei, diferența până la 100%, respectiv 41,5%, reprezentând contribuția individuală la bugetul de stat ( CIBS ), contribuția la sănătate ( CASS ) și impozitul ) ;

    e) Pensia netă acordată în raport cu media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ;


    4) Dacă în urma recalculării – prin prisma celor susmenționate – rezultă un cuantum net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul ( n.n. – 10.275 lei pentru exemplul generic luat ) mai mic decât cel net aflat în plată, se păstrează cuantumul net în plată, indexările ulterioare aplicându-se la cuantumul net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul și în mod unitar pentru toate pensiile militare de stat, respectiv prin aplicarea dispozițiilor art.84 din OUG nr.114 / 2018 ;


    5) Pentru egalitate de tratament, problematica în cauză necesită și o reglementare care să vizeze baze de calcul ale pensiilor – atât pentru pensiile în plată, cât și pentru cele viitoare – formate din același număr de luni consecutive.


    User: Mos Martin, cunoscut cititorilor blogului.



    Alte Note ale blogului

    -Potrivit propunerii, doar pensiile militare stabilite inainte de 15 septembrie 2017 se recalculează după actualizare, stabilindu-se si pentru acestea plafonarea la nivelul net al bazei de calcul cu păstrarea cuantumului mai avantajos.
    -Pensiile militare stabilite in perioada 15 sept 2017 (OUG 59)-25 03 2024(OUG 26‚ deja plafonate, se actualizează.
    -Pensiile militare stabilite după 23 03 2024 nu se recalculează și nu se actualizează pănă la o viitoare majorare a soldelor de grad sau de funcție ale personalului militar in activitate. 

    Citeste pe larg

    By:
    On:
    In: Proiect lege pensii militare

     


    PREAMBUL:

    Atât soldele, cât și pensiile militare sunt plătite în integralitate de la bugetul de stat.

    Nu există nicio legătură între cuantumul contribuției individuale la bugetul de stat ( 25% din solda lunară brută – art.40 punctul 7 din OUG nr.57 / 2015 coroborat cu art.138 din Codul fiscal ) și cuantumul stabilit al pensiei.(NOTA BLOGULUI: Mărimea CIBS-ului cât și cuantumul pensiei militare depind de cuantumul  soldelor lunare brute care intră in baza de calcul)


    PRINCIPIUL „LA GRADE, FUNCȚII, VECHIME ȘI CONDIȚII DE MUNCĂ EGALE, PENSII EGALE, INDIFERENT DE ANUL TRECERII ÎN REZERVĂ !”…AR NECESITA REGLEMENTĂRI CARE SĂ VIZEZE :


    1) Baza de calcul a pensiei formată din solda de grad, de funcție și gradația. La acestea se adaugă numai alte două elemente salariale care definesc orice structură militară de pe mapamond, respectiv ierarhia militară și periculozitatea misiunilor de îndeplinit. În termenii legislației în vigoare, acestea sunt solda de comandă și compensația de risc / pericol deosebit.(NOTA BLOGULUI: Nu pot fi scoase din baza de calcul elementele salariale pentru care militarul a plătit CIBS. In baza de calcul al pensiei intră obligatoriu cuantumul brut al soldei lunare brute)


    2) Toate cele 5 elemente susmenționate, actualizate.

    Exemplificativ, pentru colonel. Bineînțeles că exemplul poate fi extrapolat pentru oricare alt grad militar. Așadar :

    a) Solda de grad = 2.838 lei brut ( OUG nr.26 / 2024 ) ;

    b) Solda de funcție ( cu coeficient la maxim și gradația a VII-a ) = 9.501 lei ( prin prisma cap.I coroborat cu art.11 și 19 ale cap.II din anexa nr.VI a Legii nr.153 / 2017 și a majorării soldelor de funcție cu 5% din anul 2023 ) ;

    c) Solda de comandă ( la maxim ) = 2.375 lei ( prin prisma art.8, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ) ;

    d) Compensația de risc / pericol deosebit = 2.850 lei ( art.14, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ).


    3) Aplicarea reglementării conform căreia pensia netă rezultată – recalculată prin prisma noii baze de calcul actualizate – să nu depășească media netă corespunzătoare celei brute a elementelor salariale componente ale bazei de calcul.

    Prin prisma exemplului generic susmentionat, rezultă următoarele :

    a) Noua bază de calcul a pensiei = 17.564 lei brut ( 2.838 + 9.501 + 2.375 + 2.850 ) ;

    b) Pensia brută recalculată = 17.915 lei ( cu 85% ( conform art.40 punctul 6 din OUG nr.57 / 2015 ) și OMM 20% ) ;

    c) Pensia netă rezultată ( urmare a aplicării CASS și impozitului ) = 15.091 lei ;

    d) Media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ( 58,5% din 17.564 lei, diferența până la 100%, respectiv 41,5%, reprezentând contribuția individuală la bugetul de stat ( CIBS ), contribuția la sănătate ( CASS ) și impozitul ) ;

    e) Pensia netă acordată în raport cu media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ;


    4) Dacă în urma recalculării – prin prisma celor susmenționate – rezultă un cuantum net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul ( n.n. – 10.275 lei pentru exemplul generic luat ) mai mic decât cel net aflat în plată, se păstrează cuantumul net în plată, indexările ulterioare aplicându-se la cuantumul net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul și în mod unitar pentru toate pensiile militare de stat, respectiv prin aplicarea dispozițiilor art.84 din OUG nr.114 / 2018 ;


    5) Pentru egalitate de tratament, problematica în cauză necesită și o reglementare care să vizeze baze de calcul ale pensiilor – atât pentru pensiile în plată, cât și pentru cele viitoare – formate din același număr de luni consecutive.


    User: Mos Martin, cunoscut cititorilor blogului.



    Alte Note ale blogului

    -Potrivit propunerii, doar pensiile militare stabilite inainte de 15 septembrie 2017 se recalculează după actualizare, stabilindu-se si pentru acestea plafonarea la nivelul net al bazei de calcul cu păstrarea cuantumului mai avantajos.
    -Pensiile militare stabilite in perioada 15 sept 2017 (OUG 59)-25 03 2024(OUG 26‚ deja plafonate, se actualizează.
    -Pensiile militare stabilite după 23 03 2024 nu se recalculează și nu se actualizează pănă la o viitoare majorare a soldelor de grad sau de funcție ale personalului militar in activitate. 

    Citeste pe larg

    By:
    On:
    In: Proiect lege pensii militare

     


    PREAMBUL:

    Atât soldele, cât și pensiile militare sunt plătite în integralitate de la bugetul de stat.

    Nu există nicio legătură între cuantumul contribuției individuale la bugetul de stat ( 25% din solda lunară brută – art.40 punctul 7 din OUG nr.57 / 2015 coroborat cu art.138 din Codul fiscal ) și cuantumul stabilit al pensiei.(NOTA BLOGULUI: Mărimea CIBS-ului cât și cuantumul pensiei militare depind de cuantumul  soldelor lunare brute care intră in baza de calcul)


    PRINCIPIUL „LA GRADE, FUNCȚII, VECHIME ȘI CONDIȚII DE MUNCĂ EGALE, PENSII EGALE, INDIFERENT DE ANUL TRECERII ÎN REZERVĂ !”…AR NECESITA REGLEMENTĂRI CARE SĂ VIZEZE :


    1) Baza de calcul a pensiei formată din solda de grad, de funcție și gradația. La acestea se adaugă numai alte două elemente salariale care definesc orice structură militară de pe mapamond, respectiv ierarhia militară și periculozitatea misiunilor de îndeplinit. În termenii legislației în vigoare, acestea sunt solda de comandă și compensația de risc / pericol deosebit.(NOTA BLOGULUI: Nu pot fi scoase din baza de calcul elementele salariale pentru care militarul a plătit CIBS. In baza de calcul al pensiei intră obligatoriu cuantumul brut al soldei lunare brute)


    2) Toate cele 5 elemente susmenționate, actualizate.

    Exemplificativ, pentru colonel. Bineînțeles că exemplul poate fi extrapolat pentru oricare alt grad militar. Așadar :

    a) Solda de grad = 2.838 lei brut ( OUG nr.26 / 2024 ) ;

    b) Solda de funcție ( cu coeficient la maxim și gradația a VII-a ) = 9.501 lei ( prin prisma cap.I coroborat cu art.11 și 19 ale cap.II din anexa nr.VI a Legii nr.153 / 2017 și a majorării soldelor de funcție cu 5% din anul 2023 ) ;

    c) Solda de comandă ( la maxim ) = 2.375 lei ( prin prisma art.8, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ) ;

    d) Compensația de risc / pericol deosebit = 2.850 lei ( art.14, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ).


    3) Aplicarea reglementării conform căreia pensia netă rezultată – recalculată prin prisma noii baze de calcul actualizate – să nu depășească media netă corespunzătoare celei brute a elementelor salariale componente ale bazei de calcul.

    Prin prisma exemplului generic susmentionat, rezultă următoarele :

    a) Noua bază de calcul a pensiei = 17.564 lei brut ( 2.838 + 9.501 + 2.375 + 2.850 ) ;

    b) Pensia brută recalculată = 17.915 lei ( cu 85% ( conform art.40 punctul 6 din OUG nr.57 / 2015 ) și OMM 20% ) ;

    c) Pensia netă rezultată ( urmare a aplicării CASS și impozitului ) = 15.091 lei ;

    d) Media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ( 58,5% din 17.564 lei, diferența până la 100%, respectiv 41,5%, reprezentând contribuția individuală la bugetul de stat ( CIBS ), contribuția la sănătate ( CASS ) și impozitul ) ;

    e) Pensia netă acordată în raport cu media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ;


    4) Dacă în urma recalculării – prin prisma celor susmenționate – rezultă un cuantum net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul ( n.n. – 10.275 lei pentru exemplul generic luat ) mai mic decât cel net aflat în plată, se păstrează cuantumul net în plată, indexările ulterioare aplicându-se la cuantumul net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul și în mod unitar pentru toate pensiile militare de stat, respectiv prin aplicarea dispozițiilor art.84 din OUG nr.114 / 2018 ;


    5) Pentru egalitate de tratament, problematica în cauză necesită și o reglementare care să vizeze baze de calcul ale pensiilor – atât pentru pensiile în plată, cât și pentru cele viitoare – formate din același număr de luni consecutive.


    User: Mos Martin, cunoscut cititorilor blogului.



    Alte Note ale blogului

    -Potrivit propunerii, doar pensiile militare stabilite inainte de 15 septembrie 2017 se recalculează după actualizare, stabilindu-se si pentru acestea plafonarea la nivelul net al bazei de calcul cu păstrarea cuantumului mai avantajos.
    -Pensiile militare stabilite in perioada 15 sept 2017 (OUG 59)-25 03 2024(OUG 26‚ deja plafonate, se actualizează.
    -Pensiile militare stabilite după 23 03 2024 nu se recalculează și nu se actualizează pănă la o viitoare majorare a soldelor de grad sau de funcție ale personalului militar in activitate. 

    Citeste pe larg