By:
On:
In: pensii speciale

1. Comitetul de lucru interministerial a dat termen miniștrilor care furnizează beneficiari ai pensiilor de serviciu, Transporturi, Justiție, Apărare, Interne și Externe  să vină până miercuri 22 martie  cu amendamentele necesare pentru proiectul de lege aflat în dezbatere care să conducă la închiderea Jalonului 215 în conformitate cu cerințele CE.( a declarat  băietul , duminică 19 03 2023, pe A3)

2. Un liberal prezent pe unul din posturile TV a spus că din punctul de vedere al liberalilor… principala cerință a PNRR este reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale prin aducerea cuantumului acestora cât mai aproape de cuantumul lor contributiv.(liberalul Nica)

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, Jalon 215, PNRR
Citiți Avizul CSM  dat proiectului de recalculare a pensiilor magistraților. AICI
Domnul Ciolacu și mulți alți politicieni, dar și ziariști și reprezentanți ai structurilor asociative, când vorbesc despre  retroactivitate… ar trebui să se rezume la sensul juridic dat de Curtea Constituțională și reținut ca atare în avizul CSM în proiectul L4/2023 pe Jalonul 215, PNRR.
Impozitarea progresivă a pensiilor speciale nu reduce anvelopa bugatară brută a pensiilor speciale . Aduce doar venituri suplimentare la bugetul de stat.

Extras din considereantele magistraților CSM despre retroactivitate în recalcularea cuantumului pensiilor magistraților.

In sinteză, decizia de pensie reflectă condițiile de pensionare din legea în vigoare la data emiterii deciziei și nu pot fi modificate în defavoarea pensionarului prin legi viitore,  care impun condiții de pensionare mai aspre.
Cuantumul stabilit la pensionare poate fi recalculat în baza aceleiași legi sau în baza unei legi viitoare, fără a afecta prestațiile plătite potrivit legislației anterioare.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, pensii speciale, PNRR

 In esență, indiferent cum le spunem, pensiile militare tot trebuie aliniate la cele două mari cerințe din PNRR: 

-sustenabilitatea și 

-contributivitatea.

Blogul propune calculul ca la magistrați, atât procentual din baza de calcul, cum este propus în proiectul  L 4/2023, cât și contributiv, ca în sistemul public, iar în plată să rămână cuantumul mai avantajos, astfel încât și pensiile militare să se alinieze la calculul celorlalte pensii speciale în privința raportării la componenta contributivă. 

Impozitarea progresivă, care se vehiculează de factorii politici, s-ar aplica numai componentei necontributive, nu întreegii pensii militare.

*********************************************************************************

Marcel Boloș la RFI: Problema pensiilor speciale trebuie rezolvată până în iunie

Cosmin Ruscior

marcel_bolos_pensii_speciale_iunExistă timp suficient pentru ca forma finală a legii pensiilor speciale să fie în acord cu conținutul jalonului din PNRR, declară la RFI ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. El precizează că în cazul pensiilor militare, ”dacă va fi cazul, probabil împreună cu experții Băncii Mondiale, se va găsi o formulă pentru ca să facem dovada cerinței de contributivitate”Marcel Boloș: Aveam acest termen până la sfârșitul anului trecut (pentru legea pensiilor speciale-n.r.), dar așa cum domnul prim-ministru a dispus în ședința de Guvern de ieri, pentru cererea de plată numărul 3, termenul de depunere a ei este sfârșitul semestrului I al anului 2023. Deci în consecință, până la acest termen, România trebuie să rezolve problema și să adopte legea privind pensiile speciale, dar și alte două jaloane relevante, cum ar fi guvernanța corporațiilor de stat sau chiar trecerea în conservare a grupurilor energetice de la Rovinari și Turceni

Reporter: Deci termenul pentru legea pensiilor speciale ar fi luna iunie?

Marcel Boloș: Da, așa este.

 

Reporter: Și sunteți optimist că ne vom încadra în acest termen?

Marcel Boloș: Păi, suntem în luna martie. Indiferent câte discuții vom avea cu reprezentanții Comisiei Europene și după ce depunem cererea de plată numărul 3 este posibil să avem în continuare solicitări de informații suplimentare din partea Comisiei Europene, însă suntem în luna martie și eu sunt convins că până la termenul dispus de către domnul prim-ministru vom găsi formula necesară, încât să avem o formă a legii privind pensiile speciale. Din acest punct de vedere, cred eu că există timp suficient pentru ca forma finală a legii să fie în acord cu conținutul jalonului, respectiv să avem îndeplinite cerințele privind sustenabilitatea și contributivitatea, pentru că acestea sunt cerințe de bază a acestui proiect de lege.

 

Reporter: Asta înseamnă că forma actuală a legii pensiilor speciale trimise în Parlament nu respectă cerințele din PNRR?

Marcel Boloș: Nu, asta înseamnă că cerințele din PNRR trebuie să fie validate în prealabil cu Comisia Europeană și dacă mai avem de adăugat la lege sau de completat, prin amendamente la lege, acum putem s-o facem, ca urmare a observațiilor pe care le primim de la Comisie, încât să nu punem în dificultate cererea de plată numărul 3, care este de valoare însemnată pentru bugetul României.

 

 

Reporter: Dacă ne uităm la declarațiile din spațiul public, se ridică anumite semne de întrebare. De exemplu, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a precizat că nu va accepta ca pensiile militarilor să fie considerate pensii speciale. În aceste condiții, de ce să credem că actuala coaliție va rezolva problema pensiilor speciale, în așa fel încât Comisia Europeană să elibereze tranșa de bani din PNRR care depinde de acest jalon? Pare că e mai degrabă o cosmetizare a pensiilor speciale, o redefinire și nu o eliminare a lor.

Marcel Boloș: Jalonul pe care îl avem în PNRR nu face referire la categoriile de beneficiari privind pensiile speciale. Dacă includem sau nu includem, să zicem, pensiile militarilor, acest lucru trebuie raportat la cerințele de bază cu privire la pensiile speciale, pentru că noi, indiferent dacă includem sau nu pensiile militarilor, noi cerințele de bază privind sustenabilitatea și cele care țin de contributivitate, acestea trebuie să facem dovada pentru jalon în relația cu CE și să le dovedim, cum am precizat, prin discuțiile pe care le avem cu CE.

 

Reporter: Dar în cazul pensiilor militare nu poți demonstra principiul contributivității.

Marcel Boloș: Pentru că ele au fost de-a lungul timpului și modalitatea prin care s-au acordat drepturile salariale și ulterior tot ce a însemnat contribuție la asigurările sociale, într-adevăr, aici, mecanismul în sine nu permite acest lucru, dar dacă va fi cazul, probabil împreună cu experții Băncii Mondiale, se va găsi o formulă pentru ca să facem dovada acestei cerințe de contributivitate. Este o cerință care până la urmă va trebui să facem dovada prin simulările pe care le avem și în raportul BM și să putem astfel să clarificăm pentru toate categoriile de beneficiari de pensii speciale elementele obligatorii pe care le avem în PNRR.

 

 

Reporter: Totuși, oficialii români știau din timp că au de făcut toate aceste reforme și că există un calendar convenit cu Bruxelles-ul. Cu toate astea, au ratat unele termene și au cerut prelungirea lor. Există în continuare anumite ezitări, anumite bâlbe. Nu dăm totuși un semnal de neseriozitate în fața Comisiei Europene?

Marcel Boloș: La aceste jaloane, care sunt atât de complexe și cu mare impact din perspectiva reformei și identificarea acestor soluții, care de multe ori poate trebuiesc ajustate în relația cu Comisia Europeană, câtă vreme nu avem implicații financiare, nu ar trebui să fie o problemă pentru ceea ce înseamnă relația cu CE, câtă vreme noi încercăm să apărăm drepturile și încercăm ca să avem în vedere toate categoriile de beneficiari de pensii speciale. Până la urmă, trebuie să ne uităm pentru ce luptă Guvernul României? Pentru ca să apere dreptul unor beneficiari de pensii speciale și din acest punct de vedere, chiar dacă trebuie să modificăm anumite soluții, chiar dacă anumite decizii pot fi asimilate bâlbâielilor sau incoerenței, totuși cred eu că aici trebuie să judecăm astfel de situații, din perspectiva efortului pe care-l face Guvernul la probleme majore, am spus, nu numai pensiile, dar și legea decarbonizării și legea privind guvernanța corporațiilor de stat, reforma energiei, reforma salarizării, reforma fiscală, sunt toate reforme de profunzime pentru statul român și trebuie să ne uităm până la urmă la cauza pentru care luptă Guvernul și ceea ce încearcă să rezolve, pentru ca să nu fie până la urmă un măcel ca rezultat al unei reforme și să nu se întâmple nimic bun pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea României.

 

Reporter: Da, numai că Bruxelles-ul așteaptă măsuri tranșante din partea Bucureștiului, nu prea merge cu jumătăți de măsură.

Marcel Boloș: Așteptarea aceasta este pentru toate statele membre, să fie măsuri tranșante, dar să nu uităm că toate condițiile de implementare privind PNRR-ul s-au schimbat, că noi atunci când am aprobat PNRR-ul, am avut o singură criză, criza pandemică generată de Covid, iar ulterior am ajuns să parcurgem o multitudine de crize, care dau bătăi de cap tuturor guvernelor din toate statele membre și trebuie judecate aceste reforme tranșante și din această perspectivă, pentru că statele membre acum se chinuie ca să rezolve probleme care sunt cauzate de criza energetică, criza prețului la utilitățile publice, ratele inflației care macină statele membre. Deci toate acestea sunt lucruri care trebuie avute în vedere atunci când există un orizont de așteptări din partea Comisiei Europene.

Marcel Boloș, despre legea pensiilor speciale, jalon în PNRR

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii
Despre impozitarea progresivă a pensiilor speciale  ministru Boloș vorbește de la min 15′.
„Cred că ar fi o chestiune dacă vreți și nu mă feresc să spun acest lucru – o chestiune de moralitate față de cei care o viață întreagă au plătit contribuție pentru pensie, încasează pensia din contributivitate și să nu uităm că pensiile speciale s-au bazat și pe acele ,,inginerii” făcute în perioadele de timp pe care le-au avut de ales pentru a putea să beneficieze de un cuantum cât mai consistent pentru pensia specială și din acest punct de vedere ar fi o îndreptare a lucrurilor și o chestiune de normalitate și de moralitate față de cei care o viață întreagă au contribuit la pensii. Este posibil, dar decizia nu este a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, este decizia Guvernului și Parlamentului României. Este posibil ca această contribuție de la buget să facă obiectul acestei impozitări progresive, dar forma și felul în care va arăta acest impozit progresiv rămâne de stabilit. Această lege să aibă cel puțin o validare de principiu din partea Comisiei Europene pentru ca să nu ajungem în situatia în care este din nou un jalon care neîndeplinit putem risca fie suspendarea”, a declarat Marcel Boloș pentru Știrile PRO TV.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, pensii speciale, PNRR

 Presa din ultimele zile… dar și politicienii semnalează că Banca Mondială a venit la București cu Raportul final de reformă a pensiilor speciale. Răzbat nemulțumiri ale CE față de forma Proiectului de lege privind pensiile de serviciu pe care Guvernul l-a înaintat spre dezbatere la Senat.  

Din Comunicatul CE rezultă că tranșa a 3-a de plăți PNRR depinde de îndeplinirea recomandărilor ca toate pensiile de serviciu, inclusiv cele militare să fie revizuite și aliniate principiului contributivității de calcul. De fapt, recomandarea privind alinierea la contributivitate se referă numai la pensiile militare, pentru că restul pensiilor de serviciu sunt deja calculate și în sistemul contributiv.

Pe acest blog cunoaștem încă din 3 ianuarie pretențiile CE, în privința aplicării Jalonului 215 din PNRR, prin amabilitatea userului @Stelică.

Mulți cititori au luat à la lejer acest răspuns al CE la un memoriu al cărui conținut l-am prezentat AICI.

Presa de astăzi evidențiază că principalul obstracol în aplicarera Jalonului 215 este însuși premierul Ciucă, beneficiar al unei pensii militare de aproape 20 000 lei.
Poziția exprimată pe acest blog, în special de admin, este de susținere a calculului pensiilor militare și în sistemul contributiv, așa cum sunt calculate și celelalte pensii speciale, în plată urmând să fie păstrat cuantumul mai avantajos pensionarului militar. Această abordare exclude desființarea pensiilor militare și trecerea lor în sistemul public de pensii.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Curtea de Conturi si pensiile militare

Ultima actualizare a pensiilor militare, înainte de suprimare a acestei operațiuni care menținea un echilibru al cuantumului pensiilor militare, indiferent de data deschiderii dreptului de pensie, s-a realizat la data de 30 06 2017, urmare a Legii nr. 152/2017, dar și a OUG nr. 56/2017, prin care solda de funcție în cuantum compus s-a majorat cu 15%, astfel încât aceasta să nu fie mai mică decât salariul minim pe economie de 1450 lei indexat cu 15%.

Din cauză că juriștii și finanțiștii din sistemul de apărare nu au fost în stare să se pună de acord pentru elaborarea unei  metodologii comune de actualizare, fiecare din cele trei Case Sectoriale a efectuat actualizarea după cum i-a dus capul pe șefii departamentelor de linie, generându-se mii de procese.

Au fost chemați juriștii să justifice  juridic în instanțe tâmpeniile socotitorilor de actualizări. 

Totul a mers strună până la aplicarea art. 60 alin.(3) din Legea nr.223/2015, care privea situațiile în care în același an erau atât indexări, potrivit art. 59, cât și actualizări, potrivit art. 60 alin (1).

Deși textul de lege era foarte clar, în sensul că în astfel de ani se aplică ori indexarea, ori actualizarea, care este mai favorabilă pensionarului, cei de la MApN și SRI nu au știut cum să determine prin calcul care cuantum din cele două este mai favorabil pensionarului, altfel spus nu au știut cum să regularizeze indexarea de 5,25%, în anul 2017, cu actualizarea din același an prin majorarea soldei de funcție din baza de calcul cu 15%. Cuantumul indexat era cel în plată la 30 06 2017, dar el includea și indexarea de 5 % din anul 2016. Cuantumul actualizat cuprindea majorarea cu 15% a soldei de funcție din baza de actualizare, dar nu cuprindea indexarea de 5% din anul precedent. 

Deși era simplu să se compare creșterea cu 5,25% a cuantumul în plată la data de 31 12 2016  cu creșterea cunatumlui actualizat în 2017 față de cel calculat/recalculat în 2017, cei de la MApN și SRI au găsit de cuviință să compare mere cu pere, reieșind după calculul lor,  că indexarea cu 5.25% din anul 2017 ar fi mai mare decât   creșterea  prin actualizarea prin majorarea cu 15 % a soldei de funcție din baza de calcul.

Cu alte cuvinte, în cuantumul în plată de la 31 12 2016, compus din cuantumul calculat/recalculat în anul 2016 și indexarea acestuia cu 5%, se înlocuia cuantumul calculat recalculat cu cuantumul actualizat și se păstra indexarea de 5%. 

Nu și-au dat seama că păstrând cuantumul în plată la 30 06 2017 au menținut cuantumul indexat cu 5%  în anul 2016 și cu 5,25% în anul 2017, dar au eliminat complet din cuantumul în plată influența actualizării din 2017. Așa au fost prejudiciați de actualizare  cei 68 % dintre pensionarii recalculați în anul 2016, care  rămăseeseră  în plată cu cuantumul recalculat, nu cu cel contributiv, plus cei care și-au deschis drepturile de pensie militară în anul 2016.  Socotitorii de la Casele Sectoriale MApN și SRI au cheltuit timp și bani pentru a emite cca 200 000 de decizii de actualizare în anul 2017, operațiune din care pensionarii menționați mai sus nu s-au ales cu niciun leu în plus la cuantumul în plată de la 30 06 2017. Singurii care prin actualizare au trecut peste cuantumul în plată la data de 30 06 2017 au fost cei care s-au pensionat între 01 01 2017 și 29 06 2017, pentru că ei  nu au beneficiat de indexarea de 5% din anul 2016.

Juriștii celor două case au plusat în instanțe, pentru a justifica greșelile socotitorilor în operațiunea de  actualizare,  cu enormitatea că indexarea din anul 2016 ar fi fost valabilă numai pentru anul 2016, dar tot ei au aplicat acea indexare si în anul 2017…. până la 30 06 2017 și o aplică și astăzi pentru pensiile rămase în plată după recalcularea din anul 2016 cu cuantumul contributiv mai avantajos.

Curtea de Conturi a sesizat greșeala comisă de cele 2 case sectoriale, dar a inventat altă trăznaie în deciziile emise pentru restabilirea legalității, respectiv că acest cuantum actualizat nu trebuie să depășească plafonul de 85% prevăzut de art. 30. și că indexarea din 2016 s-ar aplica numai în măsura în care nu se depășește procentul de 85% din baza de actualizare. 

Postulatul actualizării din 2017, transpus într-un calcul simplu, îl găsiți în facsimilul de pe prima pagina a blogului.

Așa s-au născut litigiile de contencios administrativ dintre Curtea de Conturi și Casele de Pensii Sectoriale  ale MApN și MAI. Cei de la CPS a SRI au dat la pace cu Curtea de Conturi și au emis decizii de revizuirea actualizării pentru cei care aveau o așa de mică vechime în muncă încât nu ajungeau la procentul de pensie de 85%.

O judecătoare de la Curtea de Apel București, pe nume  Mădălina Elena Vladu-Crevon, pentru a admite acțiunea CPS a MApN, a motivat execrabil sentința, reținând chiar și aberația că indexarea de 5%, prevăzută de OUG 57/2015, cu începere din anul 2016, ar fi fost aplicabilă numai în acel an. 

Sentința care a fost recurată de ambele părți o puteți citi AICI

(in curs de redactare)

 Numărul dosarului: 2389/1/2022

Numărul vechi al dosarului: 

-Data formării dosarului la ÎCCJ: 08.11.2022

Data inițială a dosarului: 13.08.2020

Materia juridică din care face parte obiectul dosarului: Contencios administrativ şi fiscalSecție: 

Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Obiectul dosarului: litigii Curtea de Conturi (Legea Nr.94/1992)

Obiectele secundare ale dosarului: 

-Stadiul procesual: Recurs

Stadiul procesual combinat: 

-Părțile din dosar:

CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE – Recurent (Reclamant)

Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 22.12.2022


CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI – Recurent (Pârât)

Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 04.01.2023


COMISIA DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR CONSTITUITĂ LA NIVELUL CURŢII DE CONTURI A ROMÂNIEI – Intimat (Pârât)

Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 23.11.2022


BUDEANU VIOREL – Intimat (Intervenient)

Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 23.11.2022

Ședințe de judecată:

Dată de ședință Ora de începere a ședinței  
09.05.2023 9:00
  • Complet de judecată: Completul nr.1 NCPC
  • Numărul documentului de soluționare: –
  • Data documentului de soluționare: –
  • Tipul documentului de soluționare: –
  • Soluție: –
  • Detalii soluţie: –

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, PNRR, Proiect lege pensii militare

 S-a aprobat dezbaterea în procedură de urgență.

Raportul prin care proiectul va fi propus spre aprobarea sau respingerea  Plenului va fi întocmit de 3 comisii(juridică, apărare, muncii) până la 14 02 2023.

Printre documentele depuse  la Fișa actului  L4/2023(«–dați click) se află și Avizul Consiliului Superior al magistraturii.

Proiectul legii poate fi accesat direct AICI.

Avizul Consiliului Legislativ–» AICI


Citeste pe larg

By:
On:
In: indexari, Oug 59/2017, OUG nr. 114/2018

 Calculul de mai jos corespunde modului cum interpretez eu art. 84 din OUG 114/2018 privind  indexarea succesivă a pensiilor militare stabilite după 15 09 2017.

Nu am avut posibilitatea  să verific cum indexează cele trei case sectoriale aceste pensii. Nu aș fi surprins dacă  și în acest caz legea este aplicată diferit, cum a rezultat din câteva cometarii de pe blog.

Celor care sunteți pensionați după 15 09 2017 vă las posibilitatea să confruntați calculul de mai jos cu calculul dedus  din cupoanele de pensii militare primite pe luna ianuarie.


 

OUG  nr. 114/2018

ART. 84 Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 59 va avea următorul cuprins: 

„ART. 59 

(1) Cuantumul pensiilor militare de stat aflate în plată la 31 decembrie a anului anterior se indexează, din oficiu, începând cu 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la această dată și comunicat de Institutul Național de Statistică. (

2) Cuantumul pensiilor militare de stat nu se indexează dacă rata medie anuală a inflației menționată la alin. (1) înregistrează valori negative.” 

2. Articolul 60 va avea următorul cuprins: „

ART. 60 

(1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. 

(2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză. 

(3) În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenția ratei medii anuale a inflației, în aceleași condiții, din operațiunile de indexare anterioare. 

(4) Dispozițiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.”

********************************************

Pentru a înțelege operațiunea, să luăm ca exemplu un pensionar  militar care și-a deschis  dreptul de pensie  militară în luna septembrie  2021 pentru numai 10 ani  vechime în serviciu, în baza art. 19 din Legea nr. 223/2015.

Să presupunem că media soldelor brute  din baza de calcul actualizată  este 6 000 lei. Acestei medii brute îi corespunde o medie netă, după fiscalizarea veniturilor  brute cu 41,5%, de 3510 lei. 

Asta înseamnă, potrivit art. 60 alin(1), introdus în lege prin OUG  nr. 59/2017, reluat în art. 84 pct. 2 din OUG nr. 114/2018, că pensia netă calcultă potrivit articolelor 20-30  și 108 din Legea nr. 223/2015, după eventuala fiscalizare potrivit Codului Fiscal, va avea o valoare care nu poate fi  nu mai mare de 3510 lei.

Să calculăm cuantumul brut și net al pensiei  pentru situația în care pensionarul a avut numai 10 ani vechime în serviciu, fără spor pentru grupe de muncă,  știind că procentul de 65% se acordă pentru 25 ani vechime și că, în cazul art. 19 , calculul se face proporțional, nu prin scădere din 65.

Dacă pensionarul invocat ar fi lucrat 25 de ani, el ar fi avut o pensie brută de  6000 x 65%= 3 900 lei.

Dacă pentru 25 ani ar avea pensia de 3900 lei, ce pensie brută va avea pentru  10 ani?

(3900 x 10) : 25= 1510  lei.

Pensia aceasta corespunde si cuantumului net calculat potrivit art. 3,  lit. m) din Legea 223/2015. O pensie brută de 1510 lei nu se impozitează.

Constatăm că acest cuantum net este mai mic decât media veniturilor nete din baza de calcul de 3 510 lei.

1 510 lei < 3 350 lei, deci poate rămâne în plată, pentru că nu depășește plafonul stabilit de art. 60 alin (1).

Această pensie de 1 510 lei a fost indexată în anul 2022 cu 10% potrivit art. XXV din OUG 130/2001.

Procedăm potrivit art. 60 alin. (2), având grijă să nu depăsim prin indexare  suma de      3 510 lei, media soldelor nete din baza de calcul.

1510 +10%/1 510 =1 661 lei unde 1 661< 3510 lei.  Suma de 1661 lei rămâne cuantum în plată.

Observație pentru situația în care pensia netă, calculată potrivit art. 3  literele  l) și m)  din L 223/2015, deci nu pensia netă în plată,  ar fi fost mai mare decât 3 510 lei, caz posibil când   pensionarul are vechime mai mare de 25 ani și spor pentru condiții de muncă.

Potrivit aceluiași art. 60 alin.(2) pensia indexată poate fi mai mare decât  media netă de 3510 lei, dar nu poate depăși  suma de 3510 lei plus  2,6% în anul 2022.  Cuantumul net  indexat în plată nu poate depăși suma de 3 601 lei. Intervenția indexării asupra bazei nete de calcul a fost de 91 lei.

Să revenim la pensionarul nostru care în anul  2023 are două indexări, dintre care prima de 5,1% și a doua de 7,4% potrivit OUG 168/2022.

Dacă indexăm cuantumul în plată de 1661 lei , cuantum care coincide și cu cuantumul calculat potrivit art. 3 literele l) și m) , cu 5,1% obținem  cuantumul în plată indexat de   1 661 +5,1% =1 746 lei . Fiind mai mic decât media soldelor nete din baza de calcul de  3510 lei, acest cuantum rămâne în plată. Nu e cazul aici să aplicăm aici art. 60 alin.(3) privind indexările succesive.

Este  cazul  să aplicăm regula indexărilor succesive la indexarea cu 5,1 % a cuantumului net fiscalizat, art. 3 lit. m) atunci când acesta depășește media soldelor nete de 3510 lei.   In acest caz, cuantumul net în plată nu va depăși suma provenind din indexarea cu 5,1% a  mediei soldelor nete din baza de calcul la care adăugăm intervenția de 91 lei din anul 2022 după indexarea cu 2,6% aceleiași medii  a soldelor lunare nete. 

3 510 + 5,1 x 3510 +91=3 780 lei

Față de calculul potrivit căruia cuantumul net în plată de la sfârșitul anuluii anterior este  indexat cu rata inflație, prin calculul efectuat în litera legii se obține un cuantum mai mic cu 5 lei. 

3501 + 2,6%= 3601

3601 +5,1% =3 785

De reținut că, dintr-o bază brută de calcul de 6 000 lei și o bază netă de calcul de 3 510 lei,  suma de 3 780 lei este limită maximă la care poate ajunge o pensie netă în plată după indexarea cu 2,6% în anul 2022  și cu 5,1% în anul 2023.

Im mod similar se procedează și pentru indexarea suplimentară din anul 2023.

Am luat două situații diferite, cu cuantumul net fiscalizat mai mic sau mai mare decât media soldelor nete din baza de calcul, pentru a sublinia că articolul 60 introdus prin ordonanțele nr. 59/2017 și 114/2018 stabilește doar limita maximă a cuantumului net fiscalizat, limită dată de media soldelor nete din baza de calcul. Cuantumul net în plată poate fi și mai mic decât media soldelor nete, așa cum am văzut în cazul militarilor cu stagii puține. 

In cazul indexărilor succesive, limitele maxime până la care poate ajunge cuantumul indexat sunt date de indexările anuale legale ale mediei soldelor nete din baza de calcul.

 

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, PNRR

 In ultimul interviu acordat DIGI 24 Tv de ministrul Fondurilor Europene, Marcel Bolos trage un semnal de alarmă în legătură cu posibilitatea ca Guvernul să piardă cea de-a treia cerere de finanțare PNRR dacă până la 01 04 2023 nu se găsește o soluție de  atenuare a efectului pensiilor speciale obraznice asupra bugetului pentru pensii.

In condițiile în care proiectul de lege rezolvă în spiritul Jalonului 215 din PNRR pensiile magistraților, aducându-le pe toate la maximum 58,5% din baza brută de calcul, probabil că semnalul tras se referă în special la pensiile militare în plată, care rămân în același cuantum și dacă va fi  aprobat în forma prezentă proiectul de lege înregistrat la Senat sub nr. B871/2022.

Este straniu că un ministru al Guvernului Ciucă nu vede rezolvarea problemei de către Guvern sau Parlament, ci prin mijloacele de constrângere ale Comisiei Europene.

In inregistrarea de mai jos, Bolos vorbește despre pensiile speciale și supravegherea reformei lor de către Comisia Europeană de la min. 14′. 

Citeste pe larg