Atenția pieței se îndreaptă către seara de vineri, când agenția Fitch Ratings va anunța nota pe care o acordă României, fie menținerea celei BBB- cu perspectiva negativă, fie retrogradarea la nedorita categorie gunoi (junk), nerecomandată investițiilor. Anunțul vine la scurt timp după ce Standar&Poor’s a reconfirmat ratingul actual iar o confirmare din partea Fitch va permite României să se împrumute pe piețele internaționale la costuri mai mici. Următoarele revizuiri de ratinguri sunt așteptate în 12 septembrie din partea Moody’s, respectiv pe 10 octombrie din partea Standar&Poor’s. Situația economiei românești este dramatică, cu riscul intrării în stagflație, în condițiile în care, conform INS, „Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere de 0,3 % faţă de acelaşi trimestru din anul 2024 pe seria brută şi de 2,1% pe seria ajustată sezonier. În semestrul I 2025, Produsul Intern Brut a crescut cu 0,3% comparativ cu semestrul I 2024, pe seria brută şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier”. Majorarea ofertei de valută la nivelul caselor de schimb valutar, evoluție caracteristică pentru luna august, din punct de vedere istoric, a asigurat o depreciere marginală a cursului euro de la 5,0633 la 5,0628 lei, în timp ce cotațiile din piață au urcat de la 5,061 lei, în cursul dimineții, la 5,066 lei, în partea a doua a ședinței. O medie mai mică, de 5,06 lei, a fost atinsă în 4 iulie. Piața monetară a fost stabilă joia aceasta, iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,60%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,75%, iar cel la 12 luni la 6,90%. Trezoreria s-a împrumutat joi, prin intermediul unei emisiuni de titluri de stat cu scadența în iulie 2026, cu 400 milioane lei, sumă egală cu cea programată, pentru care a acceptat să achite o dobândă medie anuală de 6,98% Încetinirea ritmului de creștere a PIB-ului zonei euro în al doilea trimestru a frânat aprecierea monedei unice, înainte de publicarea datelor referitoare la cererile săptămânale de șomaj și a prețurilor de producție pentru luna iulie din Statele Unite. Euro a coborât la 1,1650 – 1,1715 dolari iar media monedei americane a urcat de la 4,3173 la 4,3331 lei. Cursul francului elvețian a alunecat marginal la 5,3754 lei, însă cel al lirei sterline a urcat de la 5,8596 la 5,8856 lei. Prețul gramului de aur a crescut modest de la 467,1788 la 467,5323 lei, în timp ce uncia de aur fluctua în culoarul 3.341 – 3.375 dolari. În ultimele luni, odată cu revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump și a numeroaselor  legi pro-criptomonede, bitcoin a cunoscut creșteri constante. Joi, a fost atins un nou maxim de 124.456 dolari, față de cel precedent de 123.153 dolari, atins în 14 iulie, după care s-a retras spre 118.000 dolari. Ether, a doua cea mai importantă monedă digitală după capitalizarea de piață, a depășit joi 4.790 de dolari, cel mai ridicat nivel din noiembrie 2021, când a crescut până la 4.891,70 dolari.

Citeste pe larg

Începând de joia trecută, indicii ROBOR au intrat pe o pantă descendentă, și au atins minime ale ultimelor două luni, în ciuda faptului că se așteaptă creșterea inflației urmare a majorării TVA, a accizelor cât și a renunțării la schema de plafonare a prețului la energie, așa cum se precizează de către BNR în comunicatul de presă care a urmat ședinței de politică monetară unde s-a decis menținerea ratei de referință la 6,5%. Miercurea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,84 la 6,77%, față de 7,09%, în urmă cu o săptămână. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,96 la 6,90%, comparativ cu 7,17%, miercurea trecută, iar cel la 12 luni de la 7,09 la 7,05%, după ce în urmă cu o săptămână se afla la 7,29%. Scăderea dobânzilor interbancare poate fi pusă și pe seama interesului ridicat al investitorilor pentru emisiunile de obligațiuni în euro și dolari, în efortul de finanțare mai ieftină a Trezoreriei, care vor fi listate la bursa din Luxemburg. Astfel, statul dorește să se împrumute prin două emisiuni în dolari cu scadența în septembrie 2030, respectiv mai 2036 și o emisiune în euro cu scadența în iulie 2039. Necesarul de finanţare al Guvernului din acest an se ridică la 231 miliarde lei, în monedă națională și valută, din care 97 miliarde lei reprezintă împrumuturi scadente şi care trebuie refinanţate. Finanțele mizează pe o îmbunătățire a dobânzilor solicitate de investitori, după ce randamentele titlurilor de stat la 10 ani au coborât de la 7,52%, săptămâna trecută, la 7,15%, miercurea aceasta. De la începutul acestei săptămâni se observă o tendință de creștere a cursului euro, evoluție influențată de nivelul aversiunii față de risc existente în piețele internaționale. De la 5,0603 lei, joia trecută, cursul euro a urcat miercurea aceasta de la 5,0677 lei la 5,0759 lei, iar cotațiile au urcat la 5,071 – 5,079 lei. Decizia Rezervei Federale americane de a menține dobânda de referință în culoarul 4,25 – 4,50% și evoluția pozitivă a pieței muncii de peste Ocean au stabilizat euro peste pragul de 1,17 dolari. Tendința este una descendentă, după ce marțea trecută a fost atins maximul ultimilor patru ani de 1,1830 dolari. Miercurea aceasta, euro se tranzacționa în culoarul 1,1702 – 1,1730 dolari, astfel că media monedei americane a crescut de la 4,3157 la 4,3345 lei. În ultima săptămână, moneda elvețiană a stagnat aproape de pragul de 0,93 franci/euro, iar media ei a urcat miercurea aceasta de la 5,4183 la 5,4451 lei. Lira sterlină a avut o evoluție stabilă la nivel săptămânal, iar la jumătatea acesteia cursul a urcat de la 5,8708 la 5,8926 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la 461,0847 lei la 458,4241 lei, minimul ultimei săptămâni, efect al deprecierii metalului galben la 3.287 – 3.297 dolari/uncie, valori minime ale ultimelor ședințe, consecință a întăririi monedei americane. În ultimele șase luni uncia a crescut cu peste 620 dolari, respectiv 937 dolari față de acum un an. În ultima săptămână, la nivel regional, moneda poloneză s-a întărit iar cea maghiară s-a depreciat. Bitcoin se tranzacționa în culoarul 108.345 – 109.695 dolari, valori apropiate de cele în urmă cu o săptămână iar ethereum fluctua miercuri între 2.591 – 2.668 dolari.

Citeste pe larg

Data de 8 mai, la trei zile după anunțarea celor doi candidați intrați în turul al doilea al alegerilor prezidențialelor, a fost cea mai proastă zi pentru leu și indicii ROBOR, după criza economică care a început în 2008. Euro a atins un maxim istoric de 5,1222 lei, francul elvețian unul de 5,4930 lei iar lira sterlină pe cel de 6,0646 lei. Volumul tranzacțiilor din piața valutară a crescut în luna mai la aproape 74 miliarde euro, în condițiile în care atât persoanele fizice cât și companiile au schimbat lei în valută. Atunci, ROBOR la 3 luni a sărit de la 6,47 la 7,25%, nivel comparabil cu cel din ianuarie 2023, cel la 6 luni a urcat de la 6,53 la 7,31% iar cel la 12 luni de la 6,58 la 7,30%. Programul economic propus de guvernul PSD-PNL-USR-UDMR și injecțiile repetate de lichiditate la care a recurs BNR, de la sfârșitul lunii mai, ultima, în valoare de 6,51 miliarde lei, care a fost efectuată la începutul acestei săptămâni, au avut efecte pozitive în piața monetară, prin reducerea indicilor ROBOR. Sâmbătă, într-o intervenție televizată, vicepremierul Tanczos Barna a afirmat că „România nu are o criză economică, nu avem o problemă neapărat în economia naţională” și că a dispărut „riscul de creştere abruptă a cursului”, care urma să se consolideze, fără a reveni sub pragul de 5 lei. Prognoza de primăvară a Comisiei Naționale de Prognoză anticipează o medie anuală a cursului euro de 5,01 lei în 2025 și de 5,06 lei în 2026, în timp ce estimările pentru dolar sunt de 4,57 lei, respectiv 4,64 lei. Vineri, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,04 la 6,99%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,13 la 7,09% iar cel la 12 luni de la 7,25 la 7,19%. Perspectiva creșterii inflației de la 5,45% la 6,5 – 7%, consecință a majorării TVA, a accizelor și a diverse taxe și impozite, nu va permite BNR să reducă dobânda de politică monetară, care se situează din august 2024 la 6,5%, astfel că este de așteptat ca ROBOR la 3 luni să scadă treptat spre 6,5%, dar fără ca să mai coboare spre 5,5%, așa cum s-a întâmplat până la alegerile anulate din noiembrie trecut. Și piața valutară a răspuns pozitiv la „programul austerității” iar euro a scăzut de la un curs de 5,0777 lei, la începutul săptămânii, la 5,06 lei, la sfârșitul ei, când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,055 – 5,064 lei. Chiar dacă piața americană a fost închisă vineri, cu prilejul Zilei Independenței, datele pozitive venite joi din piața muncii a SUA, unde au fost create în iunie 147.000 de noi locuri de muncă iar şomajul a scăzut uşor la 4,1%, a crescut optimismul investitorilor iar euro a scăzut la 1,1753 – 1,1788 dolari, după creșterea de marți la 1,1830 dolari, maxim al ultimilor aproape patru ani. În piața locală, cursul dolarului a fost stabilit vineri la 4,2961 lei. La sfârșitul săptămânii, cursul francului elvețian a crescut marginal la 5,4155 lei. O evoluție similară a avut și lira sterlină, cu o medie de 5,8673 lei. Prețul gramului de aur a scăzut vineri de la 461,6576 lei la 460,7924 lei, față de 457,9246 lei, la începutul săptămânii. Scăderea prețului s-a datorat deprecierii metalului galben la 3.322 – 3.346 dolari/uncie. Analiza cuprinde perioada 30 iunie – 4 iulie

Citeste pe larg

Decizia luată de o instanță americană de a bloca tarifele „reciproce” impuse de administrația Trump, a majorat cererea de monedă americană și a depreciat activele considerate riscante. Leul a fost afectat de această tendință iar media euro a urcat joi de la 5,0553 la 5,0667 lei, în condițiile în care cotațiile din piață au crescut de la 5,049 lei, în cursul dimineții, la 5,068 lei, la jumătatea zilei. Injecția de lichiditate făcută de BNR, la începutul săptămânii, în piața monetară a redus nivelul indicilor ROBOR iar modificările zilnice a cotațiilor au fost minime. Indicii sunt mai mari cu peste 20% față de data de 2 mai, înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale. Joia aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,15%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,24 la 7,25%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 7,35%. Creșterea cererii de titluri de stat a permis Trezoreriei să se împrumute joi cu 778,7 milioane lei, printr-o emisiune cu scadența în iulie 2030, față de o valoare programată de 500 milioane lei, la un randament mediu anual de 7,5%. După creșterea de luni la 1,1419 dolari, euro a avut o tendință descendentă și a coborât joia aceasta la 1,1210 – 1,1298 dolari, investitorii fiind influențați de decizia a trei judecători ai Curții de Comerț Internațional a Statelor Unite care au decis că majorarea taxelor impusă de președintele Trump este o măsură care ține de prerogativele Congresului SUA. Decizia a blocat suprataxele „reciproce” impuse la începutul lunii aprilie, iar cursul monedei americane a crescut în piața locală de la 4,4593 la 4,4924 lei. Aprecierea lirei sterline față de euro, efect al anunțării unui acord comercial între Regatul Unit și Statele Unite, a determinat creșterea cursului de la 6,0261 la 6,0509 lei, aproape de maximul istoric de 6,0646 lei, atins la jumătatea acestei luni. Media francului elvețian a urcat de la 5,3943 la 5,4157 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la 476,5712 lei la 473,9693 lei, evoluție datorată deprecierii metalului galben la 3.245 – 3.302,20 dolari/uncie, care a anulat întărirea monedei americane. În opinia analiștilor JP Morgan Chase, prețul unciei de aur ar urma să crească până la jumătatea anului viitor la 4.000 dolari, în condițiile în care maximul istoric de 3.499,70 dolari a fost atins în urmă cu circa o lună. Tendința este pusă pe seama menținerii unei cereri ridicate din partea băncilor centrale din China, India sau Polonia și a ETF-urilor care au aurul drept activ. În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,2369 zloți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a depreciat la 404,36 forinți/euro. În urmă cu o săptămână, bitcoin a atins un maxim istoric de 111.862 dolari, evoluție datorată creșterii cererii, investitorii mizând pe aprobarea proiectului legislativ Genius Act, prima reglementare federală a activelor digitale (stablecoin) în Statele Unite. În prezent, bitcoin s-a consolidat la pragul suport de 108.000 dolari și se tranzacționa joia aceasta între 107.048 și 108.928 dolari. Ethereum creștea la 2.675 – 2.782 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

În ultimele zile, votul preponderent pro-european al românilor de la alegerile prezidențiale, a stabilizat piața valutară. Cursul euro fluctuează în jurul pragului de 5,05 lei. Marți, media a urcat marginal de la 5,0612 la 5,0625 lei, în timp ce transferurile se realizau în culoarul 5,059 – 5,068 lei. Indicii ROBOR au revenit pe creștere, semn că băncile anticipează o creștere a inflației, iar nivelul lichidității din piața monetară a rămas deficitar, în ciuda operațiunii de tip repo, prin intermediul căreia băncile comerciale s-au împrumutat de la BNR cu 13,5 miliarde lei, cu scadența la o săptămână, la o dobândă de 6,5%. Marți, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 7,10 la 7,15%, față de 5,90% în data de 2 mai. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,23 la 7,24%, comparativ cu 5,99% la începutul acestei luni, iar cel la 12 luni a crescut de la 7,31 la 7,34%. Decizia preşedintelui Trump de a amâna aplicarea tarifelor de 50% asupra produselor importate din Uniunea Europeană, a redus presiunea pe moneda americană iar euro a coborât la 1,1337 – 1,1408 dolari. În piața locală, cursul dolarului a crescut de la 4,4478 la 4,4604 lei. Tendința de apreciere a euro s-ar putea modifica în perioada următoare, în cazul în care Banca Centrală Europeană va trebui să continue procesul de scădere a ratei de referință, după ce au apărut semne că inflația din zona euro ar putea coborî sub pragul țintă de 2%. În prezent, principala rată directoare a BCE se află din aprilie la 2,25%. Reducerea cererii de monedă elvețiană a determinat deprecierea acesteia față de euro, astfel că media acesteia a coborât de la 5,4142 la 5,3994 lei. În schimb, cursul lirei sterline a urcat de la 6,0313 la 6,0415 lei și se apropie astfel de maximul istoric de 6,0646  lei atins în 13 mai. Prețul gramului de aur a scăzut de la 475,9868 lei la 472,9221 lei, evoluție datorată deprecierii metalului galben la 3.286 – 3.350 dolari/uncie. Anunțul făcut de guvernul de la Budapesta că încetinirea economiei nu va permite majorarea salariului minim din 2026, așa cum a negociat cu  sindicatele în 2023, a afectat performanța monedei maghiare, care s-a depreciat la 404,58 forinți/euro. În schimb, media celei poloneze s-a întărit la 4,2479 zloți/euro. Marțea aceasta, bitcoin se tranzacționa în culoarul 107.649 – 110.760 dolari, și se apropia astfel de maximul istoric de 111.862 dolari, atins în 23 mai. Ethereum fluctua în culoarul 2.516 – 2.685 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

Credincioșii din Giurgiu sunt invitați să participe, sâmbătă, 12 aprilie 2025, la tradiționala Procesiune de Florii, un moment de comuniune și rugăciune care vestește apropierea Sfintelor Paști. Programul este următorul: 15:30 – Slujba Acatistului Praznicului Intrării Domnului în Ierusalim, oficiată la Schitul Sfântul Nicolae din Giurgiu; 16:30 – Începerea procesiunii religioase pe traseul Schit – Catedrala „Adormirea MaiciiCiteste pe larg

Deprecierea monedei americane, care a pierdut de la începutul lunii circa 4,5% față de cea europeană, a limitat creșterea prețului gramului de aur, în ciuda faptului că uncia a atins vinerea trecută un record de 3.004,90 dolari și se tranzacționa lunea aceasta între 2.982,20 și 3.001,90 dolari. Astfel, gramul de aur a crescut de la 439,0006 lei la 439,7889 lei. Prețul gramului a atins în 20 februarie un maxim istoric de 452,3179 lei. Analiștii anticipau atingerea pragului de 3.000 dolari/uncie la jumătatea acestui an. Acum, economiștii văd acum pentru acest an un record de 3.300 dolari/uncie, în condițiile în care instabilitate politică și economică domină viața de zi cu zi. Evoluția este pusă pe seama politicilor comerciale izolaționiste ale administrației Trump, pe reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală americană și BCE, dar și pe majorarea achizițiilor de aur realizate de băncile centrale, în special cele din China și India, dar și cea din Polonia, la care se adaugă prelungirea războiului din Ucraina sau a conflictului din Orientul Mijlociu. BNR continuă să monitorizeze piața valutară și menține cursul euro sub maximul de 4,9783 lei, atins în mai 2023. Lunea trecută, cursul euro a fost stabilit la 4,9766 lei, însă la începutul acestei săptămâni media a urcat la 4,9773 lei, cu tranzacții în culoarul 4,977 – 4,9775 lei. În așteptarea ședinței de politică monetară a BNR, care se va desfășura în data de 7 aprilie, de la care nu se așteaptă o reducere a ratei de referință, după ce rata anuală a inflației s-a majorat în februarie la 5,02% de la 5% în ianuarie, piața monetară s-a adaptat la nivelul mai scăzut al lichidității De mai bine de o săptămână, dobânzile interbancare nu au mai cunoscut modificări, astfel că lunea aceasta indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat vineri la 5,92%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la sfârșitul săptămânii la 5,99%, iar cel la 12 luni la 6,07%. Finanţele au redeschis lunea aceasta o emisiune de titluri de stat cu scadența în iulie 2031. Valoarea programată a emisiunii a fost de 700 milioane lei, însă Trezoreria a profitat de interesul arătat şi a împrumutat 1,18 miliarde lei, la un randament mediu anual de 7,40%. Decizia statelor din UE de a creşte cheltuielile pentru apărare a majorat interesul investitorilor, inclusiv a celor de peste Ocean, pentru plasamentele în moneda unică și în active europene. Un rol pozitiv a revenit și scăderea inflației din Germania în februarie la 2,6%. La jumătatea săptămânii trecute, euro a atins un maxim al ultimelor patru luni de 1,1931 dolari. Au urmat două ședințe în care au fost marcate profiturile, pentru ca lunea aceasta cotațiile să fie de 1,0869 – 1,0912 dolari/euro, ceea ce a făcut ca media monedei americane să fie stabilită 4,5636 lei. Săptămâna trecută, media francului elvețian a alunecat de la 5,2229 lei la 5,1610 lei, iar cel al lirei sterline de la 5,9245 la 5,9082 lei. Lunea aceasta, cursurile au fost stabilite la 5,1701 lei, respectiv 5,9180 lei. Lipsa de consistență a măsurilor luate de administrația de la Casa albă în privința pieței cripto, a provocat ieșiri consistente iar lunea trecută, bitcoin a scăzut până la 76.649 dolari iar ethereum până la 1.767 dolari. La începutul acestei săptămâni, bitcoin fluctua între 82.536 și 83.848 dolari iar ethereum între 1.880 și 1.921 dolari.

Citeste pe larg

Piața valutară a fost foarte calmă, a doua zi după anunțul demisiei președintelui Iohannis, însă s-a observat o ușoară creștere a cotațiilor. Principalul eveniment al zilei de marți a fost reprezentat de atingerea de către prețul gramului de aur a pragului de 450 lei, față de 412,9649 lei, în prima ședință din acest an. Marți, gramul a urcat de la maximul de 449,4021 lei, înregistrat luni, la noul record de 450,2987 lei, după ce metalul galben a urcat la un nou maxim de 2.945 dolari/uncie. Creșterea metalului galben este pusă pe seama politicilor economice „America First” ale președintelui Trump, care încearcă prin forța economică și militară a Statelor Unite să impună o nouă ordine a comerțului mondial, prin majorarea taxelor vamale la importuri. Această perspectivă a fost luată în calcul de băncile centrale ale Chinei și Indiei, care și-au majorat semnificativ rezervele de aur, în încercarea lor de a reduce importanța dolarului american în comerțul mondial. Taxele la importuri au impus companiilor care gestionează fonduri (ETF-uri) bazate pe aur să-și majoreze achizițiile de metal galben. Totodată, teama față de revenirea inflației pe un trend ascendent, îi obligă pe pe investitori să caute plasamente cât mai sigure, „refugii”, precum aurul, francul elvețian sau yenul japonez. Cursul euro a urcat după mai bine de două luni peste 4,977 lei. Tranzacțiile din piața valută s-au realizat într-un culoar îngust, 4,977 – 4,9775, față de un minim de 4,966 lei înregistrat în Asia, iar media a crescut de la 4,9765 la 4,9771 lei. Piața monetară a fost stabilă iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,0% iar cel la 12 luni la 6,09%. Luni, Trezoreria s-a împrumutat cu 1,02 miliarde lei, în urma redeschiderii unei emisiuni cu scadența în iulie 2030, care a avut o valoare programată de 600 milioane lei. Statul a acceptat să achite o dobândă medie anuală de 7,39%. Ministerul Finanţelor și-a propus să se împrumute luna aceasta cu cel puțin 8,4 miliarde lei, cu 2,27 de miliarde de lei mai mare decât cea care a fost programată în ianuarie. Euro fluctua între 1,0292 și 1,0328 dolari, cotații apropiate de cele de luni, iar media monedei americane a urcat de la 4,8173 la 4,8244 lei. Cursul francului elvețian a coborât la 5,2894 lei iar cel al lirei sterline la 5,9642 lei. În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 403,54 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,1783 zloți/euro. Bitcoin, care a scăzut duminică noapte la circa 95.000 dolari, fluctua între 97.460 și 98.401 dolari. Ethereum se tranzacționa în culoarul 2.662 – 2.743 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

            Foto: Gheorghe CIREAP – președinte al PJIMM Giurgiu „Ordonanța “trenuleț” lucrează! A fost redus pragul de trecere la impozitul pe profit pentru microintreprinderi de la 500.000 euro, la 250.000 euro,  pentru ca începând cu anul viitor să fie redus la 100.000 euro! Totodată s-a majorat impozitul pe dividende de […]

Articolul Ordonanța “trenuleț” lucrează! A fost redus pragul de trecere la impozitul pe profit pentru microintreprinderi…! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Anul viitor nu se anunță a fi unul bun. Probabila modificare a codului fiscal, prin majorări de taxe și impozite, renunțarea la plafonarea costurilor cu energia dar și creșterea prețurilor la alimente, sunt motive care au îngrijorat membrii CA al BNR, așa cum o arată minuta ultimei ședințe de politică monetară, care s-a desfășurat în 8 noiembrie. „Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să crească uşor în ultimele luni ale anului curent şi să cunoască o fluctuaţie pronunţată în semestrul I 2025 (…), ea este aşteptată să îşi reia ulterior descreşterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea din prognoza precedentă, coborând abia în debutul anului 2026 sub limita de sus a intervalului ţintei şi rămânând în proximitatea acesteia până la finele orizontului prognozei. Astfel, rata anuală a inflaţiei se va mări probabil la 4,9% la finele anului curent, iar apoi se va reduce la 3,5% în decembrie 2025 şi la 3,3% la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,0%, 3,4% şi respectiv 3,2% indicate de proiecţia precedentă pentru aceleaşi momente de referinţă”. Pentru a controla prețurile BNR va continua să monitorizeze piața valutară, cursul leului fiind principalul său instrument. Media euro a crescut marginal de la 4,9762 la 4,9766 lei, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,976 – 4,977 lei. Miercuri, nu s-au realizat tranzacții în piața monetară. Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,59%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,63% iar cel la 12 luni la a crescut de la 5,67 la 5,68%. Joi, Finanțele s-au împrumutat cu 252 milioane lei, sub valoarea programată de 700 milioane lei, pentru care va plăti până în ianuarie 2026 o dobândă medie anuală de 6,34%. Trezoreria a atras, de asemenea, 500 milioane lei scadente în aprilie 2035, la un randament mediu anual de 7,16%. Euro a revenit pe scădere și se tranzacționa între 1,0514 și 1,0555 dolari, iar cursul monedei americane a urcat de la 4,7170 la 4,7317 lei. Moneda elvețiană s-a apreciat până la 0,9284 franc/euro astfel că media ei a crescut de la 5,3244 la 5,3535 lei. Revenirea inflației din Marea Britanie peste pragul de 2%, evoluție care ar putea determina Banca Angliei să nu reducă dobânzile, a ridicat marginal cursul lirei sterline la 5,9743 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 397,9899 lei la 405,9099 lei. Saltul s-a datorat atât aprecierii monedei americane cât și a metalului galben la 2.647,10 – 2.674 dolari/uncie. Media monedei maghiare s-a depreciat la 411,13 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3469 zloți/euro. Bitcoin a atins un nou record de 98.343 dolari iar ethereum a urcat până la 3.363 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

Leul a avut un început de săptămână calm, în ciuda faptului că la nivel regional se observa o creștere a aversiunii față de risc și deprecieri ale monedelor de la marginea zonei euro. Cursul monedei unice a „scăzut” de la 4,9765 la 4,9764 lei iar culoarul de tranzacționare a rămas identic cu cel de marțea trecută, 4,976 – 4,977 lei. Indicii ROBOR și-au întrerupt tendința de creștere manifestată la sfârșitul săptămânii trecute, după ce BNR nu a modificat dobânzile de politică monetară și pentru facilitatea de depozit, care au rămas la 6,50%, respectiv 5,50%. Creșterea indicilor s-a reflectat în majorarea dobânzilor solicitate pentru cumpărarea de titluri de stat. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,58% față de 5,55%, la începutul săptămânii trecute. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,62% iar cel la 12 luni la 5,66%. Ministerul de Finanțe a refuzat luni să se împrumute din piața locală, dobânda oferită de cumpărători fiind considerată prea mare. Emisiunea de titluri de stat a avut o valoare programată de 700 milioane lei, scadentă în mai 2027. Înainte de publicarea unor date economice din Statele Unite, euro se tranzacționa în culoarul 1,0530 – 1,0572 dolari, după ce joia trecută a fost atins un minim de 1,0497 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,7057 la 4,7176 lei. Francul elvețian s-a menținut sub pragul de 0,94 euro, astfel că media lui a crescut de la 5,3012 la 5,3172 lei. În schimb, cursul lirei sterline a scăzut de la 5,9660 la 5,9544 lei. Prețul gramului de aur a crescut luni la 393,2836 lei, evoluție la care a contribuit aprecierea monedei americane și a metalului galben la 2.562,30 – 2.597,60 dolari/uncie. Media monedelor din regiune se deprecia, în condițiile creșterii aversiunii față de risc, la 409,61 forinți/euro, respectiv 4,3320 zloți/euro. Industria cripto a investit sute de milioane de dolari în campania prezidențială din Statele Unite, în special în candidatura lui Donald Trump. Obținerea unui nou mandat de către acesta și faptul că mulți dintre cei propuși pentru a ocupa poziții în viitorul său cabinet, care au opinii favorabile activelor digitale, au impulsionat achizițiile din piață. În ultimele zile, după atingerea maximul istoric de 93.462,18 dolari, bitcoin a fluctuat între 87.400 și 92.200 dolari. Ethereum se mișca la începutul acestei săptămâni între 3.050 și 3.150 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

Avem în România 325.000 de microîntreprinderi sub pragul actual al cifrei de afaceri de 500.000 euro/an. 325.000 de companii care au aproape 900.000 de salariați, adică o medie de 2,7 locuri de muncă create de fiecare microîntreprindere. Aceste firme mici au la bază spirit antreprenorial, mici întreprinzători locali, aduc venituri la buget și au o cifră de afaceri totală de 150 miliarde de lei și plătesc un impozit pe venit de aproximativ șase miliarde de lei. Propunerea PSD de a scădea pragul pentru microîntreprinderi va duce la închiderea multor astfel de firme, pierderea multor locuri de muncă din cele 900.000 create de microîntreprinderi și chiar scăderea veniturilor statului. Un întreprinzător care are o afacere de dimensiuni mai reduse trebuie încurajat să crească prin taxare prietenoasă și simplă. În loc să împovărăm aceste afaceri, ar trebui să le oferim mai mult sprijin pentru a stimula creșterea lor pe termen lung. #SenatorDeGiurgiu

Citeste pe larg

Incertitudinile privind câștigătorul alegerilor prezidențiale din Statele Uniune, menținerea la valori ridicate a tensiunilor din Orientul Mijlociu, în condițiile în care conflictul s-ar putea transforma în unul regional,  și procesul de reducere a dobânzilor început de principalele bănci centrale, sunt tot atâtea motive pentru investitori să caute plasamente cât mai sigure, așa cum este metalul galben, al cărui preț s-a majorat cu 32% de la începutul anului. La cele de mai sus se adaugă majorarea cererii comerciale dar și achizițiile făcute de multe bănci naționale, cât și creșterea plasamentelor în ETF-urile care au aurul drept bază. Uncia a atins luni un nou record de 2.740,10 dolari. Adăugând și aprecierea monedei americane din ultima lună, BNR a fost nevoită să stabilească un preț al gramului de aur de 403,0756 lei, care reprezintă un nou maxim istoric. Analiștii anticipează acum creșterea unciei la 2.900 dolari, în următoarele 12 luni, susținut de continuarea procesului de reducere a dobânzilor de către Rezerva Federală. Însă acest nivel ar putea fi depășit în scurt timp, dacă ritmul actual se va menține. De altfel, nivelul de 2.700 dolari/uncie era prognozat pentru prima parte a anului viitor. La rândul său,argintul a profitat de raliul pe care îl cunoaște aurul, iar prețul său a trecut de 34 dolari, cel mai ridicat nivel de la sfârșitul anului 2012. În ciuda faptului că media monedelor din regiune s-a depreciat, la 401,56 forinți/euro, respectiv 4,3178 zloți/euro, cursul monedei unice a scăzut marginal în piața locală, de la 4,9724 la 4,9722 lei, în timp ce transferurile se realizau în culoarul 4,972 – 4,974 lei, tendința din partea a doua a ședinței fiind una de creștere. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,59% iar cel la 12 luni la 5,64%. Trezoreria a redeschis luni o emisiune de titluri de stat cu scadența în aprilie 2029. Ea s-a împrumutat de la bănci 990 milioane lei, față de o valoare programată de 500 milioane lei, și a acceptat să achite o dobândă anuală de 6,54%. Euro se tranzacționa în culoarul 1,0844 – 1,0872 dolari, valori apropiate de cele de vineri, înainte cu două săptămâni de ședința de politică monetară a Rezervei Federale. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut marginal de la 4,5865 la 4,5831 lei. Media francului elvețian s-a depreciat la 5,2949 lei iar cea a lirei sterline la 5,8672 lei. Bitcoin s-a apropiat de 69.500 dolari, după care a alunecat spre 67.500 dolari. Ethereum fluctua între 2.674 și 2.765 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg