reclam

 Din păcate pentru magistrați, CCR și CEDO au statuat că

-dreptul de/la pensie este garantat, dar nu și cuantumul pensiei în integralitatea sa.

CCR a dat numeroase decizii în care a precizat că :

-Nu poate fi micșorate pensia calculată contributiv din sistemul public de pensii și componenta contributivă a pensiilor de serviciu…de orice fel.

CSM a dat avizul la L4/2023 potrivit căruia 

Retroactivitatea  înseamnă a afecta prestațiile privind drepturile primite de magistrați până la intrarea în vigoare a noii legi referitoare la calculul și cuantumul pensiilor magistraților.

Decizia CCR nr. 20/2000 pe care o tot invocă magistrații pentru a speria politicul si legislativul, pentru a nu se atinge de pensiile  lor enorm de mari față de pensiile  altor categorii sociale, a stabilit că este neconstituțională desființarea pensiilor de serviciu ale magistraților, nu și micșorarea componentei lor necontributive prin recalculare, plafonare, impozitare etc. 

Dacă nici pensiile magistraților nu sunt  speciale… atunci ne întrebăm cum au aplicat  acești magistrați în toată cariera lor principiul de drept  Specialia generalibus derogant? 

Memoriul are 53 de pagini și este semnat de 1104 magistrați pensionari, care au deținut funcții de la toate nivelurile ierarhice în justiție.  Documentul integral poate fi citit AICI!

Sinteza neregulilor semnalate în memoriul magistraților pensionari, în prezentarea site-ului  Stiri pe surse:

Proiectul Legii nr 4/2023, în ansamblul său, încalcă dispozițiile constituționale ale art.1 alin.(3) și (5), ale art.16 alin.(1) și (2), ale art.124 alin.(3), ale art.125, ale art.126 alin.(1), ale art.131, ale art.132 alin.(1) și ale art.147 alin.(4), pentru mai multe considerente, după cum urmează:

– Pe parcursul unei perioade scurte de timp, Autoritatea Legiuitoare a desfășurat o activitate legislativă dinamică în ceea ce privește domeniul ”Justiției”. Nesocotind cerința de predictibilitate și de securitate juridică Statul Român, prin Autoritatea Legiuitoare, intervine, la scurt timp, asupra Statutului magistratului printr-un proiect legislativ modificator a însăși condițiilor de eligibilitate a pensionării, ceea ce conduce la fragilitatea sistemului judiciar, fiind afectată buna funcţionare a justiţiei.

– Nicio justificare obiectivă nu susține acest nou proiect legislativ, în condițiile în care situația factual juridică și economică a țării a rămas neschimbată de la ultimul act de legiferare asupra acestui domeniu. Contrar unei înlănțuiri logice a evenimentelor (ridicarea MCV în luna decembrie, în contextul respectării obligațiilor asumate de România prin PNRR și concomitant intrarea în vigoare a unui nou Statut al judecătorilor și procurorilor), se inițiază modificări legislative la Statutul magistratului care tocmai ce a intrat în patromoniul activ al legislației și a început să își producă efectele.

– Reamintim că printre condițiile impuse României prin MCV sunt și acelea de a sigura creșterea salariilor și pensiilor magistraților, condiții mai bune pentru derularea activității magistraților. Observăm însă că la scurt timp de la ridicare MCV, pentru care un merit deosebit revine chiar magistraților – unii dintre ei aflați acum la pensie – acest proiect vine să afecteze statutul magistraților.

– Potrivit Jalonului nr. 215 din PNRR observăm că modificările legislative ce vor fi operate trebuie să respecte deciziile Curții Constituționale a României, implicit respectarea Constituției României: „Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității. Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate. Pensiile speciale se calculează în prezent pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de veniturile obținute. Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii. Protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curții. Nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare”.

– Pensiile de serviciu ale magistraților nu sunt pensii ”speciale” pentru că sunt calculate după un anumit algoritm și într-un cuantum care să fie în acord cu statutul de judecător european; ele sunt pensii ”pentru serviciul public prestat”, serviciu grevat de incompatibilități și interdicții, riscuri profesionale deosebite, pensii stabilite prin legi separate tocmai din acest motiv. Observăm că prin Jalonul 215 nu s-a solicitat nerespectarea deciziilor Curții Constituționale, implicit a Constituției României sau modificarea statutului profesional al magistraților.

– Dispozițiile Legi 4/2023 intervin în situația juridică născută deja și ale cărei efecte s-au produs sub imperiul legii în vigoare, modifică din temelii modul de calcul al pensiilor de serviciu cu consecințe care nu au fost verificate anterior pentru a se constata impactul accestor prevederi asupra sistemului de justiție, legea nouă dorindu-se a retroactiva.

– Recalcularea subsecventă a pensiei magistratului potrivit unei noi metode retroactive cu efecte permanente, care afectează în mod direct dreptul la pensie, încalcă principiul securității juridice, care se opune unei atingeri aduse drepturilor dobândite precum și principiul încrederii legitime care nu permite diminuarea și/sau transformarea pensiilor.

– Inițiativa legislativă nesocotește grav principiul drepturilor castigate (jura quæsita) și al speranței legitime în ceea ce privește compensația, minimă, de 1% în plus pentru fiecare an de activitate petrecut după cei 25 ani care conferă dreptul la pensia de serviciu. Dispozițiile privind acordarea magistraților care îți continua activitatea a unei gratificații constând într-un procent de câte 1% din baza de calcul/ an stimulează prezența în funcția publică vizată a persoanelor de vârste diferite, împrejurare care permite un transfer al experienței de la cei cu vechime mai mare la cei mai tineri și comunicarea de către cei din urmă a cunoștințelor recent dobândite, prezența acestor categorii contribuind astfel la desfășurarea unui serviciu public de calitate în sfera justiției. Susținem că, în acord cu jurisprudența CEDO, Statul nu poate interveni asupra unor situații juridice care au generat crearea de drepturi cu scadență după eliberarea din funcție, în sensul confiscării acestora.

– Recalcularea drepturilor salariale – cu pierderea dreptului aflat în plată – este o dispoziție care, potrivit Legii nr 4/2023, privește doar magistrații, fără ca această prevedere – vădit retroactivă – să se aplice altor categorii de pensii de serviciu, aspect ce generează un tratament discriminatoriu. Pe de altă parte dispozițiile privind modalitatea de recalculare a pensiei în plată sunt neclare, permit interpretări diverse și pot avea drept consecințe formularea de noi acțiuni în instanță.

– Statul nu poate invoca dificultăți financiare, nici lipsa unor resurse pentru a justifica nerespectarea dispozițiilor privind executarea drepturilor câștigate. Prin proiectul analizat, se încalcă grav dispozițiile art. 6 al 1 Convenției EDO, atâta vreme cât, în componenta pensiilor și veniturilor în plată sunt incluse drepturi bănești irevocabil câștigate în baza unor hotărâri judecătorești, care nu pot fi eliminate administrativ sub nicio formă, prin recalcularea propusă. Dimpotrivă, din tot cuprinsul Legii 4/2023 se instigă în fapt la încălcarea legii și la nerespectarea hotărârilor judecătorești.

– Dispozițiile Legii 4/2023 creează situații discriminatorii între magistrați aflați în aceeași situație juridică, dar care solicită acordarea dreptului prevăzut de art. 211 al 1 din Legea 2022 la interval de câțiva ani sau doar câteva luni.

– Amintim că legiuitorul a dorit să asigure magistratului, după o vechime de minimum 25 de ani în magistratură, o pensie de serviciu egală cu 80% din ultimul venit al acestuia din timpul activității, rațiunile fiind legate în special de asigurarea unei independențe activității de magistrat care să se manifeste inclusiv pe plan financiar.

– Modificările ce se doresc a fi aduse dispozițiior Codului fiscal sunt la rândul lor nelegale, neținând cont de principiile constituționale sau de cele ale legilor fiscale. Pensia de serviciu are caracter unitar, fiind stabilită la 80% din venitul din ultima lună. Defalcarea acesteia în două componente – chiar dacă ele există în mod obiectiv – fără a se ține seama de dispozițiile legale, încalcă principiile legii fiscalității: 1 neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu forma de proprietate și 2. certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceștia să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce le revine, precum și să poată determina influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale.

– Stabilirea unei cote noi de impozitare cu privire la drepturile bănești care urmează a fi câștigate prin hotărâri judecătorești, dar care privesc drepturi salariale restante din anii în care nu exista o cotă dublă de impozitare (căci nu se poate vorbi de o impozitare progresivă aici) este discriminatorie și, prin recunoașterea implicită a acestor situații prin Lege, apare ca fiind extrem de periculoasă prin caracterul ei retroactiv.

– Legea nr 4/2023 nu face o analiză corespunzătoare a motivelor obiective care ar impune intervenirea în statutul magistraților și, mai mult, în ”expunerea de motive” nu se fac referiri cu privire la suma totală a taxelor judiciare de timbru care se fac venit la bugetul statului prin activitatea judiciară, inclusiv cu privire la procentul din această sumă care participă la formarea bugetului sistemului de justiție.

– Modificările ce se doresc a fi aduse Codului fiscal nu apar ca având avizele Ministerelor de resort în condițiile în care Legea nr 4/2023 nu viza la momentul depunerii sale la Parlament modificarea și a Codului fiscal.

– Observăm că, în integralitate, dispozițiile Legii 4/2023 afectează drepturile magistraților pensionari, dar și pe cele ale celor din activitate – care, în situația în care dreptul la pensie este pendinte sau pe cale să se nască, nu mai pot beneficia de securitatea juridică oferită de Legea nr 303/2022 – adoptată în urmă cu doar câteva luni.