56.490 de vizionări 13 nov. 2025

Prima operațiune specială lansată de Rusia după destrămarea URSS a avut loc împotriva românilor. Direcția în care pornise Republica Moldova după 1990, una de apropiere față de România și de ieșire din orbita Moscovei, a dus la reacția regimului de la Kremlin.
Sub pretextul protejării minorității rusofone din Transnistria, care ar fi fost persecutată și supusă pericolului unui genocid din partea românilor din Republica Moldova, Rusia a declanșat un război în fosta republică sovietică. În 1992, provocările rusești s-au transformat în agresiune directă, ceea ce a dus la confruntare militară. În sprijinul separatiștilor organizați, finanțați și înarmați de Rusia au intervenit atât trupele Armatei a 14-a rusești (care staționau în Republica Moldova), cât și voluntari cazaci din Ucraina.
Comandorul Sandu Valentin Mateiu, fost atașat militar la Ambasada României de la Chișinău și ofițer cu 20 de ani de activitate în serviciul de informații al Armatei române, vine la Colecționarul de istorie pentru a descrie întreaga conjunctură care a dus la războiul transnistrean – pe care comandorul Mateiu îl numește explicit „ultimul război româno-rus“ -, evoluția ostilităților și consecințele acestui conflict până în zilele noastre.
Vizionare plăcută!

PRESSONE

Citeste pe larg

 


56.490 de vizionări 13 nov. 2025

Prima operațiune specială lansată de Rusia după destrămarea URSS a avut loc împotriva românilor. Direcția în care pornise Republica Moldova după 1990, una de apropiere față de România și de ieșire din orbita Moscovei, a dus la reacția regimului de la Kremlin.
Sub pretextul protejării minorității rusofone din Transnistria, care ar fi fost persecutată și supusă pericolului unui genocid din partea românilor din Republica Moldova, Rusia a declanșat un război în fosta republică sovietică. În 1992, provocările rusești s-au transformat în agresiune directă, ceea ce a dus la confruntare militară. În sprijinul separatiștilor organizați, finanțați și înarmați de Rusia au intervenit atât trupele Armatei a 14-a rusești (care staționau în Republica Moldova), cât și voluntari cazaci din Ucraina.
Comandorul Sandu Valentin Mateiu, fost atașat militar la Ambasada României de la Chișinău și ofițer cu 20 de ani de activitate în serviciul de informații al Armatei române, vine la Colecționarul de istorie pentru a descrie întreaga conjunctură care a dus la războiul transnistrean – pe care comandorul Mateiu îl numește explicit „ultimul război româno-rus“ -, evoluția ostilităților și consecințele acestui conflict până în zilele noastre.
Vizionare plăcută!

PRESSONE

Citeste pe larg

 


56.490 de vizionări 13 nov. 2025

Prima operațiune specială lansată de Rusia după destrămarea URSS a avut loc împotriva românilor. Direcția în care pornise Republica Moldova după 1990, una de apropiere față de România și de ieșire din orbita Moscovei, a dus la reacția regimului de la Kremlin.
Sub pretextul protejării minorității rusofone din Transnistria, care ar fi fost persecutată și supusă pericolului unui genocid din partea românilor din Republica Moldova, Rusia a declanșat un război în fosta republică sovietică. În 1992, provocările rusești s-au transformat în agresiune directă, ceea ce a dus la confruntare militară. În sprijinul separatiștilor organizați, finanțați și înarmați de Rusia au intervenit atât trupele Armatei a 14-a rusești (care staționau în Republica Moldova), cât și voluntari cazaci din Ucraina.
Comandorul Sandu Valentin Mateiu, fost atașat militar la Ambasada României de la Chișinău și ofițer cu 20 de ani de activitate în serviciul de informații al Armatei române, vine la Colecționarul de istorie pentru a descrie întreaga conjunctură care a dus la războiul transnistrean – pe care comandorul Mateiu îl numește explicit „ultimul război româno-rus“ -, evoluția ostilităților și consecințele acestui conflict până în zilele noastre.
Vizionare plăcută!

PRESSONE

Citeste pe larg

 


56.490 de vizionări 13 nov. 2025

Prima operațiune specială lansată de Rusia după destrămarea URSS a avut loc împotriva românilor. Direcția în care pornise Republica Moldova după 1990, una de apropiere față de România și de ieșire din orbita Moscovei, a dus la reacția regimului de la Kremlin.
Sub pretextul protejării minorității rusofone din Transnistria, care ar fi fost persecutată și supusă pericolului unui genocid din partea românilor din Republica Moldova, Rusia a declanșat un război în fosta republică sovietică. În 1992, provocările rusești s-au transformat în agresiune directă, ceea ce a dus la confruntare militară. În sprijinul separatiștilor organizați, finanțați și înarmați de Rusia au intervenit atât trupele Armatei a 14-a rusești (care staționau în Republica Moldova), cât și voluntari cazaci din Ucraina.
Comandorul Sandu Valentin Mateiu, fost atașat militar la Ambasada României de la Chișinău și ofițer cu 20 de ani de activitate în serviciul de informații al Armatei române, vine la Colecționarul de istorie pentru a descrie întreaga conjunctură care a dus la războiul transnistrean – pe care comandorul Mateiu îl numește explicit „ultimul război româno-rus“ -, evoluția ostilităților și consecințele acestui conflict până în zilele noastre.
Vizionare plăcută!

PRESSONE

Citeste pe larg

Am participat aseară la o întâlnire la Ruse cu Excelența sa Ambasadorul Bulgariei la București domnul Radko Vlaikov, Primarul municipiului Ruse, Pencho Milkov , 4 parlamentari și consilieri locali din partea bulgară și o echipă formată din domnul primar Adrian Anghelescu, domnul Deputat Marian Mina, domnul viceprimar Marian Damian și domnul consilier municipal Emil Vuca, […]

Citeste pe larg

Astăzi a avut loc la frontiera româno-bulgară o întâlnire de lucru deosebit de importantă între reprezentanții județului Giurgiu și cei ai regiunii Ruse, cu scopul de a consolida cooperarea bilaterală și de a identifica soluții concrete la problemele comune din zona de frontieră. Discuțiile s-au axat pe teme esențiale precum dezvoltarea proiectelor transfrontaliere, îmbunătățirea infrastructurii […]

Articolul Întâlnire româno-bulgară la Giurgiu-Ruse pentru soluții comune în gestionarea traficului și proiecte transfrontaliere apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Sâmbătă, 17 mai, este programată, la nivel național, o nouă ediție a evenimentului cultural ”Noaptea Muzeelor”, iar pentru prima dată în istoria acestui eveniment, Ministerul Culturii susține oficial Noaptea Muzeelor, integrând diversitatea ofertei muzeale într-o platformă națională coerentă de comunicare și promovare. Mesajul principal – Educația prin cultură. Dezvoltarea prinCiteste pe larg

Autoritățile române și bulgare au stabilit o serie de măsuri comune pentru fluidizarea traficului rutier la frontiera Giurgiu–Ruse, în contextul minivacanței de Paște, când se estimează un flux crescut de turiști și transportatori care vor tranzita zona. Săptămâna trecută, la sediul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Giurgiu, a avut loc o întâlnire bilaterală […]

Articolul Măsuri comune româno-bulgare pentru fluidizarea traficului la frontiera Giurgiu–Ruse în minivacanța de Paște apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Măsuri de fluidizare a traficului la frontiera Giurgiu-Ruse și recomandări necesare tranzitării cât mai sigure și eficiente a zonei de graniță în minivacanța de Paște Săptămâna trecută a avut loc la ITPF Giurgiu o întâlnire bilaterală româno-bulgară la care au luat parte șefii Direcției Poliției de Frontieră Ruse, șeful DirecțieiCiteste pe larg

Primarul municipiului Vetovo din Bulgaria, Mehmed Mehmed, i-a invitat pe viceprimarul Ionel Muscalu și pe președintele CAR Pensionari Giurgiu, Severius Nițulescu la ședința Consiliului Local Vetovo și totodată la o întâlnire cu pensionarii din această localitate, unde au fost discutate subiecte despre continuarea colaborării între cele două comunități. Motivul principal al întâlnirii de lucru l-a […]

Articolul Întâlnire de lucru româno-bulgară la primăria din Vetovo ( Bulgaria), în cadrul unui proiect transfrontalier! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Comuna Clejani a fost astăzi, 14 noiembrie, vizitată de o numeroasă delegaţie bulgară, din comuna bulgară prietenă Dve Moghili. Comuna Dve Moghili face parte din districtul Ruse, include 12 localităţi şi are 4400 de locuitori. Întâlnirea de astăzi, intermediată de către Cristian Anculescu, fostul vicepreşedinte al Consiliului judeţean şi Lili Gancheva, director executiv al Asociaţiei […]

Citeste pe larg