toarea (Page 5)

 
Alma Ciornei a terminat Facultatea de Inginerie Chimică a Universitătii Politehnice București în anul 1994 și Facultatea de Drept  a Universitătii Titu Maiorescu în 1999.În acelasi an a intrat in Baroul Bucuresti, iar din 9 mai 2006 este judecator, mai întai la Judecatoria Braila si apoi, din 2009, la Tribunalul Bucuresti.In perioada 1.11.2011-1.01.2017 a fost vicepresedinte al Tribunalului Ilfov, iar din 1.01.2017 a revenit la Tribunalul Bucuresti.Din mai 2020 este Presedinta Sectiei a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale.

Publică pe Juridice.ro o amplă analiză critică privind recentul proiect L4/, adoptat de Senat, din care rețin aici doar considerentele privind fostele pensii speciale desființate prin L 119/2010.

 Sunt de reținut explicațiile pe care le dă noțiunilor de drept câștigat din pensie, potrivit Deciziilor CEDO și celor de drept la pensie, subliniind că potrivit CCR acest drept există numai în privința pensiilor din sistemul public, neexistând un drept constituțional de pensie specială. 

Prin prisma deciziilor CEDO și CCR, autoarea este de acord cu recalcularea pensiilor în plată ale  magistraților.

„Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu – o analiză critică

1. În ce priveşte pensiile de serviciu ale categoriilor profesionale prevăzute anterior de Legea 119/2010 (şi care se regăsesc şi în proiectul de lege supus la acest moment dezbaterii parlamentare) dar şi în ce priveşte indemnizaţia pentru limită de vârstă acordată senatorilor şi deputaţilor (şi care nu este vizată de proiectul aflat în procedură parlamentară) cred că este important de reţinut că asupra unei eventuale modificări sau chiar suprimări a acestor categorii de pensii de serviciu Curtea Constituţională s-a pronunţat deja în mai multe ocazii.

Cu privire la aceste categorii de pensii de serviciu ( cu excepţia pensiilor militare) este important de precizat că ele sunt bazate, în parte, pe contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat, diferenţa până la cuantumul stabilit în baza legilor speciale care le reglementează fiind suportată de la bugetul de stat.

În ce priveşte cota suportată de la bugetul stat, Curtea Constituţională a stabilit, printr-o serie de decizii (Deciziile nr. 871 și nr. 873 din 25 iunie 2010, Decizia nr. 327 din 25 iunie 2013, Decizia nr. 900/2020) că dreptul la pensie vizează pensia obţinută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat.

Cu alte cuvinte, în ceea ce priveşte acest supliment, statul beneficiază de o mai largă marjă de apreciere, legiuitorul fiind liber să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului.

De altfel şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu, în Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Munoz Diaz împotriva Spaniei, paragraful 44, respectiv Hotărârea din 31 mai 2011, pronunţată în Cauza Maggio şi alţii împotriva Italiei, paragraful 55, a reiterat jurisprudenţa sa cu privire la faptul că drepturile decurgând din sistemul de asigurări sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie, dar acest lucru nu înseamnă că implică un drept la dobândirea proprietăţii sau la o pensie într-un anumit cuantum (a se vedea, în acelaşi sens, şi Hotărârea din 12 octombrie 2004, pronunţată în Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei, paragraful 39, respectiv Hotărârea din 28 septembrie 2004, pronunţată în Cauza Kopecky împotriva Slovaciei, paragraful 35).

Totodată, prin Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunţată în Cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, nr. 45.587/11 şi nr. 45.588/11 – Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar şi Lucia Gheţu împotriva României (paragrafele 40-48), s-a arătat că integrarea pensiilor de serviciu în sistemul general de pensii, chiar dacă acest lucru presupune o diminuare a cuantumului pensiei acordate cu 70%, nu aduce atingere art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie.

O discuţie specială ar trebui, totuşi, purtată în ce priveşte pensiile personalului navigant din aviaţia civilă (piloţi, însoţitori de bord etc), pornind de la o verificare atentă a modului în care partea contributivă a pensiilor acestora este calculată în prezent.

Aceasta deoarece potrivit dispoziţiilor art. 30 alin 1 lit. d din Legea 263/2010 acest personal este încadrat în condiţii speciale de muncă, desigur, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 61 din acelaşi act normativ. De asemenea, punctajul mediu anual trebuie determinat cu valorificarea tuturor veniturilor realizate de aceştia şi care fac parte din baza de calcul a cotei de contribuţie CAS, iar nu doar prin raportare la salariul de bază.

2. În ce priveşte pensiile militare, reglementate de Legea 223/2015, este important de precizat, în primul rând, faptul că în cazul acestora (spre deosebire de toate celelalte categorii de pensii de serviciu) nu există componenta contributivă, întregul cuantum al pensiei speciale fiind plătit de la bugetul de stat.

Este motivul pentru care, pe de o parte, pensiile militare nu pot fi sub nici o formă considerate pensii ocupaţionale.

Trebuie menţionat de la început ca sistemul de pensii „ocupaţionale” este un sistem de pensionare creat de angajator, de sindicate sau chiar de guvern pentru anumite categorii profesionale.

Este important de reţinut sub acest aspect faptul că un sistem de pensii ocupaţionale presupune, indiferent de schema de calcul a cuantumului pensiei la momentul îndeplinirii condiţiilor privind acordarea acesteia, contribuţia salariatului la fondul administrat de sistemul de pensii respectiv.

Or în timp ce pensiile prevăzute la art. 1 lit. b-h din Legea 119/2010 erau bazate în parte pe contribuţia la sistemul de asigurări sociale de stat, pensiile militare (prevăzute de Legea 241/2001 și Legea 179/2004) erau complet independente de vreo formă de contribuţie la sistemul de pensii.

Cu alte cuvinte, aceasta categorie socială beneficia de pensie militară de stat fără însă a contribui pe durata desfăşurării activităţii, în nici un fel, la sistemul de pensii.

Ulterior datei de 1.01.2011 şi până în anul 2016, militarii, poliţiştii şi personalul asimilat acestora au contribuit la sistemul public de pensii, în care erau integraţi conform Legii 263/2010 pentru ca ulterior datei de 1.01.2016 (data intrării în vigoare a Legii 223/2015) beneficiarii pensiilor militare să achite la bugetul de stat o cotă de contribuţie individuală, egală cu cota de contribuţie de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (art. 31 din Legea 223/2015).

În fine, este de asemenea important de menţionat că prin modificarea Legii 223/1015 odată cu intrarea în vigoare a OUG 59/2017 şi, ulterior, OUG 114/2018, a fost plafonat cuantumul net al pensiei militare astfel încât în cazul pensiilor militare stabilite ulterior datei de 7.08.2017 pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

Fără a susţine abrogarea sistemului de pensii militare stabilit prin legea 223/2015, apreciez totuşi că o reformă reală a sistemului de pensii sub acest aspect trebuie să plece, în primul rând, de la realitatea că, la acest moment, probabil 80% dintre pensionarii militari au efectiv în plată pensii de 2, 3 sau chiar 10 ori mai mari decât cele cuvenite conform Legii 223/2015.

(Nota Blogului…NU doamna judecător, în afara celor 68% din pensiile militare rămase în plată cu cuantumul contributiv, potrivit art. 111, după recalcularea din 2016, toate celelalte pensii militare, chiar și cele cu cuamntum mai mare de 10 000 lei, au în plată cuantumul calculat potrivit Legii 223/2015, cu modificările ulterioare. Doar aceste pensii calculate contributiv au cuantumul în plată  mai mare decât cel recalculat. După 6 ani de inghețare, aceste pensii ar avea și astăzi un cuantum mai mare decât cel calculat potrivit L 223/2017 dacă ar fi din nou recalculate potrivit sitemului public de pensii . Contrar percepției dvs, pensiile stabilite după anul 2019 au cuantumul mai mare de 2-3 ori mai mare decât cele stabilite anterior anului 2018, acestea din urmă nefiind actualizate cu creșterile salariale prevăzute de art. 38 din L 153/2017)

Acest fapt constituie o inechitate evidentă față de militarii în funcție, care nu vor avea niciodată un astfel de cuantum al pensiei, în ciuda faptului că îndeplinesc aceleași condiții ca și cei pensionați în baza legislației anterioare anului 2017.

Suplimentar, se impune a se avea în vedere și împrejurarea că militarii în funcție contribuie conform legii la bugetul de stat, spre deosebire de cei ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior anului 2010 și care nu au contribuit niciodată la bugetul de asigurări sociale/bugetul de stat. 

( Nota blogului…..Autoarea articolului nu știe că până în anul 2001 niciun salariat din România nu a contribuit individual la constituirea fondurilor de pensii, iar din aprilie 2001 și militarii au plătit o contribuție individuală la bugetul de stat de 5% din solda brută pentru a beneficia de pensie militară potrivit L 164/2001.)

Drept urmare, pentru înlăturarea acestor inechități, apreciez că s-ar impune abrogarea dispozițiilor art. 111 din Legea 223/2015, urmând ca pentru viitor să fie menținut în plată doar cuantumul rezultat ca urmare a aplicării dispozițiilor Legii 223/2015, o astfel de măsură fiind în mod cert de natură să reducă efortul bugetar, fără a destabiliza, însă, sistemul militar.

(Nota Blogului …Abrogarea  art. 111 din  223/2017 ar arunca în sărăcie pe majoritatea din cei 68% din militarii rămași în plată cu cuantumul contributiv, mai avantajos.)

O astfel de modificare este perfect constituţională, având în vedere că partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de «bun», reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii.

De altfel, prin Decizia nr. 456 din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 30 octombrie 2014, a invocat jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin Decizia din 15 mai 2012, pronunțată în Cauza Constantin Abăluţă şi alţii împotriva României, a statuat că diminuarea pensiilor militare de stat din România (prin Legea 119/2010, n.n) a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut prin Legea nr. 263/2010 şi a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate (paragraful 16). De asemenea, Curtea Europeană a subliniat faptul că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe raţiuni obiective, şi anume contextul economic şi corectarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii (paragraful 15). Având în vedere aceste considerente, Curtea de la Strasbourg a considerat că măsurile criticate de reclamanţi nu i-au determinat pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, şi nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari (paragraful 20).

De asemenea, prin Decizia 900/2020, Curtea Constituţională a apreciat că dispoziţiile art. 53 din Constituție „sunt lipsite de relevanţă, întrucât dreptul la pensie vizează pensia obţinută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat”.

În fine, apreciez important de precizat faptul că proiectul de lege în forma adoptată de Senat nu modifică în niciun fel modul de calcul al pensiilor militare, singurele modificări privind baza de calcul, care urmează a fi constituită din media salariilor lunare/soldelor brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive (iar nu 6 luni ca în precedent) din ultimii 5 ani de activitate.

De asemenea, sunt excluse din această bază de calcul o serie de sporuri acordate temporar pe durata pandemiei Covid-19.

Or aceste “modificări” nu sunt de natură să reducă în niciun fel impactul bugetar pe care pensiile militare îl au, ştiut fiind faptul că acestea reprezintă 11 miliarde de lei din totalul de 12 miliarde estimate ca impact bugetar al tuturor pensiilor stabilite în baza unor legi speciale asupra bugetului de stat.”