În timpul urmăririi penale, Popa a colaborat cu organele de anchetă şi a devenit denunţător; în seara de 5 septembrie 2015, când i-a dus lui Oprescu mita în vila acestuia din Ciolpani, Popa avea tehnică de interceptare pe el.
Lui Bogdan Cornel Popa i se aduc acuzaţii de luare de mită (4 infracțiuni), complicitate la luare de mită, dare de mită (2 infracțiuni), complicitate la dare de mită, trafic de influență (5 infracțiuni), spălare de bani (4 infracțiuni), abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată (3 infracțiuni) și constituire a unui grup infracțional organizat, informează stiripesurse.ro.
Potrivit DNA, în perioada 2013 – 2015, un grup bine organizat, la care a aderat şi Sorin Oprescu, a înfiinţat în administraţia locală din municipiul Bucureşti un sistem prin care operatorii economici care doreau să primească anumite contracte din partea instituţiilor publice aflate în subordinea primarului trebuiau să remită o parte din profitul brut realizat.
Avocatul lui Popa a explicat, la ultimul termen de judecată, că, în opinia sa, modalitatea de implementare a unei Directive Europene privind Combaterea Spălării Banilor în legislația românească ar prejudicia drepturile pe care clientul său le are. Apărătorul a arătat instanței de judecată că este vorba despre un recurs prejudicial ce ar trebui transmis CJUE spre soluționare. Avocata lui Bogdan Popa vrea să afle de la CJUE dacă sintagma „în scopul ascunderii” este o faptă ilicită care să atragă sancțiunea pentru spălare de bani.
Procurorul DNA prezent la ședință s-a opus explicând că instanța nu aplică drept temeiuri de condamnare normele unor directive externe, ci strict legislația penală internă.
”Observați că articolul Uniunii Europene nu poate fi aplicat de dumneavoastră. Nu puteți interpreta norma comunitară pentru că nu e atributul dumneavoastră. Directiva privind Combaterea Spălării Banilor a fost deja suplimentată cu Directiva 5 și suntem surprinși că nu s-a făcut deloc vorbire despre aceasta”, a arătat procurorul.
Cei trei judecători au rămas în pronunțare, urmând ca cercetarea judecătorească să fie reluată pe 14 octombrie, termen până la care vor lua o decizie și în privința solicitării lui Popa.
La termenul anterior, cei trei judecători au stabilit că Primăria Capitalei trebuie să răspundă unei adrese cu întrebări ale instanței privind modalitatea în care a fost angajat la Crematoriul Vitan Bârzești fostul șofer al lui Oprescu, Cristian Stanca.
De altfel, aceasta a fost și controversa dintre cei doi judecători din completul de apel iniţial, care nu s-au înțeles cu privire la soluția finală. Prin urmare, a fost necesară formarea completului de divergență, în care a fost adus un al treilea magistrat. Acum, în complet de trei judecători, aceștia cer lămuriri Primăriei privitoare la studiile pe care Cristian Stanca le avea la momentul angajării la crematoriu.
Tot la termenul anterior care a avut loc în februarie, Sorin Oprescu explicase instanței de ce consideră că ar trebui achitat în dosarul de mare corupție în care a fost deja condamnat la cinci ani și patru luni de închisoare cu executare.
Citeste si EXCLUSIV. Tudorel Toader: „Eu zic că guvernul nu o să pice. Procedurile sunt neconstituţionale”
Pe 16 aprilie, Curtea de Apel București a repus pe rol dosarul în care este judecat pentru fapte de mare corupție fostul edil al Capitalei și alte persoane.
Cei doi magistrați din completul de judecată nu au fost de acord cu privire la decizia finală, ce trebuia dată în 16 aprilie, motiv pentru care a fost necesară aducerea celui de-al treilea magistrat, astfel încât să poată fi îndeplinită balanța de 2 la 1, în vederea emiterii deciziei definitive din acest caz.
La ultimul termen de judecată, procurorul DNA a cerut majorarea tuturor pedepselor aplicate în acest dosar precum și condamnarea unora dintre inculpați pentru unele fapte pentru care au fost achitați de Tribunalul București, invocând atitudinea prea blândă a instanţei de fond.
Reprezentantul Direcției a reamintit judecătorilor de la Curtea de Apel București faptele pentru care Oprescu și celelalte persoane au fost deferite justiției, defalcat, pedepsele aplicate de către judecătorul de la Tribunalul București iar apoi a expus motivele concrete pentru care aceste pedepse trebuie mărite și de ce nu se impunea achitare pentru a unele dintre fapte.
„Solicităm aplicarea confiscării extinse la Oprescu Sorin. Vorbim de sume de bani uriașe găsite la percheziții. El a susținut ca sunt sume ale tatălui său. El nu a putut face nicio formă de dovadă privind aceste sume uriașe de bani. Inculpatul a spus că sumele de bani au fost primite cu titlu licit. Referitor la pedepse, constatăm o infracțiune de luare de.mita de 25 000 de euro. Se recunoaște primirea banilor dar nu natura primirii lor. O faptă de grup infracțional organizat. Spune despre fapta că nu știe nimic.
Omul cu funcția cea mai mare din acest dosar, omul care semna, spune că nu știe nimic. Fără el nu se efectua nicio plată. Plățile în acest dosar au fost făcute foarte repede în vreme ce la perioada respectivă se făceau foarte greu potrivit statisticilor. Orientați pedepsele către maximum special.
Prin prisma funcției deținute a inteles sa pervertească actul administrativ. A înțeles să comită cele mai grave fapte prevăzute de Codul Penal. Din cei 25.000 de euro Oprescu ia suma de 11.000 de euro și se duce și îi duce inculpatei Adina Rus. Avem spălare de bani pentru că în loc să ducă banii acasă el s-a dus la Adina Rus și i-a oferit bani murdari în speranța albirii lor”, a explicat procurorul DNA în instanță.
În cazul celorlalți inculpați procurorul a arătat că funcțiile pe care le-au deținut le-a facilitat comiterea acestor fapte de mare corupție și rularea unor sume uriașe de bani ce au fost supuse mecanisemlor ilegale de albire, respectiv de a fi introduse in circuitul curat al banilor.
Citeste si Un volum din dosarul lui Victor Micula a dispărut fără urmă. Tribunalul Bihor a sesizat procuratura
Avocatul lui Sorin Oprescu a cerut judecătorilor achitarea clientului său pentru faptele de care este acuzat și a admis doar că Oprescu a primit suma de 25.000 de euro. El a explicat în fața judecătorilor că nicio altă probă adusă de anchetatori nu ar dovedi proveniența sau scopul precis al primirii acestor bani și că acest dubiu îi parvine clientului său.
În rechizitoriul transmis judecătorilor de la Tribunalul București procurorii au arătat că Popa Bogdan Cornel, în calitate de director al Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane, a constituit un grup infracțional organizat, care avea ca scop săvârșirea de infracțiuni de corupție, mai precis dare și luare de mită, din sume provenite din bugetul Municipiului București, grup pe care, de la finalul anului 2013, l-a condus Sorin Oprescu. Folosindu-se de atribuțiile de primar, Sorin Oprescu a impus funcționarilor competenți din cadrul Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane și Direcția de Resurse Umane din subordinea sa angajarea lui Stanca Cristian, aprobând personal crearea unui post de referent în cadrul instituției și, ulterior, transformarea acestui post într-unul de inspector de specialitate, cu încălcarea prevederilor legale referitoare la transformarea posturilor, în folosul aceluiași inculpat.
La data de 5 septembrie 2015, primarul Sorin Oprescu, în baza unei înțelegeri prealabile cu inculpații Popa Bogdan Cornel și Stanca Cristian, a primit de la primul suma de 25.000 euro din totalul de 60.000 euro pretinși în mod necuvenit de cei doi de la administratorii unei societăți comerciale (denunțători în cauză), în legătură cu un contract de execuții lucrări în cadrul Centrului Cultural al Palatelor Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului. După primirea banilor, în scopul disimulării originii ilicite a acestei sume, Oprescu i-a dat unei alte persoane suma de 11.000 euro pentru a-și achita o obligație contractuală.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București, cu propunere de menținere a măsurilor preventive și asigurătorii dispuse în cauză.
Pe 20 noiembrie 2015, Sorin Oprescu a fost trimis în judecată alături de mai multe persoane, printre care:: Bogdan Popa (fost director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti şi ulterior al Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane) – 13 ani şi 4 luni închisoare; Mircea Octavian Constantinescu (fost director al Direcţiei economice din Primăria Generală) – 3 ani şi 4 luni; Florin Şupeală (fost director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti) – 4 ani; Claudiu Bengalici (administrator al unei societăţi comerciale) – 4 ani şi 4 luni; Cristian Stanca (fostul şofer al lui Oprescu) – 7 ani şi 8 luni; Ruxandra Avasiloae (fost director general al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti) – 2 ani şi 4 luni cu suspendare.
Read More
Reflectorul de Sud