Un preot din comuna Daia este acuzat de ”profanare de morminte”, de către o profesoară, urmașa unui luptător din oastea lui Mihai Viteazu…!

Cu câteva zile în urmă am primit pe adresa redacției un e-mail în care un cetățean al comunei Daia, județul Giurgiu, ne solicita sprijinul pentru devoalarea unei fapte, ”profanare de morminte” precum și a altor ilegalități ce s-ar fi consumat în ultimii ani, în această localitate.

Mai întâi de toate reclamanta, cadru didactic cu mulți ani în sistemul de învățământ, a ținut să ne spună că deține un istoric familial important, trăgându-se dintr-o familie de țărani înstăriți , avere obținută ”însă prin muncă cinstită” – după cum ne preciza domnia sa. O femeie ce ne mărturisea cu emoție și totodată mândrie că este descendenta unui luptător ce a făcut parte din oastea voievodului Mihai Viteazu, ce s-a distins în luptele pe care domnitorul român le-a avut pe teritoriul nostru…

”Averea familiei provine de la mama mea și de la bunicii materni,  bunicul meu fiind un luptător în bătălia de le 1600, când a condus o  ceată de aproape 200 de ostași, în bătălia dusă alături de Mihai Viteazu.

După bătălie a fost improprietărit, fiind recompensat, în  calitate de erou, cu pământ și o cantitate de aur. Din cantitatea de aur primită ca recompensa,  bunicul a transferat aceasta cantitate cu titlu de moștenire. 

Și tatăl meu era fiu de boier,  cu un trecut impresionant, care, de asemenea a avut pământuri. Am făcut acest  istoric pentru a contura  doar o părticică din ceea ce reprezită această familie, un trecut important, oameni care au avut o contribuție importantă la o pagină de istorie – ne declara doamna profesor Gangavu Elena.

Acuzele sunt multe, grave și incubă nume grele din  fostul Parchet, din avocaturagiurgiuveană, din Poliție și alte persoane importante… În acest  material ne vom rezuma însă doar la acuzația de ”profanare de morminte”.

”Cu ajutorul lui M.F., fostul primar și a secretarei de la primărie ( n.red.- Primăria Daia ), numita S D,  a făcut rost de acte pentru a o ajuta pe  S.D., să intre în posesia unui teren , care îi aparținea bunicului meu, Mirea Voicu, bunicul matern, tatăl mamei mele  – ne-a relatat doamna prof. Gangavu.

Suprafața de teren  care i-a rămas bunicului, după ce acesta  i-a improprietărit pe copiii  dumnealui, la căsătorie,  în registrul agricol era  trecut Mirea Voicu, în urma decretului 115.  Evident că am făcut cerere de retrocedare,  pe legile care reglementau acest lucru, Legea 18,  Legea Lupu și altele… Nu mi-a fost dat terenul,  cu toate că aveam toate documentele care atestă calitatea mea de moștenitoare. În mod ilegal au trecut pământul lui Mirea Voicu, pe numele fiului, Mirea Ion, întrucât era singura cale de a ajunge la soția acestuia, M.I, iar de la soția acestuia să ajungă la mătușa S.D., aici vorbim de 8 ha...

De douăzeci și ceva de ani această S.D. folosește acest teren,  fără acte de moștenitor. Îl înscrie  la o societate agricolă din Prundu,  pe numele de Chelu. Eu m-am sesizat și am notificat această societate agricolă pentru a verifica care sunt sumele pe care le-a încasat, eu având calitatea de moștenitoare. Există cerificate de moștenitor  care sunt eliberate de  Biroul Notarial al doamnei notar Durbac, care atestă calitatea mea de moștenitor, după mama. Am fost acționată în judecată pentru anularea certificatului… Ne-am judecat și am câștigat în Apel…

Acum am calitatea de unică moștenitoare, cu o cotă de 1/1,  după fratele mamei, Mirea Ion și după mama mea.

Drept răzbunare  S.D., după ce i-a murit o nepoată, acum câteva luni de zile,  am aflat că l-a deshumat pe fiul lui M. Ion,  eu  fiind și nașa acestuia de botez. Din nefericire fiul acestuia a decedat prematur, la 16 ani, în urma unui diagnostic necruțător. Îl deshumează, fără să mă anunțe și distruge și mormântul părinților mei. În urma a ceea ce am constatat am deschis acțiune penală pentru ”profanare de morminte”.

Din păcate la această acțiune de profanare au participat S.D. și frații ei, nu s-a făcut o slujbă la deshumarea osemintelor, iar slujba pentru înhumare o săvârșește parohul bisericii, în persoana părintelui B. Deși eu am avut o discuție cu parohul bisericii, în care i-am pus în vedere să nu facă niciun demers în acest sens, în sensul înmormântării…

Al doilea preot care a participat la această slujbă de înmormântare este preotul  S.T. de  la Biserica  ”Constantin Brâncoveanu”   din Giurgiu,  acesta fiind căsătorit cu o nepoată a numitei S.D. , fiind rude prin alianță.

Problema este că dosarele penale se dau în lucru la șeful de post din Daia, iar acesta  nu reușește să  facă cercetările legale. Acesta se justifică mereu că dosarul este în lucru…” 

Pe lângă aceste  informații  reclamanta noastră ne-a mai furnizat și altele, extrem de grave, dar care au nevoie de o investigație serioasă, de o serie de  martori,  fiind  acuzații grave și cu multe persoane implicate.

Deocamdată  dorim să aflăm cum a reușit persoana numită de doamna prof. Gangavu să deshumeze un mort și să înhumeze acolo pe altcineva, cine a luat această decizie, de ce și în ce scop…

Vom reveni curând cu primele declarații ale celor implicați, cu intenția evidentă de a face lumină în acest caz ce pare desprins dintr-un film horror…

(Florian Tincu)

• Precizăm că materialul de mai sus este realizat în urma declarațiilor reclamantei, declarație ce a fost înregistrată audio, răspunderea pentru ele aparținând exclusiv reclamantei.

Articolul Un preot din comuna Daia este acuzat de ”profanare de morminte”, de către o profesoară, urmașa unui luptător din oastea lui Mihai Viteazu…! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Cu câteva zile în urmă am primit pe adresa redacției un e-mail în care un cetățean al comunei Daia, județul Giurgiu, ne solicita sprijinul pentru devoalarea unei fapte, ”profanare de morminte” precum și a altor ilegalități ce s-ar fi consumat în ultimii ani, în această localitate. Mai întâi de toate reclamanta, cadru didactic cu mulți […]

Articolul Un preot din comuna Daia este acuzat de ”profanare de morminte”, de către o profesoară, urmașa unui luptător din oastea lui Mihai Viteazu…! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.