9 aprilie 2025

În comunicatul de presă care a fost publicat după ședința de politică monetară a BNR, unde s-a decis menținerea ratei de referință la 6,50%, se arată că „potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va rămâne fluctuantă în semestrul I 2025, continuând să se reducă în martie, pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din februarie 2025, și urmând să consemneze în trimestrul II o creștere moderată.” Evoluția are în vedere incertitudinile și riscurile crescute ce „decurg din evoluția viitoare a prețurilor energiei și alimentelor, inclusiv în contextul legislației în domeniu, dar și din măsurile de politică comercială adoptate de state dezvoltate, cu potențial impact asupra cotațiilor materiilor prime, precum și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale, (…) în contextul politicii comerciale a administrației americane și al măsurilor adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze mersul economiei globale și al comerțului internațional. (…) Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.” Perspectiva evoluției negative a inflației și posibilitatea ca o primă tăiere a ratei de referință să întârzie, a ridicat marginal nivelului indicelui ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, de la 5,89 la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni la 6,06%. Leul a profitat de o ușoară revenire a apetitului pentru risc iar cursul euro a scăzut de la 4,9774 la 4,9772 lei. Atrage atenția încercarea de forțare o depreciere a monedei naționale, cotația afișată înainte de deschiderea pieței locale fiind de 4,989 lei. Finanțele s-au împrumutat luni cu 500 milioane lei, sumă egală cu cea programată, prin redeschiderea unei emisiuni de obligaţiuni cu scadența în iulie 2034 pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 7,22%. Trezoreria a redeschis la începutul săptămânii și o emisiune de obligaţiuni scadentă în aprilie 2028. Valoarea programată a licitației a fost de 600 milioane lei, însă statul a atras doar 397 milioane lei iar randamentul mediu anual acceptat a fost de 7,10%. Tendința de depreciere a monedei americane s-a temperat, iar euro, care a urcat vineri la 1,1109 dolari, se tranzacționa marțea aceasta în culoarul 1,0878 – 1,0987 dolari. Această evoluție a ridicat cursul monedei americane de la 4,5431 la 4,5556 lei. Moneda elvețiană a revenit în jurul pragului de 0,94 franci/euro, ceea ce a coborât media ei de la 5,3277 la 5,3084 lei. Lira sterlină și-a continuat procesul de scădere față de euro iar cursul ei a alunecat de la 5,8379 la 5,8053 lei, minim al ultimelor șapte luni. Miercurea trecută, prețul gramului de aur a atins maximul istoric de 463,3913 lei. Următoarele ședințe au adus o scădere a prețului, la care au contribuit deprecierea monedei americane și a cotațiilor metalului galben în piețele specializate. Astfel, marțea aceasta prețul gramului a coborât de la 442,3381 lei la 440,1817 lei, în timp ce uncia se mișca între 2.976,80 și 3.021,70 dolari. Media monedelor din regiune se aprecia marginal, la 4,2946 zloți/euro, respectiv 407,95 forinți/euro. Bitcoin recupera o parte din pierderile din zilele precedente și fluctua între 78.819 și 80.817 dolari. Ethereum se mișca în culoarul 1.542 – 1.615 dolari.