aprilie 2025 (Page 29)

Înrăutățirea situației economice a României, în condițiile în care economia a încetinit în primul trimestru al acestui an iar deficitul comercial a crescut în primele două luni cu 35% faţă de perioada similară din 2024, poate provoca o scădere a ratingului de țară, care va fi însoțită de scumpirea împrumuturilor guvernamentale, deprecierea leului și o eventuală intrare în recesiune. În opinia analiștilor CFA România, în 2025 există un risc de uşoară recesiune, cu o scădere a PIB de 1 – 1,5%, atât pe fondul noilor tarife vamale, a războiului de la graniţă cât şi a situaţiei politice din România, înainte de a afla cine este viitorul președinte. Lunea aceasta, cursul euro a urcat de la 4,9774 la 4,9775 lei, maximul primelor patru luni, în condițiile în care tranzacțiile se realizau în culoarul 4,9774 – 4,9780 lei. BNR a semnalizat la începutul săptămânii, când a decis să mențină dobânda de referință la 6,50%, nivel stabilit în august trecut, că inflația se va menține în jurul pragului de 5% până la jumătatea anului. Conform INS, inflația din martie a fost de 4,86%, după o creștere de 5,02% în februarie. În aceste condiții, indicii ROBOR au cunoscut o creștere marginală. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,07%. Dealerii bancari și clienții lor nu puteau să rămână indiferenți la perspectivele negative cu care se confruntă România dar și de „foamea” de lei cu care se confruntă Finanţele. Motiv pentru ca să solicite o dobândă mai ridicată la licitațiile de titluri de stat. Lunea aceasta, Trezoreria s-a împrumutat cu 440,2 milioane de lei, printr-o emisiune cu scadența în iulie 2033, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 7,48%. Războiul tarifelor vamale declanșat de administrația de la Casa Albă se prelungește treptat într-un conflict între moneda americană și celelalte valute majore, în condițiile în care faptul că dolarul este cel mai utilizat în comerțul mondial și este cel mai utilizat drept cea mai importantă monedă de rezervă internațională, este considerat sursa problemelor economice ale SUA. Pe de altă parte, după anunțarea noilor tarife de import american, un important oficial al conducerii BCE a declarat „Mulțumesc lui Dumnezeu, Europa a creat moneda euro în urmă cu 25 de ani”. Iar investitorii din Uniunea Europeană au răspuns prin vânzarea de active americane, acțiuni sau obligațiuni, și repatrierea sumelor obținute, ceea ce a majorat cererea de monedă unică. Marcarea profiturilor a coborât euro de la un vârf de 1,1475 dolari, maxim a mai mult de trei ani, atins vineri, la 1,1318 – 1,1429 dolari. În piața locală cursul monedei americane a crescut de la 4,3617 la 4,3683 lei. Media francului elvețian a scăzut la începutul acestei săptămâni la 5,3438 lei iar cel al lirei sterline a crescut de la un minim al ultimelor 17 luni de 5,7330 lei la 5,7573 lei. Prețul gramului de aur a crescut marginal de la 452,6023 la 452,6946 lei, după ce la sfârșitul săptămânii trecute a fost atins maximul istoric de 3.246,80 dolari/uncie, și fluctua luni în culoarul 3.205 – 3.245 dolari/uncie. Metalul galben este alături de francul elvețian sau yenul japonez, unul dintre „refugiile” la care apelează investitorii în perioadele tulburi, căutat atât de băncile centrale sau populație, pentru a se proteja în faţa impredictibilităţii şi şocurilor geopolitice generate de războiul tarifelor vamale și cel al valutelor. Analiștii Goldman Sachs prognozează atingerea pragului de 3.700 dolari/uncie până la sfârșitul acestui an, pentru ca la jumătatea celui viitor să urce la 4.000 dolari/uncie.