Administraţia Biden dezvăluie sancţiunile pe care le va impune Rusiei dacă invadează Ucraina

 „Nimeni nu ar trebui să fie surprins dacă Rusia instigă la o provocare sau un incident”, a declarat vineri secretarul de stat Antony Blinken, „apoi încearcă să-l folosească pentru a justifica intervenţia militară, în speranţa că, până când lumea îşi va da seama de şiretlic, va va fi prea târziu.”

Administraţia Biden şi aliaţii săi elaborează un set de sancţiuni financiare, tehnologice şi militare împotriva Rusiei despre care spune că vor intra în vigoare în câteva ore de la o invazie a Ucrainei, în speranţa că preşedintele Vladimir Putin va conştientiza costul ridicat pe care l-ar plăti dacă ar trimite trupe în ţara vecină.

Oficialii de la Casa Albă au prezentat aceste planuri pentru prima dată, chiar înaintea unei serii de negocieri diplomatice pentru a dezamorsa criza cu Moscova, unul dintre cele mai periculoase momente din Europa de la sfârşitul Războiului Rece. Discuţiile încep luni la Geneva.

Planurile pe care Statele Unite le-au discutat cu aliaţii în ultimele zile includ oprirea celor mai mari instituţii financiare ale Rusiei de la tranzacţiile globale, impunerea unui embargo asupra tehnologiei de fabricaţie americană . Oficialii au refuzat să spună dacă Statele Unite sunt pregătite să deconecteze băncile ruseşti de la sistemul global de mesagerie electronică de plată cunoscut sub numele de SWIFT – Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication.   

SWIFT este o platformă de comunicaţii securizată folosită de bănci, agenţii de brokeraj şi alte instituţii financiare pentru a trimite şi a primi informaţii, cum ar fi instrucţiuni pentru transferul de bani în străinătate sau decontarea tranzacţiilor cu valori mobiliare.

Cu toate acestea, SWIFT nu deţine bani şi nu transportă valori mobiliare.

Să presupunem că o companie germană cumpără gaz natural rusesc pentru care trebuie să plătească. Poate transfera bani din contul său bancar german către banca rusă introducând numărul de cont al destinatarului şi codul SWIFT.

Firma germană trimite apoi un mesaj din contul său german, prin SWIFT, băncii ruse, spunând că se primeşte un transfer de bani. Apoi, când fondurile au fost transferate pe cale electronică, acestea vor fi disponibile pentru a fi retrase de compania rusă.

 SWIFT, când băncile doreau să comunice informaţii financiare dintr-un loc în altul, foloseau un sistem „telex”, bazat pe circuite telegrafice vechi. Dar acesta era lent, greoi şi deloc sigur.

Aşa a fost înfiinţat SWIFT în 1973.

Astăzi, SWIFT este un gigant în industria comunicaţiilor financiare datorită uşurinţei în utilizare, vitezei şi securităţii. Poate ajuta băncile să finalizeze plăţile transfrontaliere în mai puţin de cinci minute.

„Este cel mai de încredere tip de sistem de mesagerie de plată transfrontalieră şi, prin urmare, este extrem de important”, a declarat Brian O’Toole, un fost consilier principal la Departamentul de Trezorerie al SUA.

Cine deţine SWIFT?

Cu sediul în Belgia, compania este deţinută de bănci membre şi este guvernată de un consiliu de administraţie format din 25 de membri, care include în prezent şi un cetăţean rus. Organizaţia este supravegheată de băncile centrale ale G10 – Belgia, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Ţările de Jos, Marea Britanie, Statele Unite, Elveţia şi Suedia – precum şi de Banca Centrală Europeană.

În 2012, SWIFT a deconectat băncile iraniene după ce acestea au fost incluse pe lista neagră de Uniunea Europeană, pe fondul presiunilor din partea Statelor Unite.

Iranul, însă, era în mare parte izolat de reţeaua financiară globală, aşa că impactul general al sancţiunii a fost redus, spune O’Toole, acum asociat cu Atlantic Council, un think tank din Washington DC.

Poate fi SWIFT forţat să deconecteze Rusia?

SWIFT aderă la legislaţia belgiană şi europeană, nu la legea SUA, aşa că „nu trebuie să asculte de fapt Statele Unite”, spune O’Toole.

Cu toate acestea, Statele Unite ale Americii au puterea de a forţa SWIFT, prin ameninţarea cu sancţiuni împotriva platformei în sine, aşa cum a făcut atunci când a încercat să deconecteze Iranul, explică O’Toole.

Ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar fi deconectată de la SWIFT?

Rusia este o economie mult mai mare decât Iranul şi profund integrată în comunitatea financiară globală, astfel încât impactul unei opriri SWIFT ar fi mult mai mare decât în cazul Iranului.

Rusia s-ar confrunta cu perturbări economice semnificative pentru o perioadă de timp, în special în ceea ce priveşte plăţile transfrontaliere, pe măsură ce se adaptează la noile platforme, spune Elina Ribakova, economist la Institutul pentru Finanţe Internaţionale din Washington.

Perturbarea ar putea face ca economia Rusiei să se contracte, ducând la scăderea rublei pe termen scurt, spune ea. Cu toate acestea, din moment ce principalele exporturi ale Rusiei – petrol şi gaze naturale – sunt esenţiale pentru existenţa Europei, ambele părţi ar căuta o soluţie rapidă, a declarat Ribakova pentru RFE/RL.

Impactul ar fi, pe de altă parte, redus, deoarece Rusia şi-a construit propriul sistem de mesagerie financiară, adaugă ea.

În timp ce SWIFT operează 24 de ore pe zi, SPFS poate trimite mesaje de plată numai în timpul orelor de lucru din timpul săptămânii, spune Maria Shagina, bursier la Centrul de Studii Est-Europene de la Universitatea din Zurich. SPFS are, de asemenea, anumite limite privind dimensiunea mesajelor, a spus ea.

„Tehnic”, Rusia poate face tranziţia dacă ar fi deconectată de la SWIFT, „ceea ce nu a fost cazul în 2014”, a spus Ribakova. Cu toate acestea, „va fi în continuare un şoc masiv pentru sistem” pentru o perioadă de timp, a spus ea.

„Dacă decuplaţi SWIFT de sistemul bancar rus fără să faceţi nimic altceva, în esenţă îi veţi forţa să folosească [concurenţii SWIFT]”, a spus el. „Nu interziceţi tranzacţiile. Doar veţi face ca tranzacţionarea să fie mai enervantă şi mai dificilă pentru oamenii care vor să facă acele tranzaţii”, a arătat O’Toole.

El spune că Casa Albă ar trebui să se concentreze pe sancţionarea băncilor ruseşti.

Statele Unite ar putea viza instituţiile financiare de stat legate de elita Rusiei, cum ar fi VEB şi Fondul Rus de Investiţii Directe. Sancţionarea acestor două bănci ar putea avea mult mai mare şi mai devastator impact decât decuplarea întregului sistem bancar al Rusiei de la SWIFT, a spus el.

VEB acţionează ca bancă de dezvoltare şi agent de plată pentru guvernul rus. Fondul rus de investiţii directe este fondul suveran al ţării şi a fost implicat îndeaproape în proiecte de prestigiu străine ale Kremlinului precum promovarea vaccinului împotriva Covid.

Poate economia Rusiei rezista presiunilor?

Din 2014, Rusia şi-a consolidat apărarea împotriva ameninţării cu sancţiuni din partea SUA. Pe lângă dezvoltarea unei alternative SWIFT, precum şi a unei alternative de procesare a plăţilor la Visa şi Mastercard, guvernul rus a ţinut sub control cheltuielile, ajungând chiar şi la un excedent bugetar, lucru extrem de rar în democraţiile occidentale.

Guvernul a acumulat, de asemenea, rezerve de valută străină şi de aur care depăşesc 620 de miliarde de dolari. Suma include 200 de miliarde de dolari din fondul naţional pentru „zile grele.”

Interzis la tehnologia americană

Sancţiunile tehnologice ar viza unele dintre industriile favorizate de Putin – în special aerospaţiale şi armamentul, care asigură venituri pentru guvernul rus. Accentul ar fi pus pe avioanele de luptă construite în Rusia, sistemele antiaeriene, sistemele antisateliţi, sistemele spaţiale şi tehnologiile emergente în care Rusia speră să obţină câştiguri, cum ar fi inteligenţa artificială şi calculul cuantic.

Controalele similare ale exporturilor au fost surprinzător de eficiente împotriva principalului producător de telefoane mobile din China, Huawei , care pentru o perioadă a fost printre cei mai importanţi furnizori de smartphone-uri din lume. Acea parte a afacerii sale s-a prăbuşit aproape în ultimul an, deoarece nu poate obţine cipuri avansate. Dar economia rusă seamănă puţin cu cea a Chinei şi nu este clar că este la fel de vulnerabilă la un embargo de semiconductori şi alte microelectronice care sunt esenţiale pentru producţia chineză.

Există şi alte opţiuni luate în considerare care merg dincolo de simpla interzicere a vânzării de cipuri. Într-o etapă suplimentară, potrivit oficialilor americani, Departamentul de Comerţ ar putea emite o hotărâre care ar interzice, în esenţă, exportul oricăror bunuri de larg consum în Rusia – de la telefoane mobile şi laptopuri până la frigidere şi maşini de spălat – care conţin produse americane sau de design american. Electronică. Acest lucru s-ar aplica nu numai producătorilor americani, ci şi producătorilor europeni, sud-coreeni şi altor producători străini care folosesc cipuri sau software american.

Spre deosebire de China, Rusia nu produce multe dintre aceste produse – iar efectele asupra consumatorilor ar putea fi ample.

Dar un înalt oficial european a spus că există încă o dezbatere dacă poporul rus îl va da vina pe Putin, sau Statele Unite şi aliaţii săi, pentru impiedecarea lor de a cumpăra bunuri.

În timp ce Departamentele de Comerţ şi Trezorerie lucrează la sancţiuni care ar maximiza avantajele Americii faţă de Rusia, Pentagonul dezvoltă planuri care aduc cu războaiele proxy din anii ’60 şi ’70.

Rusia se declară dezamăgită de semnalele transmise de SUA înaintea negocierilor de la Geneva

Rusia a declarat duminica aceasta că este dezamăgită de semnalele pe care Washingtonul şi Bruxellesul le transmit înaintea negocierilor de luni de la Geneva şi de faptul că Statele Unite ale Americii insistă pe concesii unilaterale din partea Rusiei, au relatat agenţiile Interfax şi RIA, citate de Reuters.

Negocierile dintre diplomaţi americani şi ruşi încep luni la Geneva după săptămâni la rând de confruntare pe tema desfăşurării de trupe ruse în apropierea graniţei cu Ucraina, cu trimişi speciali cu experienţă de ambele părţi încercând să evite o criză.

Agenţia de presă Interfax l-a citat pe ministrul de externe adjunct rus, Serghei Riabkov, care a declarat că Moscova nu se duce cu optimism la negocieri.

„Nu vom accepta nicio concesie. Acest lucru este cu totul exclus”, a declarat agenţiilor de presă ruse Riabkov, care urmează să participe la negocieri. „Suntem decepţionaţi de semnalele venite zilele acestea de la Washington, dar şi de la Bruxelles”, a adăugat el, citat de AFP.

Săptămâna diplomatică începe luni, cu o întâlnire faţă în faţă a viceminiştrilor de externe ai celor două puteri rivale, americanca Wendy Sherman şi rusul Serghei Riabkov, aminteşte AFP. Sesiunea va continua miercuri, cu o reuniune NATO-Rusia, apoi cu o reuniune, joi, la Viena, a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), pentru a-i include şi pe europeni, care se tem să nu fie lăsaţi deoparte.

Un înalt responsabil al Casei Albe a menţionat a declarat că americanii şi ruşii „vor avea probabil o primă conversaţie duminică seara”, înainte de a participa la „principala lor reuniune, de luni”, din Elveţia.