Carmen Avram: Ce ni se pregătește în materie de păduri, de la nivelul UE, și cât de tare trebuie să ne îngrijoreze sau să ne bucure schimbările

Europarlamentarul Carmen Avram a vorbit, în exclusivitate pentru DC News, despre strategia Uniunii Europene privind exploatarea sustenabilă a pădurilor:

„Ce ni se pregătește în materie de păduri, de la nivelul UE, și cât de tare trebuie să ne îngrijoreze sau să ne bucure schimbările?“, a fost întrebarea adresată de jurnalistul Tudor Curtifan.

„Vin schimbări importante, în principal Comisia Europeană a lansat o nouă strategie europeană pentru păduri, dosarul a ajuns deja în Parlamentul European și, în numele S&D, eu voi fi raportor din umbră. Eu și echipa mea pregătim intens acest raport, suntem în discuții cu organizații de mediu, cu sectorul forestier, cu experți naționali și internaționali și strângem date pentru că eu vreau ca acest raport să fie extrem de echilibrat, astfel încât să se permită o mult mai bună protejare a pădurilor Europei, așa cum o impune strategia pentru biodiversitate, dar și o exploatare sustenabilă peste tot în Europa, deci și în România, care să țină cont de prosperitatea care trebuie adusă în domeniul de exploatare și prelucrare a lemnului.

Pentru că exploatarea pădurilor nu înseamnă doar vânzare de lemn, în anii următori, această exploatare a pădurilor va înseamna folosirea lemnului în mai multe domenii, el urmând să înlocuiască plasticul din diferite produse pe care le folosim astăzi, sau, și mai important, prin noua strategie Bauhaus, el va înlocui materiale de construcție pe care le folosim astăzi și care necesită utilizare de combustibil fosil. Deci, vom reîntâlni lemnul pe scară largă în domeniul construcțiilor. Din acest punct de vedere, România poate exploata o oportunitate majoră având în vedere pădurile pe care le are și se pot crea noi locuri de muncă, plus acel buget care se va îmbogăți o dată cu întărirea unei noi industrii. Mi-aș dori ca în anii următori România să ajungă la nivelul țărilor nordice, care sunt un exemplu în modul de exploatare al pădurilor, reușind și să conserve pădurile, dar și să inunde piața internațională cu produse finite din lemn care sunt aducătoare de plus valoare. Acest dosar, foarte important, va avea însă câteva puncte sensibile care ar putea afecta România dacă nu sunt gestionate corespunzător.“, a spus europarlamentarul.

Problemele României în ceea ce privește exploatarea suprafețelor forestiere

„Unul dintre aceste puncte derivă din strategia pentru biodiversitate, prin care Comisia spune că trebuie să ajungem la 30% suprafață terestră și marină sub regim de protecție, dintre care 10% sub regim de strictă protecție. Nu știm încă dacă aceste ținte se referă la tot teritoriul UE sau la fiecare stat membru în parte, dar știm că acel 30% suprafață terestră protejată se referă la păduri. Prin urmare, tot pădurile vor intra și în acel 10% de protecție strictă și ne referim la cele primare și la cele numite păduri bătrâne. Caracterul sensibil pentru România va fi dat de modul în care Comisia va defini aceste păduri primare și păduri bătrâne, pentru că, de sute de ani, modul de exploatare al pădurilor din România a făcut ca pa teritoriul țării noastre să existe păduri mature, valoroase, care cu ușurință ar putea fi considerate fie primare, fie bătrâne. Având în vedere că 90% dintre aceste păduri primare și bătrâne se regăsesc pe teritoriul a patru state membre, inclusiv România, presiunea pe pădurile noastre ar putea fi enormă. Riscăm să nu ni se mai permită să ne atingem de păduri, în timp ce alte țări, cu exploatare mai intensivă și păduri foarte tinere, își vor putea continua business-ul nestingherite. Sigur că România nu se împotrivește, dar, în același timp, România nici nu-și poate permite să introducă toată suprafața de pădure sub un regim de neatins dat de o definiție necorespunzătoare a pădurii primare și a pădurii bătrâne. Soluția prioritară ar fi renaturalizarea pădurilor artificiale din vestul și centrul Europei, adică cele generate de o politică mult mai intensivă de exploatare și nu protecția excesivă a pădurilor din România, mature și valoroase perpetuate grație principiilor pe baza cărora au fost exploatate.

Al doilea punct sensibil va fi cum să compensezi financiar proprietarul. El nu va mai avea voie să-și exploateze proprietatea. Ea va deveni o țintă a admirației, dar nu va oferi și posibilitatea de a obține un câștig de pe urma acelei păduri, iar asta nu e bine, pentru că înseamnă încălcarea dreptului la proprietate care este garantat prin tratatul de funcționare al UE, iar în România situația e paradoxală. Proprietarii de păduri sunt într-un blocaj de finanțare. Proprietarii de păduri nu pot lua fonduri europene, pentru că UE alocă fonduri doar pentru ceea ce depășește legislația națională și cum restricțiile impuse de legislația noastră sunt printre cele mai mari la nivel european, ele devin neeligibile la finanțare.

Cum poți să faci mai mult dacă tu faci oricum aproape maximul posibil. Practic, sunt avantaje pentru statele membre care își asumă tot mai puțin prin legislația națională, ceea ce este anormal. În lipsa banilor europeni, te-ai gândi că singura sursă de finanțare sunt banii de la bugetul de stat, doar că proprietarii de păduri nu au acces nici la acești bani, pentru că acest lucru a fost considerat, în mod eronat, ajutor de stat. Legislația europeană nu permite acest lucru pentru că ar da naștere unei competiții neloiale. Cine vrea să-și pună pădurea sub regim de protecție nu beneficiază de nicio formă de compensație financiară a pierderilor generate de conservarea acelei păduri. De aceea, UE trebuie să schimbe această paradigmă și să permită acordarea de ajutoare de stat privind protecția și stricta protecție a pădurilor și e un lucru pe care l-am solicitat clar prin amendamentele pe care le-am depus“, a conchis Carmen Avram.