By:
On:
In: ccr, Oug 59/2017

 

Pentru ca dosarul a fost amanat la pronuntare pe intrega perioada a anului trecut, la fel ca si cele 68 de dosare care invocasera lipsa avizului Consiliului Consultativ la data adoptarii OUG 59/2017, am crezut ca domnul Andreiu a ridicat o exceptie trasnet, care le-a pus juzilor CCR mintea pe moate. Cand colo… si dansul a cazut in capcana cliseelor vanturate de cativa ani de unele structuri asociative, cum ca legile organice nu ar putea fi modificate prin ordonante de urgenta. Este evidenta confuzia intre ordonantele simple si ordonantele de urgenta la care se refera art. 115 alin(1)  din Constitutie.

NU stim cum a fost formulate criticile de neconstitutionalitate, dar se constata  din nou ca CCR evita sa motiveze respingerea exceptiilor care sunt intemeiate pe art. 115 alin(6) din Constitutie, afectarea drepturilor  constitutional prin ordonante de urgente, si cele intemeiate pe art. 61 alin (1) care critica contracararea masurilor de politica legislativa intr-un  domeniu adoptate deja de Parlament, in acord cu jurisprudenta CCR care a statuat ca Guvernul nu poate, prin adoptarea unei ordonante de urgenta sa se opuna unei masuri adoptate de Parlament. Vezi Deciziile 842/2009, 984/2009 si 989/2009.

Modificarile aduse articolelor 59 si 60 din Legea nr. 223/2015 prin art. VII din OUG 59/2007 si art. 84 din OUG nr. 114/2018 nu fac altceva decat sa zadarniceasca aplicarea actualizarii si indexarii pensiilor militare asa cum fusesera ele reglementate de Legea 223/2015.

Se apropie si publicarea motivarii respingerii exceptiei extrinseci de neconstitutionalitate a OUG 59/2017 privind lipsa avizului CL.

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, Exceptii, Oug 59/2017

 Pentru a constata modul discretionar in care adopta deciziile noua Curte Constitutionala, condusa de presedintele Marian Enache, public mai jos cateva extrase din Decizia 50 din februarie 2022 prin care a fost declarata neconstitutionala OUG nr. 292/2020 pentru motivul ca Guvernul a solicitat avizul CL cu o intarziere de numai o zi, nu trei zile, cum se va vedea mai jos din documentele publicate de HR, slavita fie-i amintirea, in cazul OUG nr 59/04 08 2017. 

Decizia nr. 50/2022 este in acord cu jurisprudenta CCR exprimata in alte decizii anterioare, cum ar fi  Decizia nr.83 din 15 ianuarie 2009,  Decizia nr.304 din 4 mai 2017, Decizia nr.221 din 2 iunie 2020,  sau Decizia nr.229 din 2 iunie 2020.

Sa vedem ce silogisme va inventa CCR in Motivarea deciziei luate ieri, pentru respingere exceptiilor extrinseci formulate in cazul OUG 59/2017 si pentru a se lepada de considerentele exprimate in Motivarea Deciziei 50/2022:

„48……Avizul Consiliului Legislativ
este de natură să contribuie la unitatea şi coerenţa textului actului normativ care urmează a fi adoptat,
astfel că art.79 alin.(1) din Constituţie nu se poate interpreta decât în sensul că solicitarea avizului
trebuie să fie anterioară adoptării actului normativ vizat. 

49. Mai mult, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a subliniat că „termenul în care
trebuie exprimat punctul de vedere al Consiliului Legislativ curge de la data înregistrării la Consiliul
Legislativ a solicitării de avizare a proiectului de act normativ. Nu este suficient ca solicitarea de aviz
privind proiectul de ordonanţă de urgenţă să fie înregistrată la Secretariatul General al Guvernului în
ziua emiterii ordonanţei de urgenţă şi să se considere că de la această dată curge termenul de emitere
a avizului, ci ea trebuie dublată, în mod obligatoriu, de înregistrarea solicitării la Consiliul Legislativ
înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă, pentru că altfel s-ar compromite chiar rolul Consiliului
Legislativ, deoarece ar putea apărea situaţia ca la momentul primirii solicitării de aviz actul normativ să
fi fost deja adoptat.” Prin urmare, atât solicitarea avizului, cât și înregistrarea acestei solicitări la
Consiliul Legislativ trebuie să aibă loc înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă a Guvernului.

51. Curtea observă că atât data la care a fost înaintată solicitarea de aviz către Consiliul
Legislativ, cât și cea la care această solicitare a fost înregistrată la această instituție sunt ulterioare
adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020. Chiar dacă avizul Consiliului Legislativ a
fost emis în aceeași zi, respectiv pe data de 6 noiembrie 2020, Guvernul nu ar fi putut opera eventualele
observații, înainte de publicare, decât cu respectarea dispozițiilor art.38 alin.(1) și (3) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.555 din 5 iulie 2019, potrivit cărora „Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe în prezenţa
majorităţii membrilor săi. Hotărârile şi ordonanţele se adoptă prin consens. Dacă nu se realizează
consensul, hotărăşte prim-ministrul.” Or, Curtea constată că data adoptării Ordonanței de urgență a
Guvernului nr.192/2020, așa cum apare indicată în Monitorul Oficial al României, este 5 noiembrie
2020. 

52. Prin urmare, Curtea apreciază că adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr.192/2020 s-a realizat cu încălcarea prevederilor constituționale ale art.79 alin.(1) coroborate cu cele
ale art.1 alin.(3) și (5) din Constituție, Guvernul, cu acest prilej, atribuind un rol formal atât Consiliului
Legislativ, cât și legalității procedurii de adoptare a ordonanțelor de urgență.”

Anul trecut au fost si useri care au difuzat pe blog pozitia oficioasa potrivit careia intarzierea solicitarii avizului a fost acoperita prin introducerea in documentul publicat in MO, pe 07 08 2017, a observatiilor Consiliului Legislativ. Asa s-a intamplat, dar este foarte grav. Singurul care putea completa textul ordonantei era Guvernul in sedinta. Or, intre 04  si 08 august 2017 nu a mai fost nicio sedinta de guvern. 

Cine a completat OUG nr. 59/2017, domnule Marian Enache? Prin decizia data, dvs ati lasat nesanctionate asemenea ilegalitati.

Documente de pe site-ul Consiliului Legislativ care confirmă nerespectarea procedurii în adoptarea OUG nr. 59/2017 și 57/2017

   MIERCURI, FEBRUARIE 15, 2023 

 52 COMMENTS

 Oricine poate să intre pe site-ul Consiliului Legislativ pentru a urmări cronologia corespondenței dintre Secretariatul General al Guvernului și Consiliul Legislativ, având ca obiect solicitarea  avizului obligatoriu îna

inte de adoptarea OUG nr. 59/2017, ordonanță care urmează să fie declarată neconstituțională  de CCR în ședința din 23 02 2023, Dosar nr. 1801D/2021.

Adoptarea ordonanței de urgență ar fi fost în regulă dacă adresa de solicitare a avizului pleca de la SGG cel mai târziu pe 04 08 2017, data adoptării ordonanței în ședința de Guvern. Or, după cum se vede din dosarul nr. 685/2017 al Consiliului Legislativ, adresa nr. 184 a fost înregistrată la SGG pe 07 08 2017, a intrat la Consiliul Legislativ tot pe 07 08 iar avizul nr. 644/2017 a fost dat în aceeași zi,  pe 07 08 2017. Publicarea ordonanței în MO a avut loc tot pe 07 08 2017.

Se mai îndoiește cineva de deznodământul din 23 februarie 2023?

Aceeași greșeală a făcut SGG și în cazul OUG 57/2017 adoptată în data de 04 08 2017.
Iată dovada!

Tot in ziua de 04 08 august 2017, Guvernul a mai adoptat si OUG nr. 56/2017 de completare a L 152/2017, prin care au fost majorate si salariile de funcție ale politistilor cu 10%. In mod corect, avizul s-a solicitat pe data de 04 08  si tot pe 04 08 adresa a fost inregistrata la Consiliul Legislativ.

Care a fost motivul pentru care 

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, Exceptii, Oug 59/2017, OUG nr. 114/2018

 

In cazul in care la data de  12 12 2023  CCR va declara ca neconstitutionala in ansamblul sau OUG nr. 59/2017, efectul juridic este ca modificarile pe care aceasta ordonanta le-a adus legilor care reglementeaza pensiile de serviciu sunt nule. Textele modificate, completate sau eliminate reintra in vigoare ca si cand OUG 59/2017  nu ar fi existat,  dar drepturile afectate  se platesc numai dupa ce va fi publicata decizia CCR in MO.

In privinta Legii 223/2015, articolele 59 si 60 revin la forma avuta la data de 06 08 2017, inainte de a fi publicata OUG nr. 59/2017 in MO. 

Cum Art. 84 din OUG nr. 114/2018 nu poate fi aplicat retroactiv,pensiilor stabilite inainte de 29 12 2018, si pensiile militare stabilite in perioada 07 08 2017 – 28 12 2018 vor intra sub regimul juridic al Legii nr. 223/2015 in vigoare la data de 06 08 2017 si vor fi recalculate ca pensii plafonate la 85% din baza bruta de calcul, la fel ca  la  vechii pensionari militari. De la data publicarii deciziei CCR in MO, ei au dreptul permanent la o pensie militara neplafonata la nivelul mediei soldelor nete din baza de calcul. Si indexarile conform art. 59 dn anii urmatori vor trebui recalculate ca si la  vechii pensionari militari. Ies de sub procedura de indexare din art. 84 a OUG nr. 114/2018, dar plata lor se aplica numai dupa publicarea deciziei CCR in MO Cei care au dosare pe rol la CCR precum si cei cu cauze pendinte vor putea solicita in instante si despagubiri care merg in urma pana la  trei ani de la data la care au sesizat instanta.

Dupa publicarea Deciziei CCR in MO raman cu pensii plafonate la nivelul bazei nete de calcul doar cei care si-au stabilit dreptul de pensie  incepand cu 29 12 2018, data publicarii in MO a OUG nr. 114/2018.

De la data publicarii Deciziei CCR in MO, Casele Sectoriale vor trebui sa emita decizii de  actualizare a tuturor  pensiilor militare aflate in plata la 31 12 2017, conform art. 60 in vigoare la data de 01 01 2018, respectiv sa le actualizeze baza de calcul cu cresterea de 25% a soldelor de functie in anul 2018. Nu sunt obligate sa actualizeze respectivele pensii si pentru anul 2019 si urmatorii, pentru ca de la 29 12 2018 a intrat in vigoare OUG nr. 114/2018 care a eliminat din nou actualizarea pensiilor militare in plata. Plata actualizarii din anul 2018 va incepe de la data publicarii deciziei CCR in MO, iar cei care au dosare in pronuntare la CCR sau dosare pendinte,  pot cere instantelor si despagubiri pe trei ani in urma de la data sesizarii Tribunalului sau Curtii de Apel.

In cazul in care va cadea la CCR si  art. 84 din OUG  nr. 114/2018, efectele mentionate mai sus se intind pana la data intrarii in vigoare a Legii nr 182/2023.

Alte posibile efecte le vom completa in comentarii.

 

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, Exceptii, pensii parlamentari

 La data de 04 august 2023, trei fosti parlamentari din Judetul Vrancea, din care doi din primul parlament postcomunist, au dat in judecata Secretariatul Camerei Deputatilor, solicitand anularea Ordinului prin care se dispusese incetarea platii pensiilor de parlamentar.

Actiunea a fost respinsa de Tribunal prin Hotararea nr. 435/21 09 2023, din documente nerezultand ca s-a formulat vreo exceptie la CCR sau ca s-a declarat apel.  
Cu toate acestea pe data 28 09 2023 se inregistreaza la CCR Dosarul nr.  2382/2023 avand ca obiect Exceptii privind Legea nr. 192/2023, publicata in MO nr, 587 din 28 iunie 2023. 
Avocatul Mocanu se lauda azi in presa ca a formulat ulterior exceptia. Oare cand, daca nu a formulat apel? 
Si mai straniu este ca dosarul 2382D/2023 a intrat in dezbatere in sedinta CCR din 21 noiembrie.  A fost amanata pronuntarea pentru 28 11 20234, cand exceptiile au fost admise.  
Cum este posibil domnule presedinte Marian Enache sa faceti asemenea discriminari, cand exceptiile ridicate de militari privind neconstitutionalitatea unei ordonante de urgenta, OUG nr. 59/2017, zac de 4 ani  in nelucrare, iar 68 dintre ele sunt amanate la pronuntare de un an de zile? 
Cum si cu ce ocazie a fost formulata Incheierea Tribunalului Vrancea de sesizare a CCR?

COMUNICAT DE PRESĂ, 28 noiembrie 2023

I. În ședința din data de 28 noiembrie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, a decis:

– Cu unanimitate de voturi în privința pct.1 și 3, și cu majoritate de voturi în privința pct.2,

1. A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.I din Legea nr.192/2023 pentru abrogarea capitolului XI din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților şi al senatorilor sunt constituționale în măsura în care nu se aplică deputaților/senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet anterior intrării în vigoare a Legii nr.192/2023.

2. A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.II din Legea nr.192/2023 sunt neconstituționale.

3. A respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că Legea nr.192/2023 este constituțională în raport cu criticile de neconstituționalitate extrinsecă.

În esență, Curtea a reținut că abrogarea dispozițiilor legale care instituiau indemnizația pentru limită de vârstă acordată deputaților și senatorilor s-a realizat în baza marjei de apreciere de care dispune Parlamentul în privința stabilirii drepturilor aferente statutului acestora. Parlamentul are competența constituțională de a elimina pentru viitor indemnizația pentru limită de vârstă. Prin urmare, Curtea a stabilit că art.69 din Constituție referitor la mandatul reprezentativ al deputaților și senatorilor nu a fost încălcat.

În același timp, Curtea a mai observat că indemnizația pentru limită de vârstă, până la abrogarea sa, era un drept legal acordat deputaților și senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet, la data împlinirii vârstei de pensionare. Având în vedere că această indemnizație se acorda, potrivit legii, în considerarea exercitării unui mandat parlamentar complet, Curtea a reținut că principiul securității juridice protejează dreptul legal al deputaților și senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet până la intrarea în vigoare a Legii nr.192/2023 la indemnizația pentru limită de vârstă, indiferent dacă a fost sau nu pusă în plată.

Prin retragerea și eliminarea normativă a indemnizației pentru limită de vârstă în privința acestor destinatari ai dreptului legal, a fost afectată integritatea şi substanța unui drept legal dobândit în considerarea mandatului deja exercitat și s-a creat o insecuritate juridică vădită, încălcându-se componenta de neretroactivitate a securității juridice. Evenimente viitoare şi incerte – de natură normativă – nu pot afecta nici dreptul care a fost dobândit şi care a intrat în sfera patrimonială a persoanei și nici efectele deja epuizate ale unui act – exercitarea cel puțin a unui mandat reprezentativ.

Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea  dispozițiilor constituționale ale art.1 alin.(3) și (5) privind principiile statului de drept și al securității juridice, ale art.15 alin.(2) privind neretroactivitatea legii și ale art.44 alin.(1) teza întâi și alin.(2) privind dreptul de proprietate privată.

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, Exceptii, Oug 59/2017

S-a amanat pronuntarea!

 In cazul in care  CCR da o decizie de admitere, in cursul zilei de astazi va aparea pe site  un COMUNICAT –-AICI si in dreptul fiecarui dosar la rubrica Solutie apare litera A.

In cazul care CCR amana din nou pronuntarea, in dreptul celor 68 de dosare apare noua data a pronuntarii

 In cazul in care CCR da o solutie de respingere a exceptiilor, in dreptul fiecarui dosar la rubrica Solutii apare litera R.

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, cumul pensie cu salariul


UPDATE, reluare din o5 10 2023

Decizia CCR este in total dezacord si cu o  decizie CEDO din 20 martie 2012 care a respins o plangere a unui militar prin care cerea sa se constate ca i-au fost incalcate drepturile prin Legea nr.  329/2009, pentru ca a trebui sa opteze intre pensia militara si salariul de la o primarie din judetul Constanta.

Cine doreste poate citi decizia CEDO  mai jos:

https://www.huhurez.com/2012/04/cedo-motiveaza-respingerea-unei.html

..>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

Guvernul Boc- Basescu a dat Legea nr. 329/2009 cap. IV, prin care, ca masura de austeritate, a eliminat cumulul pensiei cu salariul la stat. 

Batalia pentru reintroducerea cumulului a fost motiv pentru  infiintarea a unui celebru sindicat al disponibilizatilor, condus de istoricul Mircea Dogaru, si el cumulard in anul 2009. De atunci si pana astazi, CCR a dat 76 de decizii prin care a respins exceptiile de neconstitutionalitate, justificand in fel si chip  constitutionalitatea eliminarii cumulului. Nu se incalca dreptul la pensie, nu se incalca dreptul la munca. Argumentul suprem al respingerii exceptiilor a fost formulat astfel:

„Curtea, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, a statuat că nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament să aibă o raţiune licită.”

Mai poate fi credibila aceasta institutie  care astazi da un comunicat de admitere a exceptiilor?

COMUNICAT DE PRESĂ, 5 octombrie 2023

I. În ședința din data de 5 octombrie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.2-11 din Legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În esență, dispozițiile criticate condiționează dreptul la pensie de neexercitarea dreptului la muncă, limitându-l până la anihilare, ceea ce atrage încălcarea art.1 alin.(5) și art.47 alin.(2) din Constituție. Or, Curtea a reținut că excluderea sau limitarea unui drept/libertăți fundamentale nu mai reflectă o chestiune de proporționalitate, ci una de eliminare a unei valori fundamentale în stat [respectarea drepturilor și libertăților fundamentale – art.1 alin.(3) din Constituție].

Curtea a constatat și că o condiționare a exercitării dreptului la muncă de neexercitarea dreptului la pensie echivalează cu excluderea unei categorii socio-economice de la posibilitatea de a ocupa o funcție în sectorul public, ceea ce este inadmisibil. Un drept fundamental sau exercitarea acestuia nu poate exclude beneficiul altui drept fundamental, de asemenea reglementat în Constituție, întrucât s-ar crea regimuri juridice paralele în funcție de drepturile aflate în discuție.

De asemenea, având în vedere că dreptul fundamental la pensie nu permite posibilitatea suspendării plății pensiei și nici pierderea cuantumului pensiei aferent perioadei de suspendare, Curtea a constatat că se încalcă și dreptul de proprietate garantat de art.44 din Constituție.

CCR a aruncat astazi la gunoi propria jurisprudenta privind cumulul pensiei cu salariul, asa cum prin recenta Decizie nr. 467/2023 si-a incalcat propria jurisprudenta privind neretroactivitatea recalcularii pensiilor de serviciu.

Are cineva curajul sa bage CCR la reforma? Cel putin o revenire la situatia dinainte de anul 2003. In  halul in care joaca in ultimele decizii, ne putem astepta sa ne enacheasca pe la urechi ca si adoptarea OUG 59/2017 fara avizul Consiliului Legislativ a fost constitutionala.

  

Dupa cum se vede, sunt 6 pagini pline cu decizii de respingere a neconstitutionalitatii eliminarii cumulului.

DEcizia CCR este in total dezacord si cu o  decizie CEDO din 12 martie 2012 care a respins o contestatie a unui militar prin care cerea sa se constate ca i-au fost incalcate drepturile prin Legea nr.  329/2009 pentru ca a trebui sa opteze intre pensia militara si salariul de la o primarie din judetul Constnta 

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, Exceptii

 Prin luna decembrie 2019 a fost inregistrat la CCR Dosarul nr. 3285D, la sesizarea Tribunalului Vrancea,  intr-un dosar cu nr. 1147/91/2019, reclamant Andreiu Manea. A fost ridicată o excepție de neconstituționalitate a art. VII al OUG nr. 59/2017.

Dosarul de instanta nu apare inregistrat pe portalul  de specialitate, dar din alt dosar pe rol la Tribunalul Vrancea aflam ca reclamantul a avut un litigiu de muncă cu IPJ VRANCEA. A fost trecut în rezervă la 1.03.2019 si  a solicitat plata unor drepturi salariale neachitate, reprezentând diferențe de soldă de funcție cuvenită pentru perioada 1.02.2017 – 1.03.2019 ca urmare a neaplicării H.G. nr. 1/2017 și H.G. nr. 846/2017.  Reclamantul ca si multi rezervisti nu au inteles ca solda de funcție de dupa anul 2010 este o solda recompusa din solda din 2009 la care se adauga elementele complementare prevazute in legile salarizarii din 2010, legi care nu puteau sa fie modificate printr-o Hotarare de Guvern. Acea recompunere a soldei de functie va dura pana la aplicarea integrela a Legii 153/2017.


Dosarul referitor la pensie a zacut  la CCR mai bine de 3 ani, fiind pus în dezbatere abia în ședinta din 04 aprilie 2023, separat de lotul celor 68 de dosare in care se presupune ca in toate   s-a  ridicat si  exceptia de neconstitutionalitate extrinseca a întregii OUG nr. 59/2017, pentru că a fost adoptată înainte de a se solicita avizul Consiliului Legislativ.

De atunci a rămas lunar în pronunțare, la termene diferite de lotul celor 68 de dosare. Ultimul termen a fost pe 2 noiembrie, fiind din nou amanata pronuntarea pentru 28 noiembrie

CCR

Ședința de judecată din 04 aprilie 2023

Problema este ca in ultimii ani au fost judecate mai multe dosare in care a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate  a art. VII, in amsamblul sau,  si toate au fost respinse inca dupa primul termen de dezbatere. Inseamna ca domnul politist de la Focsani a adus critici deosebite de neconstitutionalitate ale art. VII, altceva decat incalcarea art. 72 din Constitutie, pentru lipsa  avizului CL  sau presupusele discriminari introduse prin noile texte din art. VII.
Exceptia ridicata i-a pus in incurcatura pe judecatorii, CCR nereusind să dea o decizie nici dupa 4-5 amanari ale pronuntarii.
Banuiesc ca a ridicat exceptia neconstitutionalitatii afectarii drepturilor de pensie prin ordonanta de urgenta, atat  prin modificarea  textului de lege care reglementa indexarea pensiilor militare(art. 59),  cat si eliminarea textului care reglemeta actualizarea pensiilor militare ori de cate ori se majorau soldele personalului in activitate(art.60), toate fiind incalcari ale art. 115 alin. (6) si art. 61 alin (1)   din Constitutie.
Obiectia de neconstitutionalitate este atat de deosebita incat dosarul nu a putut fi conexat nici cu cele 68 care au un nou termen de pronuntare pe 14 noiembrie a.c, cu cateva termene mai multe decat in dosarul de la Focsani. 


Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, Exceptii, Oug 59/2017

S-a amanat pronuntarea!

 In cazul in care  CCR da o decizie de admitere, in cursul zilei de astazi va aparea pe site  un COMUNICAT –-AICI si in dreptul fiecarui dosar la rubrica Solutie apare litera A.

In cazul care CCR amana din nou pronuntarea, in dreptul celor 68 de dosare apare noua data a pronuntarii

 In cazul in care CCR da o solutie de respingere a exceptiilor, in dreptul fiecarui dosar la rubrica Solutii apare litera R.

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, cumul pensie cu salariul


UPDATE, reluare din o5 10 2023

Decizia CCR este in total dezacord si cu o  decizie CEDO din 20 martie 2012 care a respins o plangere a unui militar prin care cerea sa se constate ca i-au fost incalcate drepturile prin Legea nr.  329/2009, pentru ca a trebui sa opteze intre pensia militara si salariul de la o primarie din judetul Constanta.

Cine doreste poate citi decizia CEDO  mai jos:

https://www.huhurez.com/2012/04/cedo-motiveaza-respingerea-unei.html

..>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

Guvernul Boc- Basescu a dat Legea nr. 329/2009 cap. IV, prin care, ca masura de austeritate, a eliminat cumulul pensiei cu salariul la stat. 

Batalia pentru reintroducerea cumulului a fost motiv pentru  infiintarea a unui celebru sindicat al disponibilizatilor, condus de istoricul Mircea Dogaru, si el cumulard in anul 2009. De atunci si pana astazi, CCR a dat 76 de decizii prin care a respins exceptiile de neconstitutionalitate, justificand in fel si chip  constitutionalitatea eliminarii cumulului. Nu se incalca dreptul la pensie, nu se incalca dreptul la munca. Argumentul suprem al respingerii exceptiilor a fost formulat astfel:

„Curtea, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, a statuat că nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament să aibă o raţiune licită.”

Mai poate fi credibila aceasta institutie  care astazi da un comunicat de admitere a exceptiilor?

COMUNICAT DE PRESĂ, 5 octombrie 2023

I. În ședința din data de 5 octombrie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.2-11 din Legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În esență, dispozițiile criticate condiționează dreptul la pensie de neexercitarea dreptului la muncă, limitându-l până la anihilare, ceea ce atrage încălcarea art.1 alin.(5) și art.47 alin.(2) din Constituție. Or, Curtea a reținut că excluderea sau limitarea unui drept/libertăți fundamentale nu mai reflectă o chestiune de proporționalitate, ci una de eliminare a unei valori fundamentale în stat [respectarea drepturilor și libertăților fundamentale – art.1 alin.(3) din Constituție].

Curtea a constatat și că o condiționare a exercitării dreptului la muncă de neexercitarea dreptului la pensie echivalează cu excluderea unei categorii socio-economice de la posibilitatea de a ocupa o funcție în sectorul public, ceea ce este inadmisibil. Un drept fundamental sau exercitarea acestuia nu poate exclude beneficiul altui drept fundamental, de asemenea reglementat în Constituție, întrucât s-ar crea regimuri juridice paralele în funcție de drepturile aflate în discuție.

De asemenea, având în vedere că dreptul fundamental la pensie nu permite posibilitatea suspendării plății pensiei și nici pierderea cuantumului pensiei aferent perioadei de suspendare, Curtea a constatat că se încalcă și dreptul de proprietate garantat de art.44 din Constituție.

CCR a aruncat astazi la gunoi propria jurisprudenta privind cumulul pensiei cu salariul, asa cum prin recenta Decizie nr. 467/2023 si-a incalcat propria jurisprudenta privind neretroactivitatea recalcularii pensiilor de serviciu.

Are cineva curajul sa bage CCR la reforma? Cel putin o revenire la situatia dinainte de anul 2003. In  halul in care joaca in ultimele decizii, ne putem astepta sa ne enacheasca pe la urechi ca si adoptarea OUG 59/2017 fara avizul Consiliului Legislativ a fost constitutionala.

  

Dupa cum se vede, sunt 6 pagini pline cu decizii de respingere a neconstitutionalitatii eliminarii cumulului.

DEcizia CCR este in total dezacord si cu o  decizie CEDO din 12 martie 2012 care a respins o contestatie a unui militar prin care cerea sa se constate ca i-au fost incalcate drepturile prin Legea nr.  329/2009 pentru ca a trebui sa opteze intre pensia militara si salariul de la o primarie din judetul Constnta 

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, Exceptii

 Prin luna decembrie 2019 a fost inregistrat la CCR Dosarul nr. 3285D, la sesizarea Tribunalului Vrancea,  intr-un dosar cu nr. 1147/91/2019, reclamant Andreiu Manea. A fost ridicată o excepție de neconstituționalitate a art. VII al OUG nr. 59/2017.

Dosarul de instanta nu apare inregistrat pe portalul  de specialitate, dar din alt dosar pe rol la Tribunalul Vrancea aflam ca reclamantul a avut un litigiu de muncă cu IPJ VRANCEA. A fost trecut în rezervă la 1.03.2019 si  a solicitat plata unor drepturi salariale neachitate, reprezentând diferențe de soldă de funcție cuvenită pentru perioada 1.02.2017 – 1.03.2019 ca urmare a neaplicării H.G. nr. 1/2017 și H.G. nr. 846/2017.  Reclamantul ca si multi rezervisti nu au inteles ca solda de funcție de dupa anul 2010 este o solda recompusa din solda din 2009 la care se adauga elementele complementare prevazute in legile salarizarii din 2010, legi care nu puteau sa fie modificate printr-o Hotarare de Guvern. Acea recompunere a soldei de functie va dura pana la aplicarea integrela a Legii 153/2017.


Dosarul referitor la pensie a zacut  la CCR mai bine de 3 ani, fiind pus în dezbatere abia în ședinta din 04 aprilie 2023, separat de lotul celor 68 de dosare in care se presupune ca in toate   s-a  ridicat si  exceptia de neconstitutionalitate extrinseca a întregii OUG nr. 59/2017, pentru că a fost adoptată înainte de a se solicita avizul Consiliului Legislativ.

De atunci a rămas lunar în pronunțare, la termene diferite de lotul celor 68 de dosare. Ultimul termen a fost pe 2 noiembrie, fiind din nou amanata pronuntarea pentru 28 noiembrie

CCR

Ședința de judecată din 04 aprilie 2023

Problema este ca in ultimii ani au fost judecate mai multe dosare in care a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate  a art. VII, in amsamblul sau,  si toate au fost respinse inca dupa primul termen de dezbatere. Inseamna ca domnul politist de la Focsani a adus critici deosebite de neconstitutionalitate ale art. VII, altceva decat incalcarea art. 72 din Constitutie, pentru lipsa  avizului CL  sau presupusele discriminari introduse prin noile texte din art. VII.
Exceptia ridicata i-a pus in incurcatura pe judecatorii, CCR nereusind să dea o decizie nici dupa 4-5 amanari ale pronuntarii.
Banuiesc ca a ridicat exceptia neconstitutionalitatii afectarii drepturilor de pensie prin ordonanta de urgenta, atat  prin modificarea  textului de lege care reglementa indexarea pensiilor militare(art. 59),  cat si eliminarea textului care reglemeta actualizarea pensiilor militare ori de cate ori se majorau soldele personalului in activitate(art.60), toate fiind incalcari ale art. 115 alin. (6) si art. 61 alin (1)   din Constitutie.
Obiectia de neconstitutionalitate este atat de deosebita incat dosarul nu a putut fi conexat nici cu cele 68 care au un nou termen de pronuntare pe 14 noiembrie a.c, cu cateva termene mai multe decat in dosarul de la Focsani. 


Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, Exceptii, Oug 59/2017

 In cazul in care  CCR da o decizie de admitere, in cursul zilei de astazi va aparea pe site  un COMUNICAT –-AICI si in dreptul fiecarui dosar la rubrica Solutie apare litera A.

In cazul care CCR amana din nou pronuntarea, in dreptul celor 68 de dosare apare noua data a pronuntarii

 In cazul in care CCR da o solutie de respingere a exceptiilor, in dreptul fiecarui dosar la rubrica Solutii apare litera R.

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, cumul pensie cu salariul


UPDATE, reluare din o5 10 2023

Decizia CCR este in total dezacord si cu o  decizie CEDO din 20 martie 2012 care a respins o plangere a unui militar prin care cerea sa se constate ca i-au fost incalcate drepturile prin Legea nr.  329/2009, pentru ca a trebui sa opteze intre pensia militara si salariul de la o primarie din judetul Constanta.

Cine doreste poate citi decizia CEDO  mai jos:

https://www.huhurez.com/2012/04/cedo-motiveaza-respingerea-unei.html

..>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

Guvernul Boc- Basescu a dat Legea nr. 329/2009 cap. IV, prin care, ca masura de austeritate, a eliminat cumulul pensiei cu salariul la stat. 

Batalia pentru reintroducerea cumulului a fost motiv pentru  infiintarea a unui celebru sindicat al disponibilizatilor, condus de istoricul Mircea Dogaru, si el cumulard in anul 2009. De atunci si pana astazi, CCR a dat 76 de decizii prin care a respins exceptiile de neconstitutionalitate, justificand in fel si chip  constitutionalitatea eliminarii cumulului. Nu se incalca dreptul la pensie, nu se incalca dreptul la munca. Argumentul suprem al respingerii exceptiilor a fost formulat astfel:

„Curtea, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, a statuat că nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament să aibă o raţiune licită.”

Mai poate fi credibila aceasta institutie  care astazi da un comunicat de admitere a exceptiilor?

COMUNICAT DE PRESĂ, 5 octombrie 2023

I. În ședința din data de 5 octombrie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.2-11 din Legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În esență, dispozițiile criticate condiționează dreptul la pensie de neexercitarea dreptului la muncă, limitându-l până la anihilare, ceea ce atrage încălcarea art.1 alin.(5) și art.47 alin.(2) din Constituție. Or, Curtea a reținut că excluderea sau limitarea unui drept/libertăți fundamentale nu mai reflectă o chestiune de proporționalitate, ci una de eliminare a unei valori fundamentale în stat [respectarea drepturilor și libertăților fundamentale – art.1 alin.(3) din Constituție].

Curtea a constatat și că o condiționare a exercitării dreptului la muncă de neexercitarea dreptului la pensie echivalează cu excluderea unei categorii socio-economice de la posibilitatea de a ocupa o funcție în sectorul public, ceea ce este inadmisibil. Un drept fundamental sau exercitarea acestuia nu poate exclude beneficiul altui drept fundamental, de asemenea reglementat în Constituție, întrucât s-ar crea regimuri juridice paralele în funcție de drepturile aflate în discuție.

De asemenea, având în vedere că dreptul fundamental la pensie nu permite posibilitatea suspendării plății pensiei și nici pierderea cuantumului pensiei aferent perioadei de suspendare, Curtea a constatat că se încalcă și dreptul de proprietate garantat de art.44 din Constituție.

CCR a aruncat astazi la gunoi propria jurisprudenta privind cumulul pensiei cu salariul, asa cum prin recenta Decizie nr. 467/2023 si-a incalcat propria jurisprudenta privind neretroactivitatea recalcularii pensiilor de serviciu.

Are cineva curajul sa bage CCR la reforma? Cel putin o revenire la situatia dinainte de anul 2003. In  halul in care joaca in ultimele decizii, ne putem astepta sa ne enacheasca pe la urechi ca si adoptarea OUG 59/2017 fara avizul Consiliului Legislativ a fost constitutionala.

  

Dupa cum se vede, sunt 6 pagini pline cu decizii de respingere a neconstitutionalitatii eliminarii cumulului.

DEcizia CCR este in total dezacord si cu o  decizie CEDO din 12 martie 2012 care a respins o contestatie a unui militar prin care cerea sa se constate ca i-au fost incalcate drepturile prin Legea nr.  329/2009 pentru ca a trebui sa opteze intre pensia militara si salariul de la o primarie din judetul Constnta 

Citeste pe larg