By:
On:
In: ccr, Exceptii

 Prin luna decembrie 2019 a fost inregistrat la CCR Dosarul nr. 3285D, la sesizarea Tribunalului Vrancea,  intr-un dosar cu nr. 1147/91/2019, reclamant Andreiu Manea. A fost ridicată o excepție de neconstituționalitate a art. VII al OUG nr. 59/2017.

Dosarul de instanta nu apare inregistrat pe portalul  de specialitate, dar din alt dosar pe rol la Tribunalul Vrancea aflam ca reclamantul a avut un litigiu de muncă cu IPJ VRANCEA. A fost trecut în rezervă la 1.03.2019 si  a solicitat plata unor drepturi salariale neachitate, reprezentând diferențe de soldă de funcție cuvenită pentru perioada 1.02.2017 – 1.03.2019 ca urmare a neaplicării H.G. nr. 1/2017 și H.G. nr. 846/2017.  Reclamantul ca si multi rezervisti nu au inteles ca solda de funcție de dupa anul 2010 este o solda recompusa din solda din 2009 la care se adauga elementele complementare prevazute in legile salarizarii din 2010, legi care nu puteau sa fie modificate printr-o Hotarare de Guvern. Acea recompunere a soldei de functie va dura pana la aplicarea integrela a Legii 153/2017.


Dosarul referitor la pensie a zacut  la CCR mai bine de 3 ani, fiind pus în dezbatere abia în ședinta din 04 aprilie 2023, separat de lotul celor 68 de dosare in care se presupune ca in toate   s-a  ridicat si  exceptia de neconstitutionalitate extrinseca a întregii OUG nr. 59/2017, pentru că a fost adoptată înainte de a se solicita avizul Consiliului Legislativ.

De atunci a rămas lunar în pronunțare, la termene diferite de lotul celor 68 de dosare. Ultimul termen a fost pe 2 noiembrie, fiind din nou amanata pronuntarea pentru 28 noiembrie

CCR

Ședința de judecată din 04 aprilie 2023

Problema este ca in ultimii ani au fost judecate mai multe dosare in care a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate  a art. VII, in amsamblul sau,  si toate au fost respinse inca dupa primul termen de dezbatere. Inseamna ca domnul politist de la Focsani a adus critici deosebite de neconstitutionalitate ale art. VII, altceva decat incalcarea art. 72 din Constitutie, pentru lipsa  avizului CL  sau presupusele discriminari introduse prin noile texte din art. VII.
Exceptia ridicata i-a pus in incurcatura pe judecatorii, CCR nereusind să dea o decizie nici dupa 4-5 amanari ale pronuntarii.
Banuiesc ca a ridicat exceptia neconstitutionalitatii afectarii drepturilor de pensie prin ordonanta de urgenta, atat  prin modificarea  textului de lege care reglementa indexarea pensiilor militare(art. 59),  cat si eliminarea textului care reglemeta actualizarea pensiilor militare ori de cate ori se majorau soldele personalului in activitate(art.60), toate fiind incalcari ale art. 115 alin. (6) si art. 61 alin (1)   din Constitutie.
Obiectia de neconstitutionalitate este atat de deosebita incat dosarul nu a putut fi conexat nici cu cele 68 care au un nou termen de pronuntare pe 14 noiembrie a.c, cu cateva termene mai multe decat in dosarul de la Focsani. 


Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, Oug 59/2017, OUG nr. 114/2018

 Dupa cum se vede din evidenta dosarelor de la CCR, pana acum s-a cerut constatarea neconstitutionalitatii noilor texte introduse in art. 60 prin cele 2 ordonante. Cum era si normal, CCR a constatat ca noile texte introduse, vizand plafonarea cuantumului pensiei militare  la media neta a soldelor din baza de calcul, altfel spus la netul mediei ultimelor solde din activitate, sunt constitutionale. 

CCR-ului nu i s-a cerut pana in prezent sa constate neconstitutionalitatea eliminarii ACTUALIZARII, drept constitutiv al dreptului de pensie militara,  prin ordonanta de urgenta, reclamand incalcarea de catre Guvern a art. 115 alin.(6) si art.61 alin.(1) din Constitutie.

In privinta art 84 din OUG nr.114/2018, de interes pentru contenciosul constitutional este numai pct. 2,   pentru ca, prin noua reformulare a Art. 60 din Legea nr.223/2015,  Guvernul a exclus textul care reglementa ACTUALIZAREA pensiilor militare, drept legislativ conferit de Constitutie numai Parlamentului, cata vreme acesta reglementase actualizarea inca din 2015.

Cei interesati pot sa citeasca si Incheierea prin care Tribunalul a sesizat CCR in Dosarul 2434/2023. Vezi

https://www.huhurez.com/2023/09/incheiere-tribunalului-de-sesizare-ccr.html

Citat din decizia CCR prin care s-a decis ca este neconstitutionala micsoararea cuantumului pensiei prin ordonanta de urgenta care a impus CASS:

„Or, prin ordonanţă de urgenţă, nu se poate diminua cuantumul pensiei, nici prin instituirea de impozite, nici prin instituirea de alte contribuţii, pentru că o asemenea măsură conduce la o afectare a dreptului la pensie prevăzut de art.47 alin.(2) din Constituţie, fiind, astfel, contrară art.115 alin.(6) din Constituţie, care interzice afectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale prin ordonanţe de urgenţă”,

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, cumul pensie cu salariul


UPDATE, reluare din o5 10 2023

Decizia CCR este in total dezacord si cu o  decizie CEDO din 20 martie 2012 care a respins o plangere a unui militar prin care cerea sa se constate ca i-au fost incalcate drepturile prin Legea nr.  329/2009, pentru ca a trebui sa opteze intre pensia militara si salariul de la o primarie din judetul Constanta.

Cine doreste poate citi decizia CEDO  mai jos:

https://www.huhurez.com/2012/04/cedo-motiveaza-respingerea-unei.html

..>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

Guvernul Boc- Basescu a dat Legea nr. 329/2009 cap. IV, prin care, ca masura de austeritate, a eliminat cumulul pensiei cu salariul la stat. 

Batalia pentru reintroducerea cumulului a fost motiv pentru  infiintarea a unui celebru sindicat al disponibilizatilor, condus de istoricul Mircea Dogaru, si el cumulard in anul 2009. De atunci si pana astazi, CCR a dat 76 de decizii prin care a respins exceptiile de neconstitutionalitate, justificand in fel si chip  constitutionalitatea eliminarii cumulului. Nu se incalca dreptul la pensie, nu se incalca dreptul la munca. Argumentul suprem al respingerii exceptiilor a fost formulat astfel:

„Curtea, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, a statuat că nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament să aibă o raţiune licită.”

Mai poate fi credibila aceasta institutie  care astazi da un comunicat de admitere a exceptiilor?

COMUNICAT DE PRESĂ, 5 octombrie 2023

I. În ședința din data de 5 octombrie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.2-11 din Legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În esență, dispozițiile criticate condiționează dreptul la pensie de neexercitarea dreptului la muncă, limitându-l până la anihilare, ceea ce atrage încălcarea art.1 alin.(5) și art.47 alin.(2) din Constituție. Or, Curtea a reținut că excluderea sau limitarea unui drept/libertăți fundamentale nu mai reflectă o chestiune de proporționalitate, ci una de eliminare a unei valori fundamentale în stat [respectarea drepturilor și libertăților fundamentale – art.1 alin.(3) din Constituție].

Curtea a constatat și că o condiționare a exercitării dreptului la muncă de neexercitarea dreptului la pensie echivalează cu excluderea unei categorii socio-economice de la posibilitatea de a ocupa o funcție în sectorul public, ceea ce este inadmisibil. Un drept fundamental sau exercitarea acestuia nu poate exclude beneficiul altui drept fundamental, de asemenea reglementat în Constituție, întrucât s-ar crea regimuri juridice paralele în funcție de drepturile aflate în discuție.

De asemenea, având în vedere că dreptul fundamental la pensie nu permite posibilitatea suspendării plății pensiei și nici pierderea cuantumului pensiei aferent perioadei de suspendare, Curtea a constatat că se încalcă și dreptul de proprietate garantat de art.44 din Constituție.

CCR a aruncat astazi la gunoi propria jurisprudenta privind cumulul pensiei cu salariul, asa cum prin recenta Decizie nr. 467/2023 si-a incalcat propria jurisprudenta privind neretroactivitatea recalcularii pensiilor de serviciu.

Are cineva curajul sa bage CCR la reforma? Cel putin o revenire la situatia dinainte de anul 2003. In  halul in care joaca in ultimele decizii, ne putem astepta sa ne enacheasca pe la urechi ca si adoptarea OUG 59/2017 fara avizul Consiliului Legislativ a fost constitutionala.

  

Dupa cum se vede, sunt 6 pagini pline cu decizii de respingere a neconstitutionalitatii eliminarii cumulului.

DEcizia CCR este in total dezacord si cu o  decizie CEDO din 12 martie 2012 care a respins o contestatie a unui militar prin care cerea sa se constate ca i-au fost incalcate drepturile prin Legea nr.  329/2009 pentru ca a trebui sa opteze intre pensia militara si salariul de la o primarie din judetul Constnta 

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, Exceptii

 Prin luna decembrie 2019 a fost inregistrat la CCR Dosarul nr. 3285D, la sesizarea Tribunalului Vrancea,  intr-un dosar cu nr. 1147/91/2019, reclamant Andreiu Manea. A fost ridicată o excepție de neconstituționalitate a art. VII al OUG nr. 59/2017.

Dosarul de instanta nu apare inregistrat pe portalul  de specialitate, dar din alt dosar, pe rol la Tribunalul Vrancea, aflam ca reclamantul a avut un litigiu de muncă cu IPJ VRANCEA. A fost trecut în rezervă la 1.03.2019 si  a solicitat plata unor drepturi salariale neachitate, reprezentând diferențe de soldă de funcție cuvenită pentru perioada 1.02.2017 – 1.03.2019 ca urmare a neaplicării H.G. nr. 1/2017 și H.G. nr. 846/2017.


Dosarul a zacut  la CCR mai bine de 3 ani, fiind pus în dezbatere abia în ședinta din 04 aprilie 2023, separat de lotul celor 68 de dosare care se presupune ca au ridicat si  exceptia de neconstitutionalitate extrinseca a întregii OUG nr. 59/2017, pentru că a fost adoptată înainte de a se solicita avizul Consiliului Legislativ.

De atunci a rămas lunar în pronunțare, la termene diferite de lotul celor 68 de dosare. Ultimul termen a fost pe 2 noiembrie, fiind din nou amanata pronuntarea pentru 28 noiembrie

Problema este ca in ultimii ani au fost judecate mai multe dosare in care a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate  a art. VII, in amsamblul sau,  si toate au fost respinse inca dupa primul termen de dezbatere. Inseamna ca domnul politist de la Focsani a adus critici deosebite de neconstitutionalitate ale art. VII, altceva decat incalcarea art. 72 din Constitutie, pentru lipsa  avizului CL  sau presupusele discriminari introduse prin noile texte din art. VII.
Exceptia ridicata i-a pus in incurcatura pe judecatorii. CCR, nereusind să dea o decizie nici dupa 4-5 amanari a pronuntarii.
Banuiesc ca a ridicat exceptia neconstitutionalitatii afectarii drepturilor de pensie prin ordonanta de urgenta, atat  prin modificarea  textului de lege care reglementa indexarea pensiilor militare(art. 59),  cat si eliminarea textului care reglemeta actualizarea pensiilor militare ori de cate ori se majorau soldele personalului in activitate(art.60), toate fiind incalcari ale art. 115 alin. (6) si art. 61 alin (1)   din Constitutie.
Obiectia de neconstitutionalitate este atat de deosebita incat dosarul nu a putut fi conexat nici cu cele 68 care au un nou termen de pronuntare pe 14 noiembrie a.c, cu cateva mai multe decat dosarul de la Focsani. 


Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, Oug 59/2017, OUG nr. 114/2018

 Dupa cum se vede din evidenta dosarelor de la CCR, pana acum s-a cerut constatarea neconstitutionalitatii noilor texte introduse in art. 60 prin cele 2 ordonante. Cum era si normal, CCR a constatat ca noile texte introduse, vizand plafonarea cuantumului pensiei militare  la media neta a soldelor din baza de calcul, altfel spus la netul mediei ultimelor solde din activitate, sunt constitutionale. 

CCR-ului nu i s-a cerut pana in prezent sa constate neconstitutionalitatea eliminarii ACTUALIZARII, drept constitutiv al dreptului de pensie militara,  prin ordonanta de urgenta, invocand incalcarea de catre Guvern a art. 115 alin.(6) si art.61 alin.(1) din Constitutie.

Cei interesati pot sa citeasca si Incheierea prin care Tribunalul a sesizat CCR in Dosarul 2434/2023. Vezi

https://www.huhurez.com/2023/09/incheiere-tribunalului-de-sesizare-ccr.html

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, cumul pensie cu salariul

Guvernul Boc- Basescu a dat Legea nr. 329/2009, cap. IV, prin care, ca masura de austeritate, a eliminat cumulul pensiei cu salariul la stat. 

Batalia pentru reintroducerea cumulului a fost motiv pentru  infiintarea a unui celebru sindicat al disponibilizatilor, condus de istoricul, Mircea Dogaru, si el cumulard in anul 2009. De atunci si pana astazi, CCR a dat 76 de decizii prin care a respins exceptiile de neconstitutionalitate, justificand in fel si chip  constitutionalitatea eliminarii cumulului. Nu se incalca dreptul la pensie, nu se incalca dreptul la munca. Argumentul suprem al respingerii exceptiilor a fost formulat astfel:

Curtea, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, a statuat că nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament să aibă o raţiune licită.

Mai poate fi credibila aceasta institutie  care astazi da un comunicat de admitere a exceptiilor?

COMUNICAT DE PRESĂ, 5 octombrie 2023

I. În ședința din data de 5 octombrie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.2-11 din Legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În esență, dispozițiile criticate condiționează dreptul la pensie de neexercitarea dreptului la muncă, limitându-l până la anihilare, ceea ce atrage încălcarea art.1 alin.(5) și art.47 alin.(2) din Constituție. Or, Curtea a reținut că excluderea sau limitarea unui drept/libertăți fundamentale nu mai reflectă o chestiune de proporționalitate, ci una de eliminare a unei valori fundamentale în stat [respectarea drepturilor și libertăților fundamentale – art.1 alin.(3) din Constituție].

Curtea a constatat și că o condiționare a exercitării dreptului la muncă de neexercitarea dreptului la pensie echivalează cu excluderea unei categorii socio-economice de la posibilitatea de a ocupa o funcție în sectorul public, ceea ce este inadmisibil. Un drept fundamental sau exercitarea acestuia nu poate exclude beneficiul altui drept fundamental, de asemenea reglementat în Constituție, întrucât s-ar crea regimuri juridice paralele în funcție de drepturile aflate în discuție.

De asemenea, având în vedere că dreptul fundamental la pensie nu permite posibilitatea suspendării plății pensiei și nici pierderea cuantumului pensiei aferent perioadei de suspendare, Curtea a constatat că se încalcă și dreptul de proprietate garantat de art.44 din Constituție.

CCR a aruncat astazi la gunoi propria jurisprudenta privind cumulul pensiei cu salariul, asa cum prin recenta Decizie nr. 467/2023 si-a incalcat propria juriprudenta privind neretroactivitatea recalcularii pensiilor de serviciu.

Are cineva curajul sa bage CCR la reforma? Cel putin o revenire la situatia dinainte de anul 2003.

  

Dupa cum se vede, sunt 6 pagini pline cu decizii de respingere a neconstitutionalitatii eliminarii cumulului.

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, Oug 59/2017, OUG nr. 114/2018

 Din continutul Incheierii ne dam seama ca reclamantul a aplicat in buna masura orientarile date de HR pe acest blog in privinta procedurilor de urmat pentru sesizarea CCR.

Este foarte bine ca o incheiere cu un asemenea continut ajunge pa masa judecatorilor CCR.

Este regretabil ca instanta nu a identificat corect obiectul actiunii principale, retinand ca reclamantul ar cere si eliminarea plafonarii cuantumului net al pensiei militare, el. fiind pensionat inainte de 15 09 2017. Oricum, asupra constitutionalitatii plafonarii CCR s-a pronuntat de mai multe ori.

Nici instantele nu realizeaza ca actualizarea pensiilor militare si plafonarea lor la netul bazei de calcul sunt doua operatiuni care pot subzista, nu se exlclud. Nu era nevoie sa elimine ACTUALIZAREA ca sa introduca plafonarea.

Instanta care admite o cerere de sesizare a CCR este obligata sa se pronunte in legatura cu exceptia, dar CCR nu este obligata sa tina seama de opinia instantei.

Pacat ca reclamantul a ametit instanta cu referiri la legile organice si la ordonantele de urgenta neaprobate de Parlament, pseudo-argumente usor de demontat de CCR.

Public documentul cu titlu orientativ pentru cei care doresc sa-si recupereze pierderile din dreptul de pensie pe calea contenciosului constitutional. 

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, Oug 59/2017

 Președintele Curții Constituționale, Marian Enache, a acordat un interviu pentru Juridice.ro, în care răspunde celor două mari întrebări. El arată că judecătorii Curții Constituționale nu se pot recuza, indiferent de cauza pe care o judecă și a precizat că CCR a fost sesizată doar cu privire la pensiile de serviciu ale magistraților, obiecția de neconstituționalitate fiind limitată.

Redăm parțial interviul acordat de Marian Enache:

Alina Matei: Domnule președinte, s-a vehiculat ideea unui posibil conflict de interese în care s-ar fi aflat judecătorii CCR atunci când au soluționat obiecția de neconstituționalitate privind pensiile de serviciu, din moment ce majoritatea lor sunt beneficiari ai acestei categorii de pensii…

Marian Enache: Este o chestiune strict procedurală a activității CCR. Conform art. 55 din Legea nr.47/1992, judecătorii CCR nu pot fi recuzați. Aceștia sunt obligați să participe la ședințele de judecată, neavând posibilitatea procedurală de a se abține de la participarea la ședință și la vot.

Prin urmare, această chestiune care a apărut în mediul public, respectiv că judecătorii CCR ar fi fost în conflict de interese, este una care nu are niciun temei în Constituție/lege.

Alina Matei: Tot în spațiul public s-a mai discutat că instanța constituțională s-ar fi pronunțat numai cu privire la pensiile de serviciu din sistemul justiției și că ar fi evitat să se pronunțe cu privire la pensiile de serviciu ale altor categorii profesionale…

Marian Enache: Trebuie să subliniez faptul că, potrivit jurisprudenței sale, CCR se pronunță numai în limitele sesizării, aspect subliniat în paragraful 86 al deciziei. Potrivit art.146 lit.a) teza întâi din Constituție, ÎCCJ a sesizat instanța constituțională numai cu privire la reglementările legii referitoare la pensiile de serviciu din domeniul justiției, nu și cu privire la pensiile de serviciu ale celorlalte categorii socioprofesionale vizate prin legea menționată (personalul Curții de Conturi, corpul diplomatic şi consular, personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă, funcţionarii publici parlamentari sau militarii). CCR nu putea să se pronunțe cu privire la regimul juridic al pensiilor de serviciu al acestora din urmă, întrucât nu se poate învesti din oficiu cu examinarea constituționalității unor dispoziții legale care nu formează obiectul sesizării formulate în cauza dedusă controlului de constituționalitate. De aceea, este obligatoriu ca instanța constituțională să se pronunțe numai în raport cu criticile de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. Prin urmare, nu se poate susține ideea că CCR ar fi privilegiat personalul din sistemul justiției, din moment ce cu privire la celelalte categorii de personal nu a existat o sesizare concretă care să o învestească.

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, pensii speciale

Intrebarea a venit de la sine, dupa topicele publicate anterior despre curioasa Decizie nr. 467/2023 a CCR.

Un cititor pe nume „Marcel” a solicitat urmatoarea opinie:

„Rog o opinie. Am fost singur la CCR in 2 dosare pe L. 119/2010 si OuG 1/2011, ambele cu R, adica flit: Decizia CCR nr. 895/2012  si Decizia nr.261 din 6 mai 2014 in care, pe langa multe altele, am invocat si Principiul neretroactivitatii legii civile. Desi nu am absolut nicio speranta, in sensul ca la ambele decizii am facut peste 15 cereri in baza NCPC de explicare a dispozitivului si considerentelor, de completare samd, cereri la care am primit invariabil raspunsul: „Dl., citeste mai cu atentie deciziile” si „prevederile NCPC nu sunt aplicabile Deciziilor CCR”, intreb daca se merita sa incerc revizuirea acestor 2 decizii, tinand cont/invocand considerentele general valabile si obligatorii din pct. 2.6. Criticile de neconstituționalitate privind încălcarea art.15 alin.(2) și art.124 alin.(3) din Constituție, cu referire la recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată din Decizia CCR nr. 467 din 2 august 2023?

Multumesc

Marcel”


Opinie!

Deciziile CCR care v-au afectat in instanta nu pot fi revizuite, dar, daca insasi CCR si-a reconsiderat motivarile si considerentele juridice  care au justificat respectivele decizii, aplicam legislatia din dreptul comun, respectiv noul Cod de procedura civila, in baza art. 14 din Legea nr. 47/2002, republicata,  de organizare si functionare a CCR.


Articolul 14„Procedura jurisdicţională prevăzută de prezenta lege se completează cu regulile procedurii civile, în măsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în faţa Curţii Constituţionale. Compatibilitatea se hotărăşte exclusiv de Curte.”
Nu intram in procedurile de judecata ale CCR, mai ales ca tot ea ar trebui sa hotarasca daca normele procedurii civile sunt compatibile cu activitatea sa.Putem folosi insa normele procedurii civile pentru a cere revizuirea solutiilor  date in  hotarari judecatoresti definitive ca urmare a respingerii de catre CCR a  exceptiilor de neconstitutionalitate a recalcularii pensiilor in baza L 119/2010.

Merita sa incercati actiuni de revizuire a hotararilor definitive date de instante in baza noii situații constitutionale create de CCR, prin Decizia nr. 467/2023,  de a reconsidera motivarile din deciziile sale nr. 873/2010, 261/2014 si multe altele.

  Art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă  are următorul cuprins:

 (1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: [. . .] 

11. după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției invocate în acea cauză, declarând neconstituțională prevederea care a făcut obiectul acelei excepții.

Art. 511

(3) Pentru motivele prevăzute la art. 509 alin. (1) pct. 10 şi 11, termenul este de 3 luni de la data publicării hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv a deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I.


(3) Pentru motivele prevăzute la art. 509 alin. (1) pct. 10 şi 11, termenul este de 3 luni de la data publicării hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv a deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I.


(3) Pentru motivele prevăzute la art. 509 alin. (1) pct. 10 şi 11, termenul este de 3 luni de la data publicării hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv a deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I.



Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, pensii speciale
Ca sa declare neconstitutionala recalcularea pensiilor de serviciu ale magistratilor, CCR a extins in Decizia 467/2023 consideratiile sale la toate pensiile de serviciu, cu toate ca legea nu  avea asemenea dispozitii si nici ICCJ nu formulase excepții decat pentru pensiile magistratilor. 

Olanesti

Inca din anul 2000 CCR a inceput sa-si foloseasca prerogativele pentru a stabili un regim privilegiat pentru pensiile de serviciu ale magistratilor. Regimul privilegiat foloseste si judecatorilor CCR, asimilati magistratilor prin Statut.
– prin Decizia nr. 20/2000 CCR a stabilit ca este neconstitutionala desfiintarea pensiilor pentru magistrati prin Legea nr. 19/2000, privind sistemul public de pensii, pe considerentul ca magistratii ar fi discriminati fata de militari, care isi pastrau pensiile de serviciu. 
– prin Decizia nr.  873/2010, CCR a stabilit ca este constitutional  ca pensiile de serviciu, mai putin cele ale magistratilor, sa fie  recalculate exclusiv potrivit sistemului contributiv, recalculare echivalenta cu desfiintarea lor ca pensii distincte de pensiile din sistemul public de pensii,  si ca drepturi castigate ar fi doar prestatiile incasate  pana la momentul intrarii in vigoare a noii legi.
Citat din decizie, cap I, alin 4:
„Curtea constată că în conceptul de „drepturi câştigate” pot intra doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări. Prin urmare, numai dacă legiuitorul ar fi intervenit asupra acestor prestaţii deja încasate s-ar fi încălcat dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie. În acest sens este şi Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, prin care Curtea a statuat că „o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare”.
Atat in decizia 20/2000 cat si in decizai 873/2010, CCR statueaza ca ar fi neconstitutionala desfiintarea pensiilor pentru magistrati, nu reglementari care prevad  recalcularea sau ajustarea cuantumului lor, prerogative care tin de competenta  Legiuitorului. Salariile si pensiile magistratilor sunt reglementate prin lege, nu direct de Constitutie.
Daca magistratii se prevaleaza de cateva articole din Constituție, pentru a forta un statut privilegiat al lor fata de alte categorii sociale in privinta salarizarii si pensiilor, de ce nu s-ar prevala si militarii fortelor armate de statutul acordat de art. 118 din Constitutie, respectiv de rolul de garant al democratiei constitutionale?
Nu vi se pare ca rolul constitutional atribuit de Constitutie fortelor armate este mai puternic decat rolul cu care magistrații se impun sfidător in fata celorlalte 2 puteri ale statului – de la mucalitul Ion Predescu incoace?


„Art. 118 – Forţele armate

(1) Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale.”

Incalcarea de catre CCR a propriei jurisprudente in stabilirea constitutionalitatii reglementarilor elaborate de puterea legislativa nu reprezinta o batjocura la adresa democratiei constitutionale?


In Decizia nr 900/2020, CCR a plusat, stabilind ca drepturi de pensie garantate ar fi intreaga componenta contributiva a pensiilor de serviciu, indiferent daca prestatiile ar fi fost platite sau nu. Altfel spus, noua lege nu poate micsora  componenta contributiva a pensiei de serviciu.
Din paragraful 104 al Deciziei 900/2020 
„Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept
câştigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar.”
Paragraful 116
„116. În concluzie, cu privire la regimul juridic al pensiilor reglementate prin legi speciale,
Curtea a lăsat o marjă de apreciere mai largă legiuitorului, stabilind că 
(i) pensiile speciale nu
reprezintă un privilegiu, 
(ii) sunt instituite în considerarea statutului categoriei profesionale căreia i se
acordă, (
iii) odată acordate, legiuitorul trebuie să prezinte rațiuni suficient de puternice care să justifice
eliminarea lor, 
(iv) acordarea suplimentului suportat din bugetul de stat ţine de politica statului în
domeniul asigurărilor sociale şi nu cade în sfera de protecție constituțională a dreptului la pensie și a
dreptului de proprietate și, în fine 
(v) legiuitorul este liber să acorde, să modifice sau să suprime
componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului.”

Prin decizia nr. 467/2023,  CCR a revizuit considerentele de mai sus in privinta neretroactivitatii recalcularii pensiilor de serviciu si a dreptului din pensie garantat.
Daca prin deciziile anterioare stabilise ca doar prestatiile platite potrivit legii anterioare sau componenta contributiva a pensiilor de serviciu sunt drepturi garantate, prin Decizia nr. 467/ 2023 CCR a respins reforma pensiilor de serviciu  votata de Parlament, hotarand discretionar ca intregul cuantum al pensiei de serviciu, inclusiv suplimentul necontributiv, stabilit prin legea anterioara, este un drept garantat  si micsorarea lui ar reprezenta o incalcare a art. 15 din Constitutie privind neretroactivitatea.
In paragrafele 144 si 145, ale capitolului 2.6 din drecizie, CCR recunoaste ca a reconsiderat jurisprudenta anterioara si isi motiveaza revizuirea prin constructii juridice subiesctive si discutabile.
Citate din Decizia 467/2023
„144. Din cele de mai sus rezultă că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, principiul
neretroactivității legii protejează dobândirea calității de pensionar și prestațiile deja obținute; în schimb,
prestațiile viitoare nu intră în sfera de protecție a art.15 alin.(2) din Constituție. În virtutea acestei
concepții, Curtea a acceptat constituționalitatea diminuării cuantumului pensiilor de serviciu (cu
excepția celor din sistemul justiției) prin conversia acestora în pensii contributive, operațiune realizată
prin Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Trebuie subliniat faptul că,
la data pronunțării Deciziei nr.871 din 25 iunie 2010, care a generat o jurisprudență bogată, Curtea
Constituțională constatase existența unei situații de criză economică (Decizia nr.1414 din 4 noiembrie
2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.796 din 23 noiembrie 2009), ce a fost
contrapusă dreptului la pensie coroborat cu principiul neretroactivității legii. Acesta, deși obiectiv în sine,
poate cunoaște limitări inerente datorită unei situații excepționale întemeiate pe art.53 din Constituție. 
145. Generalizarea acestei jurisprudențe a Curții Constituționale cu privire la situațiile care
sunt străine art.53 din Constituție – care, prin ipoteza sa normativă, vizează numai situaţia în care există
o abatere normativă de la conţinutul şi exerciţiul firesc al drepturilor sau libertăţilor fundamentale
(Decizia nr.190 din 28 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.424 din 30
mai 2019, paragraful 13, sau Decizia nr.789 din 23 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.59 din 19 ianuarie 2022, paragraful 31) – este însă eronată, întrucât în lipsa
elementului care angajează aplicarea art.53, principiul neretroactivității legii este unul obiectiv, o
garanție acordată de stat în favoarea persoanei, care nu poate fi limitat prin apelarea la alte
construcții juridice.”
Cum  modificarile aduse de legea supusa controlului constitutionalitatii respecta jurispudenta Curtii Constitutionale, valabila pana la data emiterii legii, in privinta constitutionalitatii recalcularii pensiilor de serviciu, este dreptul Parlamentului sa ceara socoteala CCR pentru Decizia 467/2023 prin care a revizuit propriile decizii privind neretroactivitatea recalcularii pensiilor de serviciu in plata.
Curtea Constitutionala a incalcat grav ordinea constitutionala, blocand atributul suveran al Parlamentului de a legifera  in domeniul reformei pensiilor de serviciu, in concordanta cu Programul PNRR asumat de Romania in fata Comisiei Europene pentu a accesa cateva miliarde de Euro.
Isi asuma CCR riscul ca Romania sa piarda acele miliarde de Euro?



 

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, impozit pe pensii, Jalon 215, pensii speciale

 Impozitarea diferentiata a componentei necontributive a pensiilor de serviciu poate fi constitutionala daca se aplica tuturor pensiilor de serviciu si militare,  a stabilit CCR prin Decizia nr. 467/2023. Componenta necontributiva poate fi stabilita direct sau indirect, ca rezultat al aplicarii unei sarcini fiscale, a mai concluzionat CCR la paragraful 160.

Toate pensiile de serviciu platite prin Casa Nationala de Pensii-cca 10 000-, au calculata componenta contributiva a pensiei de serviciu, componenta care se plateste de la Fondul de Pensii dupa ce pensionarul ajunge la varsta standard de pensionare in sistemul public de pensii, componenta care nu se impoziteaza suplimentar.

Pensiile de serviciu reglementate de Legea nr.  223/2015, platite prin Casele de Pensii. Sectoriale MApN,MAI si SRI, sunt calculate numai in componenta necontributiva, astfel ca acestea ar fi impozitate suplimentar pentru cuantumul care depaseste salariul mediu net si in situatia in care cuantumul contributiv al pensiei militarului este mai mare decat salariul mediu net pe economie.

Daca nu se impoziteza suplimentar pensiile din sistemul public de pensii, este constitutional sa nu se impoziteze suplimentar nici componenta contributiva a tuturor pensiilor de serviciu. Or, in cazul pensiilor militare care pot avea o componenta contributiva mai mare decat netul salariului mediu pe economie, articolul XV declarat neconstitutional impunea o impozitare suplimentara pe o buna parte din componenta  contributiva. Nu exista scuza ca pensiile militare nu sunt calculate si in componenta contributiva!

Din cauza ca pensiile militare nu sunt impozitate  cu 15%  din partea care depăseste componenta contributiva,  la fel cum sunt impozitate toate celelalte pensii de serviciu, CCR motiveaza prin paragrafele 158-169 din Decizia nr. 467/2023 de ce este neconstitutuonal art. XV din legea care modifica articolele din Codul Fiscal referitoare la impozitarea pensiilor.

La reexaminarea legii in Parlament, neconstitutionalitatea articolului XV poate fi acoperita prin punerea lui in concordanta cu considerentele  din decizia CCR. 

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, impozit pe pensii, Jalon 215, Plx 244/2023

 

Urmeaza sa fie publicata in MO motivarea deciziei  prin care CCR a  admis partial, in procedura premergatoare promulgarii,  neconstitutionalitatea Proiectului PLx-244/2023, adoptat de Parlament privind modificarea legilor  care reglamenteaza pensiile de serviciu, in special dispozițiile care au modificat legea privind statutul magistratilor, legea privind statutul personalului auxiliar din instante si cele privind modificarea impozitarii pensiilor de serviciu. 

CCR a salvat cuantumul pensiilor in plata pentru magistrati si grefieri, dar nu a putut face nimic pentru cei care se vor pensiona dupa intrarea in vigoare a noii legi. Pensiile viitorilor pensionari din randul magistratilor si grefierilor vor fi plafonate la netul bazei de calcul, disparand posibilitatea, pentru ei si pentru toti pensionarii speciali, ca   timp de cinci ani sa beneficieze de modul actual  de calcul al pensiiilor. Au fost declarate definitiv neconstitutionale alin. (5) si(6) din art. XIII.

Art. XIII din lege, in forma  care a trecut de CCR, lipseste de continut, numai pentru viitor,  previzibila decizie CCR de declarare ca neconstitutionala a OUG nr. 59/2017.

In privinta impozitarii suplimentare a componentei necontributive a pensiilor de serviciu, CCR lasa posibilitatea Parlamentului de a pune in acord Art. XV cu decizia CCR, adica sa stabildeasca cu claritate baza de calcul a impozitarii, astfel incat aceasta să se aplice uniform la toate pensiile de serviciu. In reglementarea care a fost adoptata de  Parlament sunt excluse de la regula impozitării  suplimentare a cel mult a componentei care depaseste partea contributiva a pensii de serviciu  pensiile care nu au determinata componenta contributiva. Este evident ca in aceasta situatie se afla numai pensiile militare. Legea nr. 223/2015, spre deosebire de toate celelalte legi care reglementeaza pensii de serviciu, nu reglementeaza si calculul contributiv al pensiei militare la momentul cand pensionarul militar ajunge la varsta standard de pensionare in sistemul public.

Guvernul are varianta sa propuna Parlamentului, la momentul reexaminarii legii,  eliminarea in intregime a Art. 15, adica sa renunte la impozitarea suplimentara a pensiilor de serviciu. In actuala foame de venituri bugetare, este putin probabil sa se renunte la impozitarea suplimentara.

Ca sa mentina impozitarea suplimentara pentru toate  pensiile de serviciu, in conditiile admise de CCR,   Guvernul are posibilitatea sa propuna un amendament de completare a Legii nr. 223/2015, in care sa prevada ca la momentul atingerii varstei standard de pensionare din sistemul public, pensiile militare se calculeaza si in varianta contributiva  din sistemul public de pensii, in plata ramanand cuantumul mai mare dintre cel contributiv si cel procentual din baza de calcul. 

In acest fel toate pensiile de serviciu vor avea o baza de impozitare suplimentara stabilita uniform din cuantumul care depaseste salariul mediu net pe economie, pana la varsta standard de pensionare in sistemul public, si componenta necontributiva dupa varsta standard din sistemul public.

Aceasta reglementare ii va stimula pe cei care au  acumulat suficiente stagii anuale, astfel incat pensia calculata in sistem contributiv sa fie mai mare decat pensia calculata procentual din baza de calcul. 

Ar fi si o  masura reparatorie pentru vechii pensionari, trecuti deja de varsta standard de pensionare din sistemul public, de a-si mari pensiile plafonate după eliminarea actualizarii pensiilor prin OUG nr. 59/2017. Pe langa majorarea cuantumului pensiei la nivelul calculului contributiv, vor beneficia si de reducerea bazei de impozitare suplimentară.

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, impozit pe pensii, pensii speciale

 

In dezbaterile CCR cu privire la constitutionalitatea Pl x 244/2023 de modificare a legilor care reglementeaza pensiile de serviciu si a Codului Fiscal, Raportul prezentat de Marian Enache a suscitat opozitie serioasa cu privire la admiterea/respingerea excepțiilor extrinseci. Pana la urma, excepțiile extrinseci au fost respinse, dar cu majoritate de voturi.

In privinta supraimpozitării, fata de raportul preliminar, in care s-a admis exceptia privind neclaritatea definirii bazei de impozitare, solutia finala da posibilitate Parlamentului sa clarifice, la reexaminarea legii, exact ce anume vrea sa supraimpoziteze.  Mai mult, CCR  precizeaza ca ar fi constitutionala impozitarea diferentiata a componentei necontributive a pensiilor de serviciu cu conditia ca masura sa fie aplicata tuturor pensiilor de serviciu, fara distinctie.

Stim ca toate pensiile de serviciu au calculata componenta contributiva,  mai putin cele militare.

Art. XV,  privind supraimpozitarea, din legea supusa controlului de constitutionalitate se aplica tuturor acestor pensii, nu numai pensiilor magistratilor, cum gresit subliniaza unele publicatii media. Doar pensiile militare nu au calculata componenta contributiva, astfel ca, potivit noii legi, ele  nu sunt supraimpozitate prin raportare la componenta contributiva ci la valoarea castigului salarial net pe economie. Asa cum s-a discutat intens pe acest blog, masura era si discriminatorie, pentru ca ii afecta doar pe militarii pensionati inainte de 15 09 2017.

La reexaminare, Parlamentul are doua variante de a inlatura neconstitutionalitatea Art. XV

1. Renunta la supraimpozitare, prin eliminarea Art.  XV din lege.

2. Reformuleaza articolul XV astfel încat sa defineasca clar baza de supraimpozitare, dar sa nu mai omita pensiile militare din pensiile de serviciu care sunt supraimpozitate cu 15% peste componenta contributiva. 

Iesirea din dilema nu poate fi rezolvata decat prin introducerea unei noi dispozitii in Legea nr. 223/2015 care sa prevada calcul cuantumului pensiei militare si in varianta contributiva.



 

Citeste pe larg