În ultimele săptămâni, oficialii oficiali ai băncii centrale au atras atenția asupra necesității deprecierii leului. O astfel de măsură va permite o creștere a veniturilor statului și va îndrepta, într-o anumită măsură, derapajele uriașe din economia românească. Mugur Isărescu a afirmat recent că stabilitatea cursului valutar leu/euro este un obiectiv urmărit de Banca Naţională, dar a atras atenția asupra faptului că nu crede că stabilitatea pe un termen lung „este lucrul cel mai bun”. La rândul lor, participanții la sondajul realizat în luna martie de CFA România, anticipează depășirea pragului de 5 lei/euro. Astfel, cursul anticipat pentru orizontul următoarelor şase luni o valoare medie de 5,0311 lei/euro, cotație apropiată de cea din februarie care a fost de 5,0306 lei/euro. Pentru orizontul de 12 luni, valoarea anticipată este de 5,0735 lei/euro, comparativ cu 5,1015 lei/euro, la precedentul sondaj. Miercurea aceasta cursul euro a fost stabilit la 4,9775 lei, valoare identică cu cea de la jumătatea săptămânii trecute. În piață s-a observat o ușoară creștere a cotațiilor la 4,9773 – 4,781 lei. Dezmățul preelectoral din 2024 care a împins deficitul bugetar la 9,3% din PIB, riscă să coboare ratingul României la categoria junk (gunoi), nerecomandată investitorilor internaționali. O astfel de evoluție va fi însoțită de creșterea costurilor la împrumuturile guvernamentale, menținerea inflației în jurul pragului de 5% (4,65% în aprilie viitor, conform sondajului CFA România), ceea ce va îngreuna politica BNR de reducere a ratei de referință, și riscul intrării în recesiune. „Dacă guvernul nu acţionează foarte urgent pentru a spori consolidarea fiscală, atunci, în special având în vedere această perspectivă de creştere mult mai sumbră, vom asista la o înrăutăţire a deficitului bugetar pentru 2025 şi 2026”, avertizează Moody’s Analytics, estimând deficitul la 8,4% din PIB în acest an şi la 7,1% în 2026. Înainte de minivacanța de 1 Mai și de ziua alegerilor prezidențiale, piața monetară a fost stabilă. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,08%. Amânarea pentru încă două luni a războiului tarifelor anunțat de administrația de la Casa Albă, a permis monedei americane să recupereze o parte din pierderile suferite în ultimele săptămâni și care au adus-o la un minim al ultimelor trei ani față de un coș al principalelor valute. Miercurea aceasta, euro fluctua în culoarul 1,1355 – 1,1399 dolari, față de 1,1574 dolari, la începutul săptămânii trecute. Media monedei americane a crescut de la 4,3711 la 4,3787 lei. Menținerea monedei elvețiene în culoarul 0,935 – 0,94 franci/euro, a redus volatilitatea cursului ei care a urcat la jumătatea acestei săptămâni de la 5,2912 la 5,3042 lei. Față de miercurea trecută, lira sterlină a avut o evoluție apreciativă de euro iar media ei a fost stabilită la 5,8518 lei. La jumătatea acestei săptămâni, metalul galben fluctua între 3.266,30 și 3.327,80 dolari/uncia iar prețul gramului de aur a fost stabilit la 461,6339 lei, față de 468,2581 lei, miercurea trecută. Miercurea aceasta, bitcoin se tranzacționa în culoarul 94.178 – 95.235 dolari iar ethereum se mișca între 1.770 și 1.816 dolari.

Citeste pe larg

Odată depășit momentul alegerilor prezidențiale vor reveni în prim plan problemele cu care se confruntă economia românească, care necesită măsuri drastice, pentru a evita intrarea în recesiune. În opinia analiștilor, este de așteptat ca BNR să elibereze presiunile din piața valutară și să permită atingerea pragului psihologic de 5 lei/euro. Pentru a limita deprecierea, se anticipează că banca centrala va opera o singură tăiere a ratei de referință de la 6,50 la 6,25%, în condițiile în care inflația s-a menținut în martie în jurul valorii de 5% (5,1% conform Eurostat, 4,86% conform INS) Din partea guvernului se solicită o majorare a TVA la 21%, începând cu a doua jumătate a anului, în condițiile în care deficitul bugetar din 2024 se ridică, conform Eurostat, la 9,28% din PIB mai mult cu circa un procent față de estimarea Executivului, ceea ce ar putea retrograda ratingul de țară la categoria „junk” (nerecomandabil investițiilor). În minuta ședinței de politică monetară a BNR, care s-a desfășurat în 7 aprilie, s-a precizat că „riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului sunt în creștere, au susținut membrii Consiliului, evocând în mai multe rânduri deficitele gemene mari și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, precum și măsurile de politică comercială ale administrației SUA, de natură să sporească volatilitatea pe piața financiară internațională și să afecteze percepția de risc a investitorilor față de regiune, dar și să influențeze conduita politicii monetare a băncilor centrale majore.” Depășirea pragului de 5 lei va oferi Finanțelor o gură de oxigen prin majorarea încasărilor, în condițiile în care bugetul de stat a fost construit pe un curs mediu anual de 5,05 lei. Până la jumătatea lui mai cursul nu va trece probabil de 4,9775 lei, maximul atins de la începutul anului, și care a fost stabilit miercurea aceasta, iar tranzacțiile din piață se realizau în culoarul 4,977 – 4,9778 lei. Atacul lui Donald Trump la adresa lui Jerome Powell, președintele Rezervei Federale americane, cel care a avertizat recent asupra faptului că politicile tarifare vor ridica inflația, a alimentat temerile privind viitorul celei mai mari economii din lume, iar moneda americană a atins cel mai scăzut nivel de la sfârşitul anului 2023 de 1,1574 dolari/euro. Marți, sub presiunea piețelor, Trump a bătut în retragere și a afirmat că „nu am nicio intenţie de a-l demite”, pe șeful Fed. Afirmația a înviorat investitorii, iar euro s-a retras la 1,1308 – 1,1440 dolari, în condițiile în care șeful de la Casa Albă s-a arătat optimist în ceea ce privește un acord comercial cu China ce ar putea reduce „substanţial” tarifele. În piața locală, cursul dolarului a urcat de la 5,3291 la 5,3576 lei. De la începutul anului, aurul a crescut cu până la 33%, dar a făcut miercuri un pas înapoi la 3.291,90 – 3.387,70 dolari/uncie, la o zi după ce a atins recordul de 3.499,70 dolari/uncie. Aceasta a făcut ca prețul gramului de aur să coboare de la maximul istoric de 480,8399 lei la 465,6930 lei. Reducerea aversiunii față de risc a coborât media francului elvețian de la 5,3406 la 5,2994 lei. În schimb, lira sterlină s-a apreciat la 5,8057 lei. Criptomonedele au profitat de optimismul din piață. Bitcoin a urcat la 92.649 – 94.458 dolari iar ethereum la 1.746 – 1.814 dolari.

Citeste pe larg

Redeschiderea pieței după minivacanța de Paște a fost de bun augur pentru leu, care s-a apreciat față de principalele valute. Tendința s-ar putea menține și în zilele următoare, în condițiile în care se așteaptă o creștere a ofertei companiilor care se pregătesc să își achite taxele și impozitele la bugetul de stat. Vedeta ultimelor săptămâni rămâne aurul, în urma creșterii cererii din partea investitorilor, care doresc să se protejeze față de politicile comerciale ale administrației Trump, care schimbă regulile jocului de la o zi la alta. Uncia de aur a crescut la începutul săptămânii la 3.431 dolari, iar marți a atins un nou maxim istoric de 3.499,70 dolari/uncie, nivel care era anticipat de către analiști pentru partea a doua a anului. În piața locală, prețul gramului de aur a urcat la un nou record de 480,8399 lei, mai mult cu peste 13,5 lei, față prețul stabilit înainte de minivacanța de Paște. Evoluția a survenit în contextul intensificării ameninţărilor lansate de preşedintele Donald Trump la adresa independenţei Rezervei Federale şi al incertitudinilor generate de politicile comerciale agresive ale administraţiei sale Jerome Powell, președintele Fed, a avertizat recent că politicile tarifare ale Casei Albe pot încetini creşterea economică şi chiar stimula inflaţia, și a afirmat în privința dobânzilor, „pentru moment, suntem bine poziţionaţi să aşteptăm mai multă claritate înainte de a ajusta politica monetară.” Cursul leului a scăzut marginal marți de la 4,9775 la 4,9774 lei, însă culoarul de tranzacționare s-a lărgit la 4,976 – 4,978 lei, față de 4,9775 – 4,978 lei, în precedentele ședințe. Înainte cu câteva săptămâni de alegerile prezidențiale, banca centrală continuă să monitorizeze cu atenția evoluțiile din piață, pentru a stopa eventualele mișcări speculative care ar putea să influențeze mediul social. Creșterea cererii de lei, în contextul în care urmează plățile la bugetul de stat și cele salariale, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,89 la 5,90%. În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,07%. Moneda americană s-a depreciat, la începutul acestei săptămâni, la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani față de un coș al principalelor valute, iar euro a atins un maxim de 1,1574 dolari. Marți, cotațiile s-au retras ușor, la 1,1473 – 1,1548 dolari, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,3756 la 4,3291 lei. Dolarul este principala monedă de rezervă a băncilor centrale utilizată în tranzacțiile comerciale și de rezervă globală, a beneficiat de o cerere ridicată în ultimul deceniu, datorită performanţei superioare a activelor americane. Însă recentele dispute comerciale şi incertitudinile privind politica economică au dus la scăderea simultană a burselor şi obligaţiunilor americane, afectând negativ şi cursul dolarului. Monedele elvețiană și britanică se depreciau la rândul lor față de cea europeană, iar cursul lor a scăzut la 5,3406 lei/franc, respectiv 5,7890 lei/liră sterlină. Moneda poloneză se aprecia ușor la 4,2801 zloți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a depreciat la 409,24 forinți/euro. Bitcoin se tranzacționa marți în culoarul 87.098 – 88.892 dolari, valori ușor mai ridicate față de cele de vinerea trecută. Ethereum se mișca între 1.546 – 1.638 dolari.

Citeste pe larg

Piața valutară continuă să fie monitorizată atent de către banca centrală iar culoarul de tranzacționare s-a îngustat de mai multe săptămâni în culoarul 4,976 – 4,978 lei. Înainte de minivacanța de Paște, cursul euro a scăzut marginal de la 4,9775 la 4,9773 lei. Însă, minuta ședinței BNR din 7 aprilie, unde s-a decis menținerea ratei de referință la 6,5%, valoare stabilită în august trecute, asupra faptului că „riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului sunt în creștere, au susținut membrii Consiliului, evocând în mai multe rânduri deficitele gemene mari și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, precum și măsurile de politică comercială ale administrației SUA, de natură să sporească volatilitatea pe piața financiară internațională și să afecteze percepția de risc a investitorilor față de regiune, dar și să influențeze conduita politicii monetare a băncilor centrale majore.” Recordul atins de uncie de 3.317,80 dolari nu a rezistat decât o zi, aceasta urcând joi la  3.359,90 dolari. Evoluția din piețele specializate a provocat creșterea prețului gramului de aur de la 465,3330 lei la 467,2986 lei, nou maxim istoric. Uncia de aur s-a apreciat de la începutul anului la 26%, pe fondul lipsei de predictibilitate a politicilor din domeniul tarifelor a administrației de la Casa Albă, motiv pentru investitori să caute active considerate drept refugii, precum metalul galben, francul elvețian sau yenul japonez. Reamintim că până de curând dolarul și obligațiunile emise de Trezoreria SUA erau considerate cele mai sigure plasamente. Investitorilor privați li se adaugă băncile centrale, care sunt cei mai importanți cumpărători de aur, sau fondurile de tip ETF ale căror acțiuni sunt garantate cu aur în format fizic. În aceste condiții, analiștii de la Goldman Sachs Group Inc prognozează atingerea pragului de 4.000 de dolari/uncie până la mijlocul lui 2026. Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,89%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99%, la 12 luni la 6,07%. Creșterea dobânzilor solicitate de către băncile sau clienții lor la licitațiile pentru titlurile de stat, cu scadența scurtă, a redus sumele atrase de Trezorerie. Finanțele au atras joi 662,3 milioane lei, față de o valoare programată a emisiunii de 800 milioane lei. Scadența titlurilor este în martie 2026 iar randamentul mediu a fost de 6,26%/an. Euro a crescut joi la 1,1344 – 1,1410 dolari iar media dolarului a scăzut de la 4,3806 la 4,3756 lei. Cursul francului elvețian a scăzut la 5,3554 lei iar cel al lirei sterline la 5,7940 lei. Media monedelor din regiune s-a întărit la 4,2879 zloți/euro, după deprecierea de miercuri la 4,3033, respectiv la 407,65 forinți/euro. Bitcoin se tranzacționa în culoarul 83.832 – 85.007 dolari, valori apropiate de cele de miercuri iar ethereum fluctua între 1.575 și 1.610 dolari.

Citeste pe larg

La începutul lui aprilie, gramul de aur a crescut la 463,3913 lei. Recordul nu a rezistat decât până miercurea aceasta când prețul a urcat la un nou maxim de 465,3330 lei. Creșterea s-a datorat aprecierii metalului galben la noul record de 3.317,80 dolari/uncie, efect al politicii izolaționiste a Casei Albe, care include și deprecierea dolarului, care și-a pierdut rolul de „refugiu” sigur, și a lipsei de încredere în instituțiile și activele americane din partea investitorilor. Acestea au condus la o creștere exponențială a cererii de aur, care este văzut ca un principal instrument de protejare a investițiilor. În ultimii ani, cererea de aur venită din partea băncilor centrale s-a majorat constant. La aceasta s-a adăugat cumpărările făcute de fondurile ETF, ale căror acțiuni sunt garantate cu aur în format fizic. Astfel, în prima lună a acestui an, când a început noul mandat prezidențial al lui Donald Trump, s-au cumpărat 117 tone de aur, față de o medie istorică lunară de 17 tone, în ciuda costurilor de stocare și a lichidității reduse a metalului galben. O altă cauză, este trecerea la de-dolarizarea comerțului mondial, proces prin care băncile centrale reduc cantitatea de dolari din rezervele lor. În acest moment, euro reprezintă peste 25% din rezerve la nivel global, iar yuanul chinez vine cu putere din urmă, ceea ce a făcut din Banca Populară a Chinei principalul cumpărător de aur, măsură luată pentru a preîntâmpina eventualele presiune inflaționiste și asupra monedei. Ne mai despart câteva săptămâni de momentul în care vom afla noul președinte al României. Pentru a nu crea factori suplimentari ce pot perturba procesul electoral, BNR supraveghează constant piața valutară. Miercurea aceasta cursul a „urcat” de la 4,9774 la 4,9775 lei, valoare identică cu cea de la jumătatea săptămânii trecute, iar tranzacțiile se realizau între 4,9775 și 4,978 lei. După alegeri, BNR va trebui să lase cursul mai liber, pentru a elimina o parte din presiuni. Iar bugetul de stat a fost construit pe o medie anuală a euro de 5,05 lei. Lichiditatea din piața monetară este una care acoperă necesitățile băncilor. Astfel, miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a alunecat de la 5,90 la 5,89%, valoare identică cu cea de la jumătatea săptămânii trecute. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99%, în ușoară creștere față de acum o săptămână, semn al menținerii unei presiuni inflaționiste, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,07%. Marcările de profit efectuate după creșterea euro de vinerea trecută la 1,1475 dolari, maximul a mai mult de trei ani, au coborât cotațiile la jumătatea acestei săptămâni la 1,1281 – 1,1393 dolari. Se manifestă un sentiment de neîncredere în dolar, la care contribuie și majorarea cererii de euro din partea celor care își repatriază fondurile utilizate la plasamente în active americane. În piața locală, cursul dolarului a fost stabilit la 4,3806 lei, față de 4,5115 lei acum o săptămână. Media francului elvețian a scăzut miercuri de la 5,3816 la 5,3588 lei, valoare aproape egală cu cea de acum o săptămână. Lira sterlină a urcat de la 5,7573 lei, la începutul săptămânii, la 5,8128 lei. Bitcoin fluctua miercuri în culoarul 83.120 – 84.148 dolari iar ethereum se tranzacționa între 1.558 și 1.603 dolari.

Citeste pe larg

Leul a avut o evoluție depreciativă față de principalele valute, cu excepția monedei unice. Cursul euro a revenit de la 4,9775 lei, maximul atins de la începutul anului, la 4,9774 lei, în timp ce culoarul de tranzacționare s-a menținut la 4,977 – 4,978 lei. Menținerea de către BNR, la începutul săptămânii trecute, a ratei de referință la valoarea stabilită în august 2024 la 6,5%, s-a reflectat în stabilizarea dobânzilor interbancare, evoluție la care contribuie și nivelul ridicat al lichidității din piața monetară. Marțea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,90%, valoare stabilită la finalul săptămânii trecute. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,07%. Sondajul lunar publicat luni de Banca Federală din New York privind aşteptările consumatorilor arată că aceştia anticipează o inflaţie de 3,6% în următorul an, dar și o înrăutățire a pieței muncii și a celei bursiere. Aceasta atestă creșterea sentimentelor negative în rândul populației după lansarea de către administrației Trump a războiului tarifelor vamale, care se continuă treptat în unul al valutelor, dorința Casei Albe fiind de a deprecia dolarul, instrument necesar pentru reducerea datoriei publice dar și pentru a ieftini exporturile. Aceste date nu au influențat evoluția perechii euro/dolar, care a rămas stabilă. Euro se tranzacționa în culoarul 1,1316 – 1,1379 dolari, aproape de maximul ultimilor trei ani de 1,1475 dolari, atins vineri, în condițiile în care piața încearcă să se acomodeze cu schimbările constante ale tarifelor americane. În piața locală, cursul dolarului a crescut de la 4,3683 la 4,3816 lei. Moneda elvețiană a revenit aproape de pragul de 0,92 franci/euro, iar media ei a urcat de la 5,3438 la 5,3816 lei. Lira sterlină s-a apreciat la rândul ei de la 5,7573 la 5,8120 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 452,6946 lei la 454,7122 lei, evoluție la care a contribuit aprecierea monedei americane în timp ce metalul galben fluctua între 3.208 și 3.233 dolari/uncie. Media monedelor din regiune se aprecia marginal la 4,2767 zloți/euro, respectiv 409,96 forinti/euro. Bitcoin se tranzacționa în culoarul 84.359 – 85.978 dolari, cotații apropiate de cele de luni. Ethereum se mișca între 1.1616 și 1.650 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

Înrăutățirea situației economice a României, în condițiile în care economia a încetinit în primul trimestru al acestui an iar deficitul comercial a crescut în primele două luni cu 35% faţă de perioada similară din 2024, poate provoca o scădere a ratingului de țară, care va fi însoțită de scumpirea împrumuturilor guvernamentale, deprecierea leului și o eventuală intrare în recesiune. În opinia analiștilor CFA România, în 2025 există un risc de uşoară recesiune, cu o scădere a PIB de 1 – 1,5%, atât pe fondul noilor tarife vamale, a războiului de la graniţă cât şi a situaţiei politice din România, înainte de a afla cine este viitorul președinte. Lunea aceasta, cursul euro a urcat de la 4,9774 la 4,9775 lei, maximul primelor patru luni, în condițiile în care tranzacțiile se realizau în culoarul 4,9774 – 4,9780 lei. BNR a semnalizat la începutul săptămânii, când a decis să mențină dobânda de referință la 6,50%, nivel stabilit în august trecut, că inflația se va menține în jurul pragului de 5% până la jumătatea anului. Conform INS, inflația din martie a fost de 4,86%, după o creștere de 5,02% în februarie. În aceste condiții, indicii ROBOR au cunoscut o creștere marginală. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,07%. Dealerii bancari și clienții lor nu puteau să rămână indiferenți la perspectivele negative cu care se confruntă România dar și de „foamea” de lei cu care se confruntă Finanţele. Motiv pentru ca să solicite o dobândă mai ridicată la licitațiile de titluri de stat. Lunea aceasta, Trezoreria s-a împrumutat cu 440,2 milioane de lei, printr-o emisiune cu scadența în iulie 2033, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 7,48%. Războiul tarifelor vamale declanșat de administrația de la Casa Albă se prelungește treptat într-un conflict între moneda americană și celelalte valute majore, în condițiile în care faptul că dolarul este cel mai utilizat în comerțul mondial și este cel mai utilizat drept cea mai importantă monedă de rezervă internațională, este considerat sursa problemelor economice ale SUA. Pe de altă parte, după anunțarea noilor tarife de import american, un important oficial al conducerii BCE a declarat „Mulțumesc lui Dumnezeu, Europa a creat moneda euro în urmă cu 25 de ani”. Iar investitorii din Uniunea Europeană au răspuns prin vânzarea de active americane, acțiuni sau obligațiuni, și repatrierea sumelor obținute, ceea ce a majorat cererea de monedă unică. Marcarea profiturilor a coborât euro de la un vârf de 1,1475 dolari, maxim a mai mult de trei ani, atins vineri, la 1,1318 – 1,1429 dolari. În piața locală cursul monedei americane a crescut de la 4,3617 la 4,3683 lei. Media francului elvețian a scăzut la începutul acestei săptămâni la 5,3438 lei iar cel al lirei sterline a crescut de la un minim al ultimelor 17 luni de 5,7330 lei la 5,7573 lei. Prețul gramului de aur a crescut marginal de la 452,6023 la 452,6946 lei, după ce la sfârșitul săptămânii trecute a fost atins maximul istoric de 3.246,80 dolari/uncie, și fluctua luni în culoarul 3.205 – 3.245 dolari/uncie. Metalul galben este alături de francul elvețian sau yenul japonez, unul dintre „refugiile” la care apelează investitorii în perioadele tulburi, căutat atât de băncile centrale sau populație, pentru a se proteja în faţa impredictibilităţii şi şocurilor geopolitice generate de războiul tarifelor vamale și cel al valutelor. Analiștii Goldman Sachs prognozează atingerea pragului de 3.700 dolari/uncie până la sfârșitul acestui an, pentru ca la jumătatea celui viitor să urce la 4.000 dolari/uncie.

Citeste pe larg

Situația geopolitică și economică încordată poate afecta performanța leului și duce la intrarea în recesiune a țării noastre, în condițiile în care marile agenții de rating ar putea scădea nota României în categoria nerecomandată investițiilor. În opinia analiștilor CFA România, văd un risc ridicat de uşoară recesiune anul acesta, cu o scădere a economiei de 1 – 1,5%, atât pe fondul noilor tarife vamale, a războiului de la graniţă cât şi a situaţiei politice din România, înainte de a afla cine este viitorul președinte. Cursul euro a atins miercuri maximul din acest an de 4,9775 lei, cel de la sfârșitul săptămânii fiind stabilit la 4,9774 lei. Culoarul săptămânal de tranzacționare a fost cuprins între 4,977 și 4,978 lei. BNR a semnalizat la începutul săptămânii, când a decis să mențină dobânda de referință la 6,50%, nivel stabilit în august trecut, că inflația se va menține în jurul pragului de 5% până la jumătatea anului. Conform INS, inflația din martie a fost de 4,86%, după o creștere de 5,02% în februarie. În aceste condiții, indicii ROBOR au cunoscut o creștere marginală. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,07%. Joi, Trezoreria a atras, printr-o licitaţie cu titluri de stat cu scadența în iulie 2030, 984 milioane lei la un randament mediu anual de 7,47%, sumă pe care a majorată suplimentar a doua zi cu 80 milioane lei. Valoarea programată a emisiunii a fost de 600 milioane lei. Războiul tarifelor vamale se transformă treptat într-unul al valutelor, în timp ce tot mai multe analize văd Statele Unite intrând în recesiune în următoarele 12 luni. Vineri, euro s-a apreciat la 1,1475 dolari, maxim a mai mult de trei ani, cu cel mai mare câștig de o singură zi din 2015. Majorarea cererii de euro se datorează procesului de lichidare a pozițiilor pe active americane, acțiuni sau obligațiuni de Tezaur, și repatrierea fondurilor în Europa, care a devenit un refugiu relativ sigur în mijlocul haosului global. La începutul anului, în plină euforie a venirii la Casa Albă a lui Donald Trump, euro se afla la 1,03 dolari iar analiștii așteptau scăderea sub pragul de 1 dolar. În prezent, se discută despre posibilitatea atingerii unui nivel de 1,25 dolari. În piața locală, cursul dolarului a scăzut de la 4,5431 lei, la începutul săptămânii, la 4,3617 lei. Moneda elvețiană s-a apreciat până la 0,9219 franci/euro iar cursul s-a întărit vineri la 5,3503 lei, aproape de maximul istoric de 5,3721 lei atins în noiembrie trecut.Lira sterlină s-a depreciat vineri la 1,1440 euro, minim al ultimelor 17 luni, iar media ei a scăzut la 5,7330 lei. Prețul gramului de aur s-a menținut sub maximul istoric de 463,3913 lei, atins la începutul lunii, și a crescut vineri la 452,6023 lei, față de 440,1817 lei, în ședința de marți. Avansul gramului de aur a fost micșorat de deprecierea monedei americane, care a anulat faptul că uncia a atins un nou record de 3.246,80 dolari. Aprecierea metalului galben, cu aproape 21% de la începutul anului, este susţinută şi de cumpărările făcute de băncile centrale, dar și de fondurile ETF care sunt garantate cu aur. Analiștii au ridicat prognoza pentru acest an de la 3.200 – 3.300 dolari/uncie la 3.400 – 3.500 dolari/uncie.

Citeste pe larg

Anunțul făcut miercuri de preşedintele Donald Trump privind o suspendare de 90 de zile a suprataxelor vamale „reciproce”, cu excepţia Chinei, în cazul căreia le-a majorat la 125%, , a relaxat piețele financiare și a determinat creșterea apetitului pentru risc. Leul nu a putut profita de sentimentul din piață, de care au beneficiat celelalte monede de la marginea zonei euro, în condițiile în care presiunile de depreciere sunt ridicate. La aceasta contribuie și încetinirea ritmului de creștere a economiei românești. Conform estimărilor INS, PIB-ul anului trecut a fost de 1.760,11 miliarde de lei, mai mult cu doar 0,8% faţă 2023, în timp majorarea din ultimul trimestru din 2024 a fost de doar 0,5% comparativ cu perioada similară din 2023. Pe acest fond, cursul euro a scăzut marginal de la 4,9775 la 4,9772 lei, în timp ce culoarul de tranzacționare s-a restrâns la 4,977 – 4,978 lei. Piața monetară a rămas calmă, dar se observă o ușoară tendință de creștere a indicilor ROBOR, după decizia BNR de a menține dobânda de referință la 6,5%. Banca centrală a semnalizat, de asemenea, o tendință de creștere a inflației până la jumătatea anului. Joia aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 5,89 la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,98 la 5,99%, iar cel la 12 luni a stagnat la valoarea stabilită miercuri de 6,07%. Creșterea apetitului pentru risc a apreciat euro de la un minim de 1,0943 la 1,1088 dolari, aproape de maximul atins vinerea trecută de 1,1109 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a coborât de la 4,5115 la 4,5061 lei, o valoare similară fiind înregistrată la începutul lui octombrie trecut. Cererea de monedă elvețiană se menține ridicată, dar aceasta nu a mai coborât sub pragul de 0,93 franci/euro, astfel că media ei a scăzut de la 5,3594 la 5,3426 lei. Lira sterlină a recuperat o parte din pierderile suferite zilele trecute iar cursul ei a crescut de la 5,7821 la 5,7999 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 441,8413 lei la 450,7054 lei, evoluție determinată de aprecierea metalului galben la 3.068,30 – 3.135,60 dolari/uncie. Media monedelor din regiune s-a apreciat la 4,2644 zloți/euro, respectiv 405,97 forinți/euro. Criptomonedele au profitat de aprecierea companiilor din domeniul tehnologiei listate la New York. Bitcoin a crescut la 81.324 – 82.704 dolari, față de minimul de 74.617 atins miercuri. Ethereum, care a coborât în ziua precedentă până la 1.390 dolari a urcat la 1.582 – 1.671 dolari.

Citeste pe larg

Furtuna declanșată de administrația de la Casa Albă în comerțul mondial, a afectat marile burse ale lumii, inclusiv cele americane, și a ridicat nivelul aversiunii față de risc. Piața valutară locală este monitorizată cu atenție de BNR, care este nevoită uneori să vândă euro pentru a stopa tendințele de depreciere. O creștere a cursului înainte de alegerile prezidențiale din mai ar pune în pericol procesul electoral. Tranzacțiile de miercuri se realizau în culoarul 4,9771 – 4,9777 lei, iar media euro a urcat de la 4,9772 – 4,9775 lei, față de 4,9774 lei la jumătatea săptămânii trecute. Economia românească s-ar putea confrunta cu riscul intrării în recesiune, în condițiile în care bugetul de stat pentru acest an a fost calculat pe o creştere economică de 2,5% şi un deficit bugetar de 7% din PIB. În comunicatul de presă care a urmat ședinței de politică monetară a BNR se arată că, „cele mai recente date și analize indică o încetinire pronunțată a creșterii în termeni trimestriali a economiei în trimestrul I 2025, implicând o dinamică anuală a PIB relativ similară celei din trimestrul precedent, în condițiile unor evoluții divergente la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.” O scădere a economiei poate fi însoțită de înrăutățirea notelor de țară de către marile agenții de rating, ceea ce ar ridica dobânzile și ar deprecia leul. Miercuri, modificările marginale ale indicilor ROBOR s-au menținut, la două zile de la decizia BNR de a nu modifica rata de referință, care stagnează din august trecut la 6,50%. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 5,90 la 5,89%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni a urcat de la 6,06 la 6,07%. Euro a profitat de reacția piețelor la decizia administrației americane de a impune tarife vamale de 104% la importurile din China, și s-a apreciat până la 1,1090 dolari, maxim al ultimelor patru luni. La această evoluție au contribuit scăderea puternică a acțiunilor pe Wall Street și vânzările pe termen lung de obligațiuni americane, în piață existând temeri de intrare în stagflație a economiei SUA, care au majorat cererea de „monede refugiu”, în special yenul și francul elvețian. În piața locală, cursul dolarului a scăzut de la 4,5556 la 4,5115 lei. Moneda elvețiană s-a întărit sub pragul de 0,93 franci/euro, iar cursul ei a urcat de la 5,3084 la 5,3594 lei, maxim care nu a mai fost atins de la sfârșitul lui noiembrie trecut. În schimb, s-a menținut tendința de depreciere a lirei sterline, iar media ei a scăzut de la 5,8053 la 5,7821 lei, minim al ultimelor opt luni, în condițiile în care obligațiunile britanice la 30 de ani au atins un maxim al ultimilor 27 de ani. Prețul gramului de aur a crescut de la 440,1817 lei la 441,8413 lei, față de recordul de 463,3913 lei, atins miercurea trecută. Metalul galben s-a menținut sub recordul de 3.169,60 dolari/uncie, înregistrat în 3 aprilie, și se tranzacționa în culoarul 2.968,40 – 3.072,90 dolari/uncie. În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,2818 zloți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a depreciat la 408,63 forinți/euro. Căderea prețul companiilor tehnologice americane a provocat deprecierea bitcoin la 74.617 – 77.892 dolari și a ethereum la 1.390 – 1.494 dolari.

Citeste pe larg

În comunicatul de presă care a fost publicat după ședința de politică monetară a BNR, unde s-a decis menținerea ratei de referință la 6,50%, se arată că „potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va rămâne fluctuantă în semestrul I 2025, continuând să se reducă în martie, pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din februarie 2025, și urmând să consemneze în trimestrul II o creștere moderată.” Evoluția are în vedere incertitudinile și riscurile crescute ce „decurg din evoluția viitoare a prețurilor energiei și alimentelor, inclusiv în contextul legislației în domeniu, dar și din măsurile de politică comercială adoptate de state dezvoltate, cu potențial impact asupra cotațiilor materiilor prime, precum și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale, (…) în contextul politicii comerciale a administrației americane și al măsurilor adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze mersul economiei globale și al comerțului internațional. (…) Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.” Perspectiva evoluției negative a inflației și posibilitatea ca o primă tăiere a ratei de referință să întârzie, a ridicat marginal nivelului indicelui ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, de la 5,89 la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni la 6,06%. Leul a profitat de o ușoară revenire a apetitului pentru risc iar cursul euro a scăzut de la 4,9774 la 4,9772 lei. Atrage atenția încercarea de forțare o depreciere a monedei naționale, cotația afișată înainte de deschiderea pieței locale fiind de 4,989 lei. Finanțele s-au împrumutat luni cu 500 milioane lei, sumă egală cu cea programată, prin redeschiderea unei emisiuni de obligaţiuni cu scadența în iulie 2034 pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 7,22%. Trezoreria a redeschis la începutul săptămânii și o emisiune de obligaţiuni scadentă în aprilie 2028. Valoarea programată a licitației a fost de 600 milioane lei, însă statul a atras doar 397 milioane lei iar randamentul mediu anual acceptat a fost de 7,10%. Tendința de depreciere a monedei americane s-a temperat, iar euro, care a urcat vineri la 1,1109 dolari, se tranzacționa marțea aceasta în culoarul 1,0878 – 1,0987 dolari. Această evoluție a ridicat cursul monedei americane de la 4,5431 la 4,5556 lei. Moneda elvețiană a revenit în jurul pragului de 0,94 franci/euro, ceea ce a coborât media ei de la 5,3277 la 5,3084 lei. Lira sterlină și-a continuat procesul de scădere față de euro iar cursul ei a alunecat de la 5,8379 la 5,8053 lei, minim al ultimelor șapte luni. Miercurea trecută, prețul gramului de aur a atins maximul istoric de 463,3913 lei. Următoarele ședințe au adus o scădere a prețului, la care au contribuit deprecierea monedei americane și a cotațiilor metalului galben în piețele specializate. Astfel, marțea aceasta prețul gramului a coborât de la 442,3381 lei la 440,1817 lei, în timp ce uncia se mișca între 2.976,80 și 3.021,70 dolari. Media monedelor din regiune se aprecia marginal, la 4,2946 zloți/euro, respectiv 407,95 forinți/euro. Bitcoin recupera o parte din pierderile din zilele precedente și fluctua între 78.819 și 80.817 dolari. Ethereum se mișca în culoarul 1.542 – 1.615 dolari.

Citeste pe larg

Luni, s-a desfășurat ședința de politică monetară a BNR. Banca centrală a rămas prudentă și a decis menținerea dobânzii referință la nivelul de 6,50%/an, a celei pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%/an, respectiv a celei la facilitatea de depozit la 5,50%/an. În comunicatul de presă care a urmat întâlnirii C.A. al băncii centrale se arată că „principalele cotații ale pieței monetare interbancare au rămas relativ constante în lunile februarie și martie 2025 (…) în condițiile atenuării îngrijorărilor investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare după finalizarea și adoptarea proiectului de buget pentru anul curent, dar și pe fondul fluctuațiilor apetitului global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a repoziționat la jumătatea trimestrului I 2025 și a rămas apoi pe un palier mai înalt. În raport cu dolarul SUA, leul s-a întărit semnificativ în februarie-martie, recuperând în bună măsură pierderea de valoare din trimestrul anterior, ca urmare a deprecierii accentuate consemnate de moneda americană pe piețele financiare internaționale în acest interval”. Piața monetară a fost calmă iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,89%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni la 6,06%. Cursul euro s-a mișcat săptămâna trecută între 4,9770 și 4,9774 lei, iar cea de lunea aceasta a fost stabilită la 4,9770 lei, în timp ce tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,977 și 4,978 lei. La ultima întâlnire a conducerii Rezervei Federale americane s-a decis menținerea dobânzii de politică monetară în culoarul 4,25 – 4,50% iar președintele ei, Jerome Powell, a avertizat asupra faptului că va menţine rata de referință în culoarul 4,25 – 4,5%, până când va exista mai multă claritate cu privire la consecinţele economice ale războiului comercial declanșat de Donald Trump. Aceste declarații au avut darul de a întoarce euro de 1,1109 dolari, maximul ultimelor patru luni, la 1,0955 dolari. Lunea aceasta, părea de bun augur pentru moneda americană, cu euro alunecând la 1,0879 dolari. Însă, în partea a doua a zilei s-au înmulțit zvonurile că Fed va începe mai repede tăierile dobânzii, iar euro a urcat la 1,1038 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,6187 lei, la sfârșitul lui martie, la 4,5116 lei, joia trecută, pentru ca lunea aceasta să urce la 4,5431 lei. Creșterea cererii de monedă elvețiană, considerată drept un refugiu în perioadele cu turbulențe economice și geopolitice, s-a apreciat lunea aceasta la 0,93 franci/euro iar media a urcat la 5,3277 lei față de 5,2151 lei la începutul săptămânii trecute. În schimb, moneda britanică s-a depreciat la 1,168 euro/liră iar cursul a alunecat la 5,8379 lei, comparativ cu 5,9774 lei, miercurea trecută. Metalul galben s-a depreciat la începutul acestei săptămâni la 2.970,40 – 3.065,20 dolari/uncie, ceea ce a provocat scăderea prețului gramului de aur la 442,3381 lei. Miercurea gramul de aur a atins un maxim istoric de 463,3913 lei iar a doua zi uncia a urcat la un record de 3.169,60 dolari. Monedele din regiune pierdeau teren față euro. Media celei poloneze s-a depreciat la 4,2975 zloți iar a celei maghiare la 407,98 forinți. Piaţa cripto a fost afectată de efectele războiul tarifelor. Bitcoin a scăzut până la 74.400 dolari. Ethereum înregistra o pierdere de circa 18% în 24 de ore și a atins un minim de 1.420 dolari.

Citeste pe larg

Politica protecţionistă a administrației americane, replică a măsurilor luate în urmă cu 100 de ani, care au condus apoi la marea criză, poate afecta economia mondială, inclusiv pe cea americană. Președintele Rezervei Federale americane, Jerome Powell, a atras atenția asupra riscurilor, care afecta rolul Fed de a reduce șomajul și inflația la 2%. Acesta a declarat că noile tarife sunt „mai mari decât era de aşteptat” și economia americană se va confrunta „cu o perspectivă extrem de nesigură, cu riscuri ridicate atât în privinţa şomajului cât şi a inflaţiei”. Șeful Fed a afirmat că își va duce mandatul până la capăt, rezistând astfel presiunilor republicanilor, și a avertizat asupra faptului că va menţine rata de referință în culoarul 4,25 – 4,5%, până când va exista mai multă claritate cu privire la consecinţele economice, chiar dacă preşedintele Trump a sugerat o reducere a dobânzilor. Oficialii băncii centrale americane au arătat că încă speră că vor opera cel puțin două reduceri ale costurilor de împrumut, de câte un sfert de punct procentual fiecare. Piețele au reacționat instantaneu la anunțul făcut de Donald Trump a. Euro a crescut de la 1,0778 dolari, miercuri, la 1,1109 dolari, vineri, cel mai ridicat nivel de la începutul lui octombrie trecut, și s-a retras la închiderea pieței americane la 1,0955 dolari, după ce s-a anunțat că economia SUA a creat 228.000 de locuri de muncă în luna martie. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,6187 lei, la sfârșitul lui martie, la 4,5116 lei, în ședința de joi, pentru ca vineri să urce ușor la 4,5295 lei. Deprecierea monedei americane a avut drept replică o majorare a cererii de aur, investitorii dorind să se protejeze față de creștere a inflației. Astfel, uncia de aur a atins joi al treilea record săptămânii trecute de 3.169,60 dolari, după care s-a retras vineri la 3.014 – 3.138,70 dolari. În piața locală, prețul gramului de aur a atins miercuri un maxim istoric de 463,3913 lei, însă a scăzut vineri la 450,1929 lei. Cursul euro s-a mișcat între 4,9770 și 4,9774 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,9770 lei, în timp ce tranzacțiile s-au realizat la nivel săptămânal între 4,9740 și 4,978 lei. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,89%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni la 6,06%. Finanţele au redeschis joi o emisiune de certificate de trezorerie scadentă în octombrie şi au atras 561 milioane lei, sub valoarea programată de 800 milioane lei, la o dobândă medie anuală de 6,36%. Se observă că după o lungă perioadă Trezoreria s-a împrumutat sub nivelul dobânzii de politică monetară a BNR, care este de 6,5%. Tot joi a fost redeschisă o emisiune de obligațiuni cu scadența în mai 2029, cu o valoare programată de 600 milioane lei. Statul a atras 875 milioane lei, la un randament mediu anual de 7,22%, sumă care a fost suplimentată vineri cu 90 milioane lei. Cursul francului elvețian a crescut în prima săptămână din aprilie de la 5,2151 la 5,2969 lei, efect al majorării cererii de monedă helvetă, considerată drept un refugiu în perioadele tulburi. Lira sterlină a scăzut de la 5,9774 lei, la jumătatea săptămânii, la 5,8826 lei, la sfârșitul ei. Piața cripto a fost afectată și ea de reducerea apetitului pentru risc. Bitcoin a scăzut la sfârșitul săptămânii la 82.725 – 83.704 dolari iar ethereum la 1.784 – 1.815 dolari.

Citeste pe larg

Anunțul făcut de administrația de la Casa Albă în ceea ce privește majorarea tarifelor vamale la importuri a avut un efect imediat asupra dolarului. Donald Trump a anunţat taxe de 20% pentru produsele importate din UE, 34% pentru cele din China sau 10% pentru importurile din Marea Britanie, decizie ce se poate transforma într-un război comercial la nivel mondial și la dezvoltarea de noi alianțe și piețe de desfacere, care să ocolească Statele Unite. Euro a crescut în prima parte a zilei de joi, în piețele europene, la 1,1046 dolari, maxim care nu a mai fost atins de la începutul lui octombrie, atunci moneda americană a intrat pe o pantă ascendentă, odată cu înmulțirea pariurilor pe victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale care urmau să se desfășoare în noiembrie. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut joi de la 4,6059 la 4,5116 lei, una dintre cele mai mari scăderi zilnice a ultimilor ani. Deprecierea dolarului nu este însă contraproductivă pentru economia americană. Ea ieftinește materiile prime dar și exporturile americane. Piețele anticipează că Rezerva Federală americană va opera în acest an cel puțin trei ori reduceri ale dobânzilor de politică monetară, pentru a preîntâmpina eventualitatea intrării în recesiune a Statelor Unite. Uncia de aur a atins al treilea record din această săptămână de 3.169,60 dolari/uncie, la scurt timp după anunțarea noilor tarife vamale pe care le va practica Statele Unite. Marcările de profit care au urmat au coborât cotațiile apoi până la 3.090 dolari/uncie. În piața locală, deprecierea semnificativă a monedei americane și revenirea unciei la 3.090 dolari au avut ca efect scăderea prețului gramului de aur de la maximul istoric de 463,3913 lei la 453,3570 lei. Piața valutară locală era deosebit de calmă. Culoarul de tranzacționare s-a îngustat la 4,977 – 4,9775 lei, față de 4,976 – 4,978 în ședința precedentă, iar media euro a coborât marginal de 4,9774 la 4,9772 lei. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a scăzut de la 5,90 la 5,89%%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni la 6,06%. Investitorii și-au majorat plasamentele în moneda niponă sau cea elvețiană. Cursul francului elvețian a crescut de la 5,2114 la 5,2235 lei. În schimb, media lirei sterline a scăzut de la 5,9774 la 5,9419 lei. Media monedelor din regiune se aprecia la 4,1791 zloți/euro, respectiv 400,62 forinți/euro. Creșterea aversiunii față de risc a afectat și piața cripto. Bitcoin a scăzut 82.188 – 83.902 dolari iar ethereum la 1.786 – 1.843 dolari.

Citeste pe larg