Analiştii militari şi serviciile de informaţii dau ca sigură invadarea Ucrainei săptămâna viitoare.
Ce câştigă Rusia din invadarea Ucrainei?
Putin a spus că nu va accepta ca „NATO să ajungă până în pragul casei noastre”, inclusiv cu arme nucleare. Adică aderarea Ucrainei la NATO. Este linia roşie a securităţii Rusiei la care, iată, Putin ţine morţiş. Se pare că toate încercările Rusiei de a obţine paşnic acest „tampon”, o centură de siguranţă între ea şi NATO, au eşuat. De aceea Rusia a trecut la argumentul militar.
Rusia a avut cereri maximale, precum revenirea la situaţia geopolitică din 1997, urmând ca până la urmă să se mulţumească cu asigurări scrise că Ucraina nu va adera la NATO.
Întrebarea este până unde este dispusă să meargă Rusia pentru atingerea acestui obiectiv. Este actuala concentrare de trupe ruseşti pregătirea invaziei, sau un spectacol de operetă care să convingă occidentul şi NATO de cât de puternică este forţa militară a Rusiei?
Obiectivul Rusiei este de a instala la Kiev un regim obedient, precum cel al lui Lukaşenko în Belarus. În plus, anexarea unor anumite teritorii, după modelul anexării Crimeii, un exemplu fiind Doneţk şi Lugansk, şi ajungerea la gurile Dunării.
Ocuparea totală, militară, permanentă, a Ucrainei nu cred că este în vizorul Rusiei, după ce a părăsit Afganistanul cu coada între picioare.
După evenimentele legate de Euro Maidanul de la Kiev, şi fuga preşedintelui Victor Ianukovici în Rusia, este clar că populaţia Ucrainei, 46 de milioane de locuitori, nu va ceda în faţa ocupaţiei ruse.
Manifestaţiile recente din Belarus şi Kazahstan, reprimate cu brutalitate şi cu ajutor militar rusesc, ne arată că şi actualele regimuri din mult dorita „centură de siguranţă” a Rusiei se menţin cu dificultate la putere. Cu atât va fi mai greu de impus un astfel de regim în Ucraina, după ce această ţară s-a bucurat de democraţie şi de contactele cu lumea civilizată, occidentală.
Aşadar, chiar dacă soluţia militară ar duce la instalarea unui regim politic obedient la Kiev, acesta nu are şanse să reziste prea mult timp, iar preţul plătit de Rusia pentru menţinerea acestui regim va fi imens, inclusiv în pierderi de vieţi omeneşti.
În cazul invaziei, Rusia va apela mai degrabă la un atac cibernetic, menit să paralizeze armata ucrainiană şi administraţia, la atacuri cu avioane şi rachete asupra Kievului. Pierderile de vieţi omeneşti în rândurile populaţiei ucrainiene vor exista, fără îndoială, ceea ce va face şi mai dificilă, dacă nu imposibilă, „convertirea” populaţiei Ucrainei la obedienţă faţă de Rusia.
Sper ca toate aceste calcule să şi le facă şi Putin.
Ce va pierde Rusia
Dacă nu Putin, măcar elita intelectuală şi oligarhii Rusiei sunt conştienţi de aceste pierderi. Rusia va fi complet izolată de lumea occidentală, iar speranţa că va găsi în China un înlocuitor pentru lumea occidentală s-ar putea dovedi iluzorie. China are propriile interese de influenţă în Asia, nu e fraieră să cedeze Rusiei aceste sfere de influenţă.
Putin a făcut greşeala să nu apeleze la elementul surpriză şi a dat timp ţărilor occidentale să se organizeze şi să-şi planifice în detaliu sancţiunile împotriva Rusiei.
Economia Rusiei va fi complet paralizată de ruperea oricăror legături financiare, comerciale şi economice cu Occidentul. Nu va mai avea acces la SWIFT, mecanismul pentru transferurile bancare între ţări, sumele oligarhilor ruşi aflate acum în bănci occidentale vor fi blocate, chiar confiscate. Rusia are 50% din PIB provenit din exportul de gaze şi petrol, care va înceta dintr-o dată. Oligarhii ruşi îşi vor pierde afacerile din ţări occidentale, cu eventuala confiscare a bunurilor din aceste ţări. Conducta Golf Stream II va fi blocată, dacă nu chiar distrusă.
NATO îşi va întări prezenţa militară din ţări vecine Rusiei, Polonia, ţările Baltice, România şi nu va mai retrage aceste întăriri după încheierea conflictului legat de Ucraina.
Întreruperea legăturilor comerciale cu occidentul va obliga populaţia Rusiei să renunţe la bunurile occidentale de înaltă tehnologie, la care s-a „dedulcit” în ultimii ani. Care va fi reacţia populaţiei ruse, vom vedea. Va accepta şi pierderile enorme în vieţi omeneşti, inclusiv ale soldaţilor ruşi, generate de ocuparea Ucrainei?
Vor fi întrerupte toate legăturile diplomatice dintre Rusia şi ţările occidentale, un lucru greu de admis acum, când cetăţenii ruşi au nevoie de protecţie diplomatică.
Vor fi expulzaţi cetăţeni ruşi din ţările occidentale, inclusiv copiii unor persoane cu funcţii de conducere în Rusia, care studiază la universităţi occidentale.
Avioanele comerciale ruse, inclusiv cele care transportă persoane, nu vor mai putea tranzita spaţiul aerian al ţărilor vestice, dând o lovitură grea exporturilor şi comerţului Rusiei.
Într-o epocă dominată de globalizare este greu, aproape imposibil, să fii izolat de restul lumii fără costuri extraordinare.
Ce gândeşte populaţia Rusiei
Am scris deja aici despre o parte a reacţiilor intelectualităţii Rusiei, care este conştientă şi oripilată de consecinţele invaziei militare asupra Ucrainei.
Reiau doar câteva din constatările generalului în retragere, Leonid Ivaşov, şeful unei organizaţii a ofiţerilor ruşi în retragere.
„Războiul înseamnă întotdeauna pierderea inevitabilă de vieţi, distrugere, suferinţă pentru mase mari de oameni, distrugerea modului obişnuit de viaţă, încălcarea sistemelor vitale ale statelor şi popoarelor. Un mare război este o tragedie uriaşă, o crimă gravă. Se întâmplă ca Rusia să fie în centrul acestei catastrofe iminente”.
„Motivele formării (ameninţării la adresa Rusiei-n.n) sunt interne: un modelul de stat neviabil, incapacitatea completă şi lipsa de profesionalism a sistemului de putere şi administraţie, pasivitatea şi dezorganizarea societăţii”.
„Situaţia care se ţese în jurul Ucrainei este, în primul rând, artificială, mercenară în esenţă pentru unele forţe interne, inclusiv pentru Federaţia Rusă”.
Sunt multe alte explicaţii foarte interesante date de acest general, aici.
Întrebarea este câtă influenţă au asupra lui Putin aceste personalităţi şi, mai ales, oligarhii ruşi cu afaceri în exterior, care sunt duşi de Putin direct în faliment.
Astăzi au loc mai multe convorbiri telefonice, între Biden şi Putin, între Macron şi Putin. Ele se pot solda cu găsirea unei căi de împiedicare a conflictului militar, de aplanare a tensiunilor militare dintre Rusia şi NATO. Sau, pur şi simplu, Putin îi informează pe interlocutorii săi asupra deciziei de a ataca Ucraina. O speranţă vine şi de la purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, care a criticat vineri rapoartele despre „invazia iminentă” a Ucrainei de către Rusia, sugerând că nu este altceva decât o „campanie de dezinformare în masă” împotriva Rusiei.
Oricum, în câteva zile, poate chiar în seara aceasta, vom afla dacă invazia rusă în Ucraina se va produce, sau nu.
Reflectorul de Sud