Clădirea Academiei Române ascunde un secret rușinos. Fotoreporterii Impact.ro au surprins ce se întâmplă la sediul acestei instituții de mare prestigiu ce a fost construit pe vremea lui Nicolae Ceaușescu în centrul Bucureștiului, fără ca lucrările necesare să fie încheiate.
Ce se ascunde în spatele clădirii Academiei Române
Imaginile surprinse de fotoreporterii Impact.ro arată cum, deși fațada clădirii Academiei Române arată în regulă, în spatele acesteia lucrările nu au fost terminate, iar priveliștea nu este demnă de o asemenea instituție.
De asemenea, după cum se vede în imagini, pe terenul viran din fața clădirii Academiei Române sunt gunoaie și materiale de construcții aruncate după gardul ce a fost tapetat cu imagini referitoare la centenarul României. În plus, la doi pași de intrarea academicienilor se află un Aro cu roțile dezumflate ce stă în paragină.
Academia Română, criticată dur de CTP
Anul trecut, Academia Română a transmis un comunicat referitor la tehnologia 5G ce a fost criticat dur de Cristian Tudor Popescu, în ciuda faptului că acesta a fost retras la o zi după ce a fost publicat. Mesajul enunța o îngrijorare față de consecințele negative asupra sănătății oamenilor. Academicienii avertizau că stațiile 5G vor fi responsabile de generarea câmpurilor electromagnetice de 100 de ori mai puternice decât cele actuale.
”Așa-numita Academia Română a produs un «avertisment» în legătură cu tehnologia 5G pe care nu i l-a solicitat nimeni. Comunicatul ar putea fi recitat în cor de iluminații conspirației mondiale cu «radiații», care se mai adună prin Piața Victoriei. Argumentele venerabilei instituții sunt de tipul «oamenii de știință avertizează» (care oameni de știință, unde, când, cum, nu ni se spune), «literatura de specialitate semnalează» (care literatură, de care specialitate, unde, când și cum semnalează? Iată că taman la academicieni bibliografia e secretă)”, a fost reacția lui CTP.
Elena Ceaușescu, membru al Academiei Române, deși avea doar patru clase
În anul 1974, Elena Ceaușescu a devenit membru al Academiei Române, după ce în anul 1967 a devenit doctor în chimie. Soției dictatorului Nicolae Ceaușescu i-au revenit politica de cadre, știința, tehnologia și cultura, potrivit istoricului Lucian Boia. Elena Solunca, în calitate de reprezentantă a Biroului de Presă de la Academie, a povestit că academicienii au trăit atunci ”o irealitate”.
”Ea era acceptată, deşi toată lumea ştia că nu avea nicio valoare. Dar nu aveai ce să faci. Era un rău necesar. Vă pot spune că nu a participat la nicio şedinţă a Academiei, de la alegerea ei din 1974. Atunci a fost ales şi Ştefan Voitec. Ei au fost ultimii acceptaţi de Academie. Din acel an nu a mai fost primit nimeni până după Revoluţie. Trăiam o irealitate. Era o realitate paralelă.
Nu avea cum să scrie ea (teza de doctorat, n.r.). Avea în realitate patru clase. Restul studiilor sunt incerte. Au circulate numeroase legende despre cei care au scris doctoratul. Clar că erau profesori de chimie, savanţi. Elena Ceauşescu a primit numeroase titluluri de Doctor Honoris Causa, însă ele erau conjuncturale. Era o chestie de protocol. De fiecare dată când şeful statului era invitat undeva, exista un protocol între cele două ţări şi se acordau şi aceste titluri. Foarte multă lume ştia cine este ea. Cunoştinţele ei în chimie erau limitate”, a spus Elena Solunca.
Read More
Reflectorul de Sud