Cine și de ce ar vrea să cumpere participația României la combinatul Krivoi Rog, o afacere din care statul pierde anual un milion de euro: Explicațiile Ministrului Economiei

​​Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, susține că este imposibil ca România să nu poată găsi o soluție pentru vânzarea/valorificarea participației de pe platforma CIM Krivoi Rog, o afacere păguboasă din care statul român pierde anual aproximativ un milion de euro. „Mai există active acolo, există teren, există clădire, există echipamente. Se fură, da, dar ceva tot este acolo din moment ce de 22 de ani se tot fură. Acel lucru trebuie să-l valorificăm și să mai rămânem cu ceva dintr-o investiție proastă a statului român.”, a declarat miercuri Claudiu Năsui.

Guvernul a avut pe agenda ședinței de miercuri, 9 iunie, un Memorandum propus de Ministerul Economiei (USR-PLUS) privind identificarea unei soluții pentru vânzarea/valorificarea participației României de pe platforma CIM Krivoi Rog cu toate drepturile și obligațiile aferente.

Întrebat în briefingul de presă de la finalul ședinței de Guvern
dacă acest act s-a adoptat, ministrul Economiei, Claudiu Năsui a precizat că adoptarea a fost amânată pentru săptămâna viitoare.

„De 22 de ani statul roman este blocat într-o investiție care ne costă anual aproximativ 1 milion de euro, bani pe care îi dăm în teorie pentru pază și conservare la trei firme, care nici măcar nu sunt alese printr-un proces, ci sunt nominalizate într-o Hotărâre de Guvern din 1999. Pur și simplu le dăm bani, nimeni nu întreabă nimic, au fost reportaje de presă ample. Acolo e o situație gravă, în sensul că numai pază și conservare nu se întâmplă cu acel combinat și atunci am propus prin acest Memorandum să rezolvăm în sfârșit o problemă de peste două decenii a statului român în care să valorificăm ce mai avem acolo, activul de acolo prin licitație, deschis și transparent.
Adoptarea acestui Memorandum nu a trecut în ședința aceasta, a fost amânat pentru săptămâna viitoare. În procesul de avizare avem deja mai multe avize luate, inclusiv de la MAE care e cel mai important aviz, mai așteptăm un aviz și săptămâna viitoare sperăm să și adoptăm acest Memorandum.”, a declarat Claudiu Năsui.


Cine și de ce ar vrea să cumpere participația României la Krivoi Rog?

„Când scoți la licitație un activ sarcina noastră va fi să facem o publicitate cât mai mare pe acest subiect și oricine care este interesat în domeniul respectiv de producție să poată să vină la licitație. Dar măcar să avem o perspectivă că ieșim din această investiție.”, a spus Năsui.

Întrebat dacă are semnale de la posibili ofertanți, Claudiu Năsui a negat.

„Nu. Așteptăm să treacă acest Memorandum după care începem toți pașii pentru a vedea care-i cea mai bună metodă de a valorifica activul. Ideea este să avem măcar o strategie de a ieși la un moment dat dintr-o afacere păguboasă, pentru că să tot plătim un milion de euro la trei firme nu este un lucru rezonabil pe care ar trebui să-l facem, mai ales că avem probleme de deficit și avem ce face cu banii aceștia.”, a explicat ministrul.

În concluzie care vor fi pașii următori? Va fi o licitație?

„Asta rămâne de văzut. Deocamdată Memorandumul spune că trebuie să găsim cea mai bună metodă de a valorifica, deci de a vinde, după care pasul doi este de a face o ordonanță de urgență sau un proiect de lege prin care să modificăm legea în baza căreia funcționează acel HG și atunci vom stabili exact pașii pe care îi avem pentru valorificare. Oricum vă zic de acum că eu sprijin un proces cât mai deschis, transparent, deci aidoma unei licitații.”, a spus acesta.

Dacă nu merge această strategie, ce opțiuni mai are Guvernul?

„Cu siguranță se va putea. Toate celelalte state au reușit să iasă din această investiție, nu cred că noi nu putem să ieșim dintr-o investiție, în momentul în care ne dorim. Mai există active acolo, există teren, există clădire, există echipamente. Se fură, da, dar ceva tot este acolo din moment ce de 22 de ani se tot fură. Acel lucru trebuie să-l valorificăm și să mai rămânem cu ceva dintr-o investiție proastă a statului român. Statul român a făcut niște afaceri foarte proaste, mai ales statul socialist, dar la un moment dat trebui să spunem stop, chiar dacă unii beneficiază de pe urma acestor investiții.”, a mai declarat ministrul.

Ce pierderi are statul român la Krivoi Rog


Statul român, prin Ministerul Economiei, plătește anual, din 1999 încoace, aproximativ 1 milion de euro către trei firme pentru pază și conservare. Aceste firme sunt impuse printr-o lege specială. Chiar și în condițiile în care statul nu are niciun beneficiu, conducerea CIM Krivoi Rog are o atitudine ostilă față de personalul român.

Claudiu Năsui, ministrul economiei, spune că este o reminiscență a economiei socialiste planificate deținute de stat. A fost fondat de Republica Socialistă România, împreună cu alte state din lagărul socialist, în anul 1986. România a plătit atunci 640 milioane ruble transferabile (echivalentul a ~1 miliard de dolari) pentru construcție. În schimbul acestor bani, România trebuia să primească peleți de fier pentru a produce oțel. În total, statul român ar fi trebuit să primească ~30 de milioane de tone de peleți timp de 10 ani. În practică, a primit doar 159 mii de tone. Adică 0.53% din cât trebuia să primească.

Combinatul Minier de Îmbogățire a Minereurilor Acide cu Conținut de Fier de la Krivoi Rog (CIM Krivoi Rog) a fost un proiect de cooperare interstatală conceput pe o schemă utilizată în cadrul fostei organizații a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. În baza Convenţiei interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986 și a Protocolului interguvernamental româno-ucrainean din 5 mai 1994 (Protocolul), volumul total al cotei de participare a României era de 774,54 milioane ruble transferabile, reprezentând cca. 27% din valoarea întregului proiect.

România a investit, până în prezent, cca. 83% din valoarea cotei sale de participare în valoare totală de aprox. 640,38 milioane ruble transferabile, la care se adaugă dobânzile calculate de Banca Comercială Română.

Read More
Reflectorul de Sud

Comentarii

comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.