Potrivit unui comunicat al Comisiei, în primul caz, România nu a asigurat funcţionarea a trei instalaţii industriale cu deţinerea unei autorizaţii valabile în temeiul Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE) pentru a preveni sau a reduce poluarea.
În al doilea caz, România nu şi-a adoptat primul program naţional de control al poluării atmosferice în temeiul Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici („Directiva PNE”).
Prin urmare, Comisia trimite România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru aceste două motive.
Potrivit procedurii, dacă statul membru nu comunică la timp măsurile de transpunere a dispoziţiilor directivei, Comisia poate solicita Curţii să aplice sancţiuni. Dacă hotărârea Curţii stabileşte că statul a încălcat legislaţia UE, autorităţile naţionale trebuie să ia măsuri pentru a se conforma hotărârii Curţii. La a doua trimitere a cazului la Curtea de Justiţie, Comisia propune Curţii să impună sancţiuni financiare, sub forma unei sume forfetare şi/sau a unei plăţi zilnice.
Reflectorul de Sud