Consecinţele lockdown-ului: „O măsură imorală, panicardă, care a făcut mai mult rău!“

„Stăm acasă, salvăm vieţi“ a fost sloganul cu care România intra în stare de urgenţă, timp de 61 de zile, în martie 2020.

Într-o primă fază, deşi n-aveam nici cazuri multe, nici spitale depăşite de numărul bolnavilor, lockdown-ul ne-a fost prezentat cu un singur argument: „Toată lumea face la fel“. Cu excepţia Suediei, ce-i drept, ţară care urma să fie răvăşită şi distrusă de pandemie. 

La aproape doi ani de la acel moment al declarării stării de urgenţă, nu doar România, dar majoritatea ţărilor din lume au preluat acel model suedez, acceptând că e inevitabilă convieţuirea cu SARS-CoV-2.

În cartea pe care se pregăteşte să o lanseze, intitulată „Anul în care lumea a luat-o razna: Un jurnal ştiinţific“, profesorul  Mark Woolhouse (foto) plasează adoptarea unor lockdown-uri naţionale în capul listei cu greşelile care s-au făcut de la începutul pandemiei.

Potrivit „The Guardian“, Woolhouse a catalogat lockdown-ul drept o măsură imorală, care a făcut foarte mult rău. 

„Le-am făcut mult rău copiilor noştri, dar şi tinerilor. Le-am distrus educaţia, locurile de muncă, dar şi existenţa lor normală. Le-am distrus perspectivele pentru că, inevitabil, vor moşteni o societate cocoşată de datoriile publice acumulate“, şi-a început Woolhouse discursul pentru „The Guardian“.

„Am făcut tot ce am făcut pentru a proteja sistemul medical în faţa unei boli care reprezintă, de fapt, un mare risc pentru oamenii în vârstă, pentru populaţia vulnerabilă. Am plecat din start cu o abordare greşită, susţinând că e un virus care nu discriminează. Nimic nu e mai departe de adevăr! De fapt, e un virus care discriminează foarte mult. Pentru că reprezintă un risc mult mai mare pentru unii oameni. Mă refer la cei de peste 75 de ani. Pentru ei, riscurile sunt de 10.000 de ori mai mari, comparativ cu cei de sub 15 ani“, a continuat expertul în boli infecţioase.

„Am adâncit o criză, pentru că am intrat în panică“

În continuarea analizei sale, Woolhouse s-a referit, din nou, la măsurile de carantină dură care au fost adoptate, în mod repetat, la nivel naţional.

„Am intrat în panică şi am adâncit o situaţie de criză. Am dat de o epidemie care necesita o abordare precisă, într-o situaţie de sănătate publică, şi am făcut exact ce nu trebuia“, a spus profesorul care activează în cadrul Universităţii din Edinburgh.  

Mai departe, Woolhouse a explicat ce ar fi trebuit să se întâmple în loc de închiderea oamenilor în case.

„Din datele disponibile în UK, putem vedea că, inclusiv înainte de lockdown, oamenii începuseră să socializeze mult mai puţin, pe măsură ce a crescut numărul de îmbolnăviri. Dacă noi am mai fi adoptat doar nişte măsuri pentru limitarea răspândirii virsului, mă refer la purtarea măştii şi la testare, ar fi fost suficient pentru a reuşi scăderea ritmului de îmbolnăvire“, a continuat Woolhouse.

„Din păcate, am adoptat aceste lockdown-uri, adică o soluţie ineficientă şi extrem de dăunătoare“, a spus profesorul pentru „The Guardian“.

„Ar fi trebuit să-i protejăm mai bine pe vârstnici“

Deşi a criticat vehement lockdown-ul, Mark Woolhouse a ţinut să precizeze că nici nu e de acord cu cei care au spus că nu trebuie făcut nimic, astfel încât virusul să circule nestingherit până se va obţine o imunizare pe cale naturală.

„Fără nicio măsură, costurile epidemiei ar fi fost mult mai mari decât cele plătite în 2020. Cei care voiau ca virusul să-şi facă de cap, n-au avut niciun plan de protecţie pentru vârstnici, pentru oamenii vulnerabili, cu sistem imunitar compromis. Noi ar fi trebuit să protejăm, în primul rând, oamenii din aceste categorii. Dar aproape că n-am făcut nimic special pentru ei“, a concluzionat expertul britanic.