Cum a ajuns agricultura României să fie singura din lume cu rating excepţional. Explicaţiile specialiştilor

„România este creditată cu o recoltă de nivel Excepţional la toate categoriile de mărfuri. Astfel grâul românesc livrează peste 11 mil tone faţă de 9.6 mil în 2019. Nu cuantificăm anul 2020 fiind un an extrem de păgubos pentru agricultura României şi astfel cele 6.7 mil tone rezultate din producţia afectată de seceta pedologicî nu constituie o bază pentru statistică. Suprafaţa de pe care a fost recoltată această cantitate este de 2.17 mil hectare.

Orzul de furaj a livrat peste 1,7 mil tone, faţă de un 1,5 mil tone în 2019, un rezultat excelent ţinând cont de doar cele 300.000 hectare înfiinţate cu orz în România.

Rapiţa generează 1,3 mil tone din 390.000 de hectare, ceea ce iarăşi ridică indicele de perfomanţă agricolă a României. Randamentul este unul excelent.

Prognoza de recoltă de seminţe de floarea soarelui este una de asemenea excelentă, circa 3.3 mil de pe 1,2 mil hectare, ceea ce poziţionează România cu un randament de 34% din total producţie la nivel european ce este cotată la 9,74 mil tone de pe o suprafaţă de 4,4 mil hectare. Astfel România este producătorul majoritar la nivelul Uniunii Europene.

Porumbul este prognozat la peste 15 mil tone de pe o suprafaţă apropiată de 2,5 mil hectare. Ceea ce ne poziţionează de asemenea în prima poziţie la nivel european”, a declarat pentru „Adevărul” Cezar Gheorghe, consultant CFRO şi Owner Romanian Agri Column.

Şi pentru că toate cele de mai sus au o cauză, iar ratingul de Excepţional este acordat doar României la nivel planetar trebuie să explicăm cauzele, spune specialistul.

Potrivit acestuia, prima cauză este şi cea mai obiectivă, respectiv APA.

„Tot ceea ce se produce nu este altceva decât apă cu valoare adăugată. Că vorbim de cereale şi oleaginoase, legume-fructe sau alte culturi, toate necesită prezenţa apei. 

România a beneficiat în mod indirect de fenomenul climatic numit La Nina, ce se formează în Pacificul Oriental şi care a început să producă efecte încă din septembrie 2020. La Nina a produs o scădere a temperaturii la nivelul oceanului Pacific, în partea Orientală, fapt ce  a generat o presiune atmosferică, iar deplasarea către coastele de Vest ale Americii de Nord şi ale Americii de Sud a făcut ca acestea din urmă să sufere din cauza secetei instalate.

Urmările se văd în recolta a II-a de porumb braziliană, Safrinha, ce agregată cu prima recolta nu va livra decat 80 mil tone faţă de 110 mil tone în mod normal. De asemenea, La Nina a afectat cultura de grâu de primăvară în SUA, randamentul de bun spre foarte bun fiind de doar 11% din totalul de 12,5 mil tone prognozat a fi recoltat”, a explicat Cezar Gheorghe. 

În opinia sa, ceea ce este rău pentru unii poate fi bun pentru alţii. „Fenomenul climatic La Nina îşi produce efectele la nivel global: a împins ciclonii spre Atlantic, iar precipitaţiile care trebuiau să ude teritoriul SUA au venit exact peste Europa, în diagonală dinspre Spania către România şi Ucraina. Din septembrie 2020 am avut precipitaţii aproape fără pauze, lunile de iarnă au avut furtuni de precipitaţii în loc de zapezi, iar primăvara apă din belşug. Până şi luna mai si jumătate din luna iunie a generat apă pentru recoltele româneşti”, a adăugat specialistul.

A doua cauză a succesului recoltelor româneşti a fost tehnologia folosită de fermierii români care, agregată cu apa, a adus acest bun rezultat.

„Fermierii şi autorităţle de resort trebuie să mai înţeleagă ceva. Şi anume contextul geostrategic al portului Constanţa faţă de celelalte porturi de la Marea Mediterană (Marsilia de ex.) şi porturile Ruso-Ucrainene (Novorossysk, Chornomorsk etc.). Din portul Constanţa ajungi cel mai ieftin în canalul Suez faţă de ceilalţi competitori. Iar de acolo calea Orientului şi a Asiei este larg deschisă. Constanţa are un avantaj de minim 12-14 euro/tonă faţă de porturile din Mediterana, iar faţă de porturile ruseşti şi ucrainene avantajul este de 4-6 euro /tonă, fără a aduce în discuţie costurile de operare mult mai mici în Constanţa faţă de bazinul Mării Negre (Rusia şi Ucraina), 6 euro în Constanţa şi circa 13 în Rusia- Ucraina. 

România nu trebuie să se culce pe o ureche după acest succes. Trebuie să evalueze foarte atent ceea ce va urma. Mai ales pentru că vor urma 10 ani grei din punct de vedere al hrănirii umanităţii, planul de hrănire 2021-2031, unde PIB-ul ţărilor sărace nu poate acoperi inflaţia preţurilor la materia primă. În final trebuie să ţinem minte că grâul şi porumbul sunt elemente sociale ce menţin calmul şi liniştea în regiunile cu probleme din punct de vedere al siguranţei alimentare de pe glob”, a încheiat Cezar Gheorghe.