De unde s-a inspirat Nicolae Ceauşescu în realizarea Casei Poporului. Clădirea este cea mai cunoscută creaţie a dictatorului

Dictatorul Nicolae Ceaușescu a sfârșit la Revoluția din 1989, însă amprenta sa încă dăinuie în multe zone ale României. Cea mai importantă dintre creațiile fostului lider comunist este realizarea Casei Poporului, o emblemă a Bucureștiului și a doua cea mai mare clădire administrativă din lume, după Pentagon. Pentru că obișnuia să se inspire de peste hotare, puțini cunosc ce construcție l-a inspirat pe Ceaușescu pentru ridicarea Palatului Parlamentului.

Cine l-a inspirat pe Nicolae Ceaușescu în realizarea Casei Poporului

Este una dintre cele mai impunătoare clădiri de pe străzile Capitalei, iar cele peste 3.000 de încăperi și cei 66.000 de metri pătrați sunt doar câteva dintre cifrele uluitoare din bilanțul construcției Palatului Parlamentului. Dincolo de forța incredibilă de muncă ce a fost angrenată în realizarea Casei Poporului, există un detaliu care l-a inspirat pe Nicolae Ceaușescu. Liderul comunist a urmat un model de peste hotare.

Începută în 1984 și neterminată nici până astăzi, clădirea este cea mai scumpă și mai grea construcție din lume. Nicolae Ceaușescu a fost unul dintre liderii statelor care s-a bucurat de numeroase călătorii în afara țării. Iar vizita care l-a impresionat cel mai mult pe fostul șef al PCR a fost cea din Coreea de Nord. Acolo, arhitectura unui alt stat comunist a reușit să îi atragă atenția lui Ceaușescu.

Istoria incredibilă a Casei Poporului

Prietenia dintre Republica Socialistă România și Coreea de Nord a dat naștere competiției construcțiilor gigant

Mai mulți specialiști au povestit de-a lungul anilor cum a luat naștere cea mai impunătoare construcție din perioada comunistă. Fostul dictator și soția sa, Elena, au parcurs lumea în lung și în lat, luând contact cu numeroase arhitecturi și organizări urbane. Pentru că în alte țări socialiste nu a găsit repere pe placul său, Nicolae Ceaușescu a fost cucerit de Phenian. Astfel, Coreea de Nord a devenit sursa de inspirație pentru ridicarea Casei Poporului.

Specialiștii din Epoca de Aur au dezvăluit că Ceaușescu și Kim Ir Sen au legat o relație strânsă de prietenie, care a dat naștere unei competiții de construcții impresionante. Inițial la Phenian și ulterior la București. Astfel au apărut Casa Poporului, Casa Ştiinţei şi Tehnicii, Biblioteca şi Teatrul Naţional, mari săli de congrese, palate ale pionierilor şi alte clădiri cu o arhitectură cu greutate.

O armată de oameni și materiale de cea mai bună calitate, pentru ridicarea Casei Poporului

Pentru a ridica actualul Palat al Parlamentului, locuitorii Bucureștiului au trecut printr-o dramă. Șantierul a fost creat în urma demolării mai multor cartiere, fiind totodată eliminate clădiri istorice, biserici și conace. Au fost distruse 20 de biserici, 8 fiind mutate, 10.000 de locuințe au fost distruse iar peste 57.000 de familii au fost evacuate. Printre clădirile demolate s-au numărat Spitalul Brâncovenesc, Mănăstirea Văcărești, Arsenalul Armatei și Muzeul Militar Central. Timp de un deceniu, mai bine de 100.000 de oameni au pus umărul la ridicarea clădirii, care a sărăcit populația prin costurile plătite pentru construcție.

Simbolul totalitarismului din România este considerat de mulți o clădire cu o arhitectură urâtă. Totuși, ea rămâne un simbol al luxului fără margini. În ciuda sărăciei din viața reală a românilor de atunci, au fost ridicate încăperi fastuoase, săli, scări și coridoare cu pardoseli de marmură, parchet scump și pereți cu lambriuri de lemn, tapet de mătase și 4.000 de candelabre de cristal, precum cele din palatele somptuoase ale lumii.

Ce materiale s-au folosit pentru construirea clădirii „cu greutate”

Chiar dacă pentru unii pare incredibil, toate materialele care s-au utilizat la ridicarea Casei Poporului sunt de origine românească. Lemnul de cireș, de ulm, covoarele din cea mai fină lână, precum și perdelele de brocart cu fir de aur și argint se numără printre cele mai scumpe materiale utilizate. Iar lista continuă.

Pentru realizarea acestei clădiri s-au folosit: 1.000.000 m³ de marmură, 5.500 de tone de ciment, 7.000 de tone de oțel, 20.000 de tone de nisip, 1.000 de tone de bazalt, 900.000 m³ de esențe de lemn, 3.500 de tone de cristal, 200.000 m³ de sticlă, 2.800 de candelabre, 220.000 m² de covoare și 3.500 m² de piele, potrivit adevarul.ro.

Astfel, Palatul Parlamentului a intrat în cartea recordurilor, ”World Records Academy”, drept cea mai grea clădire din lume. De asemenea, construcția a bătut recordul la cea mai scumpă clădire administrativă din lume, potrivit estimării din 2006, de 4 miliarde de dolari, precum şi cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil din lume. Suprafața de 330.000 de metri pătraţi este cu adevărat spectaculoasă.

Palatul Parlamentului poate fi vizitat de publicul larg

Cei care își doresc să admire încăperile impunătoare construite în perioada liderului comunist pot să aleagă un tur ghidat. Sunt disponibile mai multe astfel de vizite în interiorul clădirii Palatului Parlamentului, însă niciunul dintre ele nu acoperă întreaga construcție.

Turul standard, fără vizitarea subsolului, durează în jur de 45 de minute, în timp ce zona de sub clădire adaugă un plus de 15 minute pentru vizitatori. Deși astăzi este clădirea în care își desfășoară activitatea Parlamentul României, mai mulți oficiali români având birouri în interior, o mare parte din construcție nu este folosită.

SURSĂ ARTICOL

Read More

Reflectorul de Sud

Comentarii

comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.