Documentul respectiv, emis de Diecţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Alba în 2011, era unul dintre cele mai importante în cadrul procedurii de avizare a proiectului minier privat iniţiat de compania Roşia Montană Gold Corporation. Masivul Cârnic cuprinde zeci de kilometri de galerii subterane, unele vechi de peste 2000 de ani şi urma să fie ras de pe suprafaţa pământului. De asemenea, tot aici se află monumentele naturale Piatra Corbului şi PIatra Despicată.
”Dispune anularea actului administrativ Certificat de descărcare de sarcină arheologică nr. 9/14.07.2011. Respinge cererea de intervenţie accesorie formulată în favoarea pârâtei Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba, de către intervenientele Asociaţia Pro Dreptatea Roşia Montană, Asociaţia Pro Roşia Montană şi Sindicatul Viitorul Mineritului. Irevocabilă”, se menţionează în minuta hotărârii Curţii de Apel Ploieşti din 15 februarie 2022.
Acesta a fost ultimul proces rămas în faza de judecată, dintre cele derulate în ultimii 16 ani între ONG-uri şi diferinte instituţii locale şi centrale, pe tema avizelor eliberate pentru proiectul minier de la Roşia Montană. Nu este clar, deocamdată, dacă această hotărâre definitivă va avea implicaţii asupra procesului prin care Gabriel Resources solicită daune de aproape 5 miliarde de dolari României pentru neavizarea proiectului minier din Munţii Apuseni.
Procesul a fost deschis în 2011, la Tribunalul Cluj-Napoca, de Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Asociaţia Aurarilor ”Alburnus Maior” şi Asociaţia ”Salvaţi Bucureştiul”, ultima fiind condusă de Nicuşor Dan, devenit între timp primar al Capitalei. Cauza a fost strămutată în 2013 la Tribunalul Buzău. ONG-urile menţionate au solicitat şi suspendarea certificatului, până la judecarea cauzei pe fond. Şi acest proces a fost strămutat, de la Cluj-Napoca, la Suceava, unde instanţa a decis să suspende efectele documentului.
În favoarea instituţiei de cultură din Alba Iulia au intervenit în proces compania Roşia Montană Gold Corporation, sindicatul din cadrul firmei, precum şi asociaţii care susţineau investiţia minieră din Munţii Apuseni. La Tribunalul Buzău, procesul a fost amânat timp de cel puţin doi ani pentru realizarea unie expertize de către un specialist în istoria antică a României.
Masivul Cârnic şi fosta carieră de exploatare a minei de stat. Foto Adevărul
În final, pentru că nu s-a reuşit găsirea unui astfel de specialist care să fie disponibil să realizeze expertiza în ceea ce priveşte patrimoniul istoric existent în zona masivului Cârnic s-a renunţat la această probă, iar instanţa a pronunţat prima hotărâre în dosar.
Lege cu dedicaţie pentru RMGC
Pe 14 iulie 2011, Direcţia de Cultură Alba a emis certificatul de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic. Ministerul Culturii a mai emis un certificat de descărcare de sarcina arheologică în 2004, acesta fiind anulat în instanţa trei ani mai târziu, în urmă acţiunii asociaţiei Alburnus Maior.
Pe 15 iulie 2011 a fost încheiat un protocol între Institutul Naţional al Patrimoniului şi Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), prin care compania aloca o finanţare de 70 de milioane de dolari pentru restaurarea şi punerea în valoare a unor monumente, în condiţiile aprobării exploatării miniere. Protocolul nu a fost făcut public până pe 21 octombrie 2013, când Ministerul Culturii a fost executat silit de ActiveWatch şi Asociaţia pentru Monitorizarea Justiţiei, după ce, printr-o sentinţa din 25 martie 2013, Tribunalul Bucureşti a obligat instituţia să facă public acest document, solicitat de cele două ONG-uri.
Foto Adevărul
În 2015, acţionarul majoritar al RMGC, compania Gabriel Resources, a dat în judecată Statul Român la tribunalul Băncii Mondiale de la Washington. Canadienii vor daune financiare de aproape 5 miliarde de dolari canadieni pentru faptul că autorităţile române nu au avizat proiectul minier de la Roşia Montană şi au amânat o asemenea decizie timp de peste 10 ani. În timpul Guvernului Victor Ponta a fost promovată o lege cu dedicaţie pentru proiect, care a căzut la vot în Parlament după o serie de proteste masive ce au avut loc în septembrie 2013, la Bucureşti şi Cluj-Napoca.
Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roşia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană. Compania solicită Statului Român despăgubiri de 4,7 miliarde de dolari americani (5,8 miliarde de dolari canadieni), acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie. O decizie ar urma să fie pronunţată în cursul anului 2022.
Vă mai recomandăm:
Reflectorul de Sud