Ambasada Federației Ruse în România a publicat, pe pagina sa de Facebook, un document care explică multe lucruri din evenimentele în desfășurare în spațiul ucrainean. Propunem atenției cititorilor noștri acest document.
Ignorând acordurile și actele internaționale, începând din aprilie 2014, reprezentanții structurilor de putere și securitate ucrainene au efectuat în mod constant bombardamente masive ale localităților din Donbass, ceea ce a dus la moartea și rănirea a mii de civili care nu participau la conflictul militar. Se foloseau arme letale de acțiune de efect nediscriminatoriu, interzise de dreptul internațional umanitar, menite să distrugă oamenii și infrastructura cât mai eficient posibil. Multe localități situate, în primul rând, în apropierea liniei de separare, au rămas fără apă, gaz și electricitate, comunicațiile mobile au fost deconectate, iar posibilitatea de a obține alimente și medicamente a fost blocată. Oamenii mureau din cauza exploziilor obuzelor armatei ucrainene, a foametei, a lipsei de apă și de medicamente.
Armata ucraineană, cu un cinism deosebit, a bombardat spitale, morgi și școli în care erau organizate și echipate adăposturi împotriva bombelor. Cimitirele au fost, de asemenea, bombardate. Din acest motiv, s-au format în mod spontan înmormântări comune în masă ale civililor, care deveniseră victime ale conducerii politice și militare a Ucrainei și ale curatorilor lor occidentali.
Ianuarie 2021. Militarii ucraineni, la linia de separare din Donbass/ Foto: news. myseldon.com
Conform situației din decembrie 2021, erau deja descoperite peste 16 înmormântări spontane în masă și individuale. Rămășițele unui copil de 4 luni au fost găsite într-una dintre înmormântările individuale. În total, pentru perioada august – noiembrie 2021, 295 de rămășițe umane au fost ridicate, examinate și înregistrate procedural. Examenul medico-legal primar și examinarea rămășițelor găsite în toate înmormântările din teritoriile Republicii Populare Lugansk (LNR) și Republicii Populare Donețk (DNR) indică faptul că majoritatea morților au fost femei și vârstnici. Cauzele morții au fost răni prin tragere cu mine explozive, răni contondente.
Pe lângă distrugerea directă a populației din Donbass prin bombardamente, Kievul a introdus blocarea inumană de apă, economică și de transport în Donbass, care a adus regiunea în pragul unei catastrofe umanitare. Viața în majoritatea orașelor de pe linia de contact a devenit asemănătoare cu supraviețuirea în condiții de război total, când nimeni nu face nici un fel de distincție între civili și combatanți.
Locuitorii din Donbass au trăit în astfel de condiții timp de aproape opt ani. Blocada economică și de transport a Donbass-ului impusă de Kiev a persistat până în prezent, regimul de control al accesului pentru cetățenii care traversează linia de contact în zona de conflict armat rămânea în vigoare până la ultimele zile. Din cauza acestor restricții, mai multe milioane de persoane afectate de conflict, inclusiv peste 1 milion de persoane înregistrate ca fiind strămutate intern (PSI), precum și cetățeni care trăiesc în zonele de ciocniri de luptă, se confruntă cu dificultăți serioase în accesarea serviciilor de bază, în special alimentare cu apă, încălzire și asistență medicală; se confruntă cu lipsă de locuințe adecvate și cu lipsa de mecanisme de protecție legală și de despăgubire a daunelor.
Autoritățile ucrainene nu asigură plățile de pensie garantate tuturor cetățenilor țării, indiferent de locul de reședință și de înregistrare. Există o problemă acută a plății indemnizațiilor și pensiilor sociale rezidenților din DNR și LNR, care întâmpină dificultăți semnificative în obținerea acestora. Restricțiile impuse de autoritățile de la Kiev creează condiții extrem de nefavorabile pentru locuitorii din sud-est și împiedică să fie plătite pensiile și alte beneficii. Cel mai mare pericol este legat de condiția pentru locuitorii acestor teritorii de a-și confirma în mod regulat statutul, deplasându-se pe teritoriul controlat de autoritățile de la Kiev. Pentru a face acest lucru, ei trebuie să traverseze în mod periodic „linia de contact”. Rutele de traversare sunt îngreunate de cozi lungi de oameni în așteptare, în plus, pericolul unei eventuale escaladpri a ostilităților persistă în aceste zone.
De asemenea, persoanele strămutate intern (PSI) se află într-o poziție vulnerabilă; ei întâmpină, de asemenea, și dificultăți semnificative în obținerea de indemnizații sociale.
În 2018, reprezentantul Președintelui Ucrainei în Rada Supremă, I. Luțenko, a raportat: conform situației din 2014, în sud-estul țării locuiau aproximativ 1,2 milioane de pensionari.
După izbucnirea ostilităților, pensiile au continuat să fie plătite pentru 570 000 de oameni care locuiau pe teritoriul controlat de Kiev. Peste 600 000 de oameni au rămas fără sprijin social din partea autorităților. Potrivit informației Fondului de Pensii al Ucrainei, în decembrie 2018, doar 562.000 de persoane înregistrate pe teritoriul republicilor nerecunoscute (care reprezenta mai puțin de jumătate din numărul lor total conform situației din august 2014) au continuat să primească fonduri alocate prin această structură.
Aceste probleme au intrat în atenția mecanismelor internaționale pentru drepturile omului, care remarcau în acest sens că acest conflict declanșat de autoritățile de la Kiev în sud-estul țării afectează negativ întreaga populație, determinând sărăcirea în masă, și contribuie la stagnarea economiei. Numai în perioada 2013-2015, procentul persoanelor cu venituri sub minimul de subzistență a crescut de la 22% la 58%.
Misiunea de monitorizare ONU pentru drepturile omului în Ucraina (MMDOU) menționa că lipsa accesului la servicii de calitate de bază, precum și politica discriminatorie a autorităților de la Kiev, continuă să influențeze negativ asupra drepturilor rezidenților afectați de conflictul din sud-estul țării (inclusiv persoanele strămutate intern, PSI), în special, libertatea de circulație și accesul la pensii și indemnizații sociale.
Constatând introducerea unui mecanism de plată a despăgubirilor pentru locuințele distruse în timpul conflictului (ce a devenit posibil doar în urma apelurilor insistente din partea structurilor internaționale pentru drepturile omului), Misiunea și-a exprimat îngrijorarea cu privire la discriminarea continuă a cetățenilor afectați de conflict, în funcție de locul de reședință, precum și lipsa de transparență în metodologia de calcul a cuantumului despăgubirii. În același timp, rămâne problema folosirii proprietății civililor în scopuri militare fără despăgubiri. Nici autoritățile centrale, nici cele locale nu au asigurat locuințe adecvate și nici nu au plătit compensații persoanelor care au fost forțate să se mute din cauza utilizării proprietății lor în scopuri militare sau din cauza proximității de pozițiile militare.
H.P. Bochoslavsky (Argentina), expert independent privind impactul datoriei externe și altor obligații financiare internaționale ale statelor respective asupra exercitării depline a tuturor drepturilor omului, în raportul său, după vizita sa în Ucraina din mai 2018, a subliniat că pensionarii care locuiesc în Donbass sunt nevoiți să traverseze în mod regulat linia de control și să se înregistreze ca persoane strămutate intern pentru a continua să primească pensii. În același timp, aceștia se confruntă cu riscuri pentru viața lor și suportă și cheltuieli semnificative de călătorie – de la 50 la 80% din valoarea pensiilor. Potrivit lui H. P. Bochoslavsky, peste 600 000 de pensionari nu-și primesc pensiile. În plus, în 2017, a fost oprită plata pensiilor celor care și-au înregistrat domiciliul în teritoriile controlate de autoritățile ucrainene.
Comitetul pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor, în competența sa, a remarcat această problemă, subliniind discrepanța dintre legislație și practică din Ucraina. În special, Comitetul a subliniat că, deși în octombrie 2014 a fost aprobată legea „Cu privire la asigurarea drepturilor și libertăților persoanelor strămutate în interiorul țării” și au fost adoptate o serie de decizii și rezoluții privind asistența acordată femeilor strămutate intern, nu se iau măsuri pentru punerea lor în aplicare.
Comitetul pentru eliminarea discriminării rasiale (CERD) a atras, de asemenea, atenția în august 2016 asupra situației dificile a persoanelor strămutate. Astfel, Comitetul și-a exprimat îngrijorarea că indemnizațiile sociale, inclusiv pensiile, sunt legate de statutul de PSI și de reședința în zonele aflate sub controlul autorităților de la Kiev, motiv pentru care nu toate persoanele strămutate intern pot avea acces la astfel de beneficii sociale; integrarea locală a PSI se complică din cauza cadrelor legislative în vigoare și de reglementări existente; mai sunt dificultăți în accesul la locuințe la prețuri accesibile și la locuri de muncă adecvate pentru astfel de persoane; restricțiile existente privind libertatea de circulație îngreunează accesul persoanelor strămutate intern (PSI), la serviciile sociale, educație și asistență medicală.
Comitetul pentru eliminarea discriminării rasiale a remarcat, de asemenea, că oamenii sunt în pericol fizic atunci când trec linia de control. Deci, ei pot să ajungă sub bombardament sau focuri de armă sau pot suferi din cauza minelor antipersonal. Toți acești factori împiedică persoanele aparținând minorităților etnice, precum romii, să se înregistreze ca persoane strămutate intern și să primească asistență socială. Majoritatea acestor persoane sunt expuse riscului de discriminare și stigmatizare.
Evoluțiile în acest domeniu sunt monitorizate în mod regulat de OHCHR și de Misiunea de monitorizare OSCE. Activiștii pentru drepturile omului au remarcat că, din cauza introducerii de restricții pe fondul răspândirii coronavirusului, situația dificilă a populației afectate de conflict s-a înrăutățit și mai mult. Situația s-a agravat și din cauza faptului că trecerea liniei de contact a devenit aproape imposibilă, deoarece mulți oameni pur și simplu nu puteau îndeplini cerințele pentru obținerea unui permis.
Necesitatea de a începe plata pensiilor rezidenților din teritoriile necontrolate de Kiev din Donbass a fost subliniată autorităților de la Kiev de șeful Misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina, M. Bogner (Australia) în martie 2020, solicitând guvernului nou format și parlamentului să revizuiască proiectul legii pensiilor în conformitate cu normele drepturilor omului și să reia procesul de acceptare a acestuia în mod prioritar.
Raportul Misiunii de monitorizare ONU pentru drepturile omului în Ucraina (MMDOU) pentru perioada 1 august 2020 – 31 ianuarie 2021 constată că cifra de traversări a liniei de contact a scăzut cu 96% față de perioada pre-Covid din 2019-2020. Șeful MMDOU, M. Bogner, a remarcat că politica de stat de protecție juridică și de despăgubiri pentru prejudiciile aduse celor care au avut de suferit de pe urmele conflictului nu a fost încă dezvoltată în Ucraina, iar mecanismul de înregistrare a copiilor născuți în teritorii necontrolate nu a fost introdus (din cauza aceasta, aproximativ 65 000 de copii nu au certificate de naștere).
Locuitorii din sud-estul Ucrainei sunt supuși unui tratament discriminatoriu din partea autorităților de aplicare a legii ucrainene.
În contextul monitorizării situației cu respectarea dreptului la libertate și integritate personală, structurile internaționale de monitorizare în domeniul drepturilor omului înregistrează numeroase fapte de detenție ilegală, tortură, intimidare, maltratare, violență sexuală. Astfel de exemple sunt incluse în mod regulat în rapoartele Misiunii de monitorizare ONU pentru drepturile omului în Ucraina.
Continuă să aibă loc numeroase încălcări ale drepturilor cetățenilor la un proces echitabil, inclusiv în cauzele penale legate de conflictul din Donbass. Există o practică larg răspândită de a forța inculpații să încheie acorduri de recunoaștere a vinovăției și de a judeca cauzele în absența acuzatului, de atacuri asupra avocaților și de intimidare acestora de către radicalii de dreapta, precum și exercitarea presiunii asupra reprezentanților sistemului judiciar.
Utilizarea torturii și violenței împotriva deținuților de către forțele de ordine și ofițerii Serviciului de Securitate al Ucraine (SBU) este una sistemică și, de regulă, caracterizată de impunitate. MMDOU documentează în mod regulat cazuri de detenție ilegală, tortură și maltratare de către SBU împotriva persoanelor reținute în baza acuzațiilor legate de conflictul din sud-est.
Problema obținerii mărturiilor prin bătaie este larg răspândită. MMDOU a înregistrat plângeri conform cărora SBU sau autoritățile de anchetă au forțat oamenii să mărturisească în fața camerei de filmat că aparțin sau erau afiliați unor grupuri armate. În mai multe cazuri, astfel de videoclipuri au fost publicate pe site-urile oficiale ale Poliției Naționale sau ale SBU. Totodată, potrivit Misiunii, deținuții au făcut declarații împotriva lor ca urmare a torturilor, maltratării sau intimidării din partea ofițerilor SBU.
Organizația pentru drepturile omului Human Rights Watch, împreună cu Amnesty International, într-un raport comun, au remarcat, cu referire la studiul lor din 2016, natura ilegală și violentă a detenției cetățenilor de către serviciile speciale și anchetatorii ucraineni. Printre astfel de incidente se numără cazurile legate de exprimarea dezacordului cu linia oficială a autorităților de la Kiev. Unul dintre cazuri este situația lui K. Beskorovainîi, din noiembrie 2014 până în februarie 2016, a fost reținut ilegal de ofițerii SBU pentru participarea la mitinguri anti-Maidan și evenimente în apărarea monumentelor sovietice. El a fost acuzat de pregătirea de atacuri teroriste. El a fost supus în mod activ la tortură și alte forme de maltratare, în urma cărora sănătatea sa a fost grav afectată. K. Beskorovainîi a mai comunicat că celulele în care a fost ținut erau supraaglomerate; oamenii din celule, inclusiv cei cu dizabilități și persoanele în vârstă, erau sistematic bătuți și ținuți ca să fie folosiți pentru schimburi de prizonieri de război. După eliberare, el, împreună cu alți foști deținuți, a depus oficial o plângere împotriva acțiunilor SBU. Pe parcursul anchetei, au început întârzieri nejustificate în proces și intimidarea victimelor, ceea ce a dus la refuzul acestora de a participa la procesul penal. În special, Parchetul Militar teritorial a încercat să schimbe statutul reclamantului din victimă în martor și să închidă cazul. Ancheta a fost redeschisă după mai multe contestații.
Utilizarea torturii în SBU în legătură cu deținuții a fost confirmată și de persoanele care au devenit participanți la schimburile de persoane reținute dintre Kiev și cele două republici din Donbass. În special, persoanele care s-au întors din teritoriile controlate de Kiev după schimbul de deținuți din 29 decembrie 2019 au raportat că SBU și formațiunea radicală ”Azov” au aplicat tortura împotriva lor pentru a obține mărturisiri.
În special, prizonierii au fost forțați să-și asume responsabilitatea pentru ciocnirile de luptă care au avut loc la 9 mai 2014 în orașul Mariupol, precum să și depună mărturie despre instruirea lor militară de sabotaj de lângă Rostov. Deținuții erau bătuți, strangulați, se simula spânzurarea și înecarea lor, erau torturați cu curent electric, amenințați cu represalii împotriva celor dragi.
Participanții la schimb au mai comunicat că au fost ținuți în închisori secrete ale SBU înainte de a fi trimiși la centre de detenție preventivă. În același timp, de la momentul reținerii efective și până la înregistrarea sa oficială, a durat de la câteva zile la câteva luni.
Potrivit Avocatului Poporului din Republica Populară Donețk proclamată, Daria Morozova, toți prizonierii eliberați de Kiev au confirmat că împotriva lor au fost folosite metode ilegale de interogare.
Sursa Read More