Studenta în vârstă de 19 ani a ţinut un discurs sfidător în timpul înfăţişării din 29 aprilie despre care activiştii ruşi au spus că va ajunge în manualele de istorie.
Misik şi alţi doi tineri disidenţi sunt puşi sub acuzare pentru că au vandalizat clădirile guvernamentale după ce au agăţat bannere la intrarea unui tribunal şi au aruncat cu vopsea pe o gheretă de securitate din faţa Procuraturii.
Procurorii spun că au provocat daune în valoare de 3.500 de ruble (47 de dolari americani), în timp ce avocaţii tinerilor susţin că e vorba de o vopsea roşie solubilă ce nu ar fi putut produce stricăciuni.
Cei trei ar putea fi trimişi după gratii pentru maxim trei ani dacă sunt găsiţi vinovaţi. Verdictul este aşteptat pe 11 mai.
Pe timpul procesului inculpaţii s-au aflat sub arest limitat la domiciliu, neputând părăsi locuinţa între orele 22 şi 6, şi nu au avut voie să se apropie la mai puţin de 10 metri de clădirile guvernamentale, să ia parte la evenimente publice sau să folosească mijloace de comunicare.
Misik a devenit cunoscută în Rusia după ce a citit din Constituţie unui contingent înarmat de poliţie, la protestele din august 2019 faţă de descalificarea candidaţilor opoziţiei la alegerile municipale din Moscova.
„Sunt deseori întrebată dacă mi-e teamă”, a spus ea în faţa instanţei. „Cei mai mulţi din cei ce întreabă sunt din străinătate, pentru că ei sunt cei ce nu cunosc specificul vieţii noastre …. Ei nu cunosc sentimentul de deznădejde cu care ne hrănim de sugari, şi nici faptul că tocmai el ne atrofiază toate semnalele fricii şi ne infectează cu o neputinţă învăţată. Ce rost are să te temi dacă viitorul tău nu depinde de tine?
Nu mi-a fost frică niciodată. Am simţit disperare, neputinţă, deznădejde, confuzie, anxietate, disperare, furie, dar nici politica, nici activismul nu m-au infectat cu frică”, a spus adolescenta ce a împlinit 19 ani la începutul anului.
Când a fost luată de acasă noaptea, a resimţit tristeţe şi dezgust, şi frica nu a apărut nici când au suit-o în duba poliţiei.
Panica s-a trezit însă în ea în timpul lunilor de detenţie condiţionată la domiciliu.
„Iar acum mi se pare că toată teama pe care am strâns-o în ultimele nouă luni se concentrează în discursul meu final, deoarece vorbirea în public este mai înspăimântătoare pentru mine decât perspectiva unei condamnări.
Cineva a spus odată că nu te poţi teme dacă ştii că ai dreptate. Dar Rusia ne învaţă să ne temem tot timpul. Este o ţară care încearcă zilnic să te omoare. Şi dacă nu faci parte din sistem, eşti ca şi mort”.
[embedded content]
Read More
Reflectorul de Sud