Fuga Elenei Udrea blochează finalizarea mega-dosarului Hidroelectrica – Ea vrea audiată iar instanța cere detalii în Bulgaria privind locul de deținere

Curtea de Apel București a reluat, luni, dezbaterile în marele dosar de corupție privind presupusa geantă cu valută ajunsă la sediul PDL de la omul de afaceri din energie Bogdan Buzăianu, caz aflat aproape de final.

La termenul de luni al procesului avocații Elenei Udrea au arătat instanței de judecată că nu ar cunoaște locul precis de deținere din Bulgaria al fostului ministru.

Totodată avocații au iterat faptul că aceasta ar avea o cerere de azil politic în Grecia, dat fiind faptul că a fost ridicată exact din zona de graniță dintre Bulgaria și statul grec.

Astfel, avocații, dar și DNA au arătat luni că se impune amânarea judecării în lipsa Elenei Udrea.

Apărătorii fostului ministru au explicat că aceasta insistă să dea declarație de inculpat în dosar, procedură ce ține exclusiv și în mod direct de dreptul fundamental la apărare al persoanei judecate.

Judecătorul de caz a arătat că se vor face demersuri pentru identificare precisă a locului de deținere a Elenei Udrea pentru ca aceasta să poată fi citată corespunzător și a stabilit reluarea acestui proces în 9 mai.

La ieșirea din sala de judecată avocatul unul dintre apărătorii fostului ministru de la Turism, Veronel Rădulescu, a explicat că a discutat chestiuni ce țineau strict de dosarele în curs ale clientei sale și că nu i s-a spus nicio secundă că clienta sa ar intenționa să se sustragă.

În plus, întrebat fiind, acesta a explicat că plecarea Elenei Udrea nu ar trebui să înrăutățească situația juridică a acesteia, pentru că ea nu avea nicio măsură preventivă stabilită pe numele său.

Lovitura ICCJ

Un complet de cinci judecători a stabilit, joi, definitiv, să respingă definitiv căile extraordinare de atac introduse de Elena Udrea și Rudel Obreja în mega-dosarul Gala Bute, astfel că decizia definitivă a acestora de condamnare rămâne valabilă.

`Respinge ca nefondate contestațiile ]n anulare ale Elenei Udrea si Rudel Obreja`, a anunțat magistratul asistent.

Constată că în dosarul adiacent s-a dispus suspendarea deciziei definitive față de Rudel Obreaja”, a mai spus acesta.

Decizia este definitivă și a fost luată cu majoritate.

Opinia separată a fost în sensul rejudecării dosarului.

Minuta integrală

Decizia de joi de la ICCJ privind reîntoarcerea în penitenciar a fostului ministru Elena Udrea și a fostului șef al FRB Rudel Obreja, în contul condamnării definitive din dosarul Gala Bute s-a făcut în majoritate.

Mai precis unul dintre cei cinci judecători a dispus, în minoritate, admiterea contestațiilor în anulare, deființarea integrală a deciziei din mega-dosarul Gala Bute și trimiterea speței la rejudecare în faza apelului la un alt complet de cinci magistrați de la aceeași instanță.

Magistratul care a stabilit că trebuie rejudecată cauza, cu consecința desființării integrale a deciziei definitive de condamnare din mega-dosarul Gala Bute este, potrivit surselor STIRIPESRUSE Ana Hermina Inacu, chiar președintele completului care a judecat contestațiile în anulare.

Ceilalți patru magistrați din complet, care au stabilit respingerea definitivă a căii extraordinare de atac sunt Oana Burnel, Dan Andrei Enescu, Anca Mădălina Alexandrescu și Alina Ioana Ilie.

„Cu majoritate, Respinge, ca nefondate, contestațiile în anulare formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție – Direcția Națională Anticorupție şi condamnaţii Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe şi Obreja Rudel împotriva deciziei penale nr. 93 din data de 5 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 Judecători în dosarul nr. 2303/1/2017.

Constată că, prin încheierea nr. 210 din data de 19 decembrie 2018 pronunţată în dosarul nr. 3168/1/2018, reunit la prezenta cauză, s-a dispus admiterea cererii formulate de contestatorul condamnat Obreja Rudel privind suspendarea executării sentinţei penale nr. 181 din 28 martie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 1532/1/2015, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 93 din 5 iunie 2018, pronunţată în dosarul nr. 2303/1/2017 de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare.

Constată că, prin încheierea din data de 20 decembrie 2018, s-a dispus suspendarea executării deciziei penale nr. 93 din 5 iunie 2018, pronun?ată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Cur?i de Casa?ie ?i Justi?ie în dosarul nr. 2303/1/2017, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare, în ceea ce îi priveşte pe condamnaţii Udrea Elena Gabriela şi Breazu Liberiu Tudor. În baza art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de solu?ionarea contesta?iei în anulare formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casa?ie şi Justi?ie – Direcția Națională Anticorupție rămân în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, obligă contestatorii condamnaţi Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe şi Obreja Rudel la plata sumei de câte 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. În baza art. 275 alin. (6) din Codul de procedură penală, onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru contestatorii condamnaţi Udrea Elena Gabriela şi Breazu Liberiu Tudor până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 627 lei, rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 aprilie 2022”, au stabilit în majoritate cei patru judecători ICCJ.

„Cu opinie separată a preşedintelui completului, în sensul de a se dispune: Admiterea contesta?iilor în anulare formulate de DNA şi condamnaţii Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe şi Obreja Rudel împotriva deciziei penale nr. 93 din data de 5 iunie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 Judecători în dosarul nr. 2303/1/2017;

Desfiin?area în parte a deciziei penale contestate, numai în ceea ce îi priveşte pe condamnaţii Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe, Obreja Rudel şi Munteanu (fostă Topoliceanu) Ana Maria; Dispune rejudecarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție – Direcția Națională Anticorupție numai cu privire la condamnaţii Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe, Obreja Rudel şi Munteanu (fostă Topoliceanu) Ana Maria, precum şi a apelurilor declarate de inculpa?ii Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe şi Obreja Rudel şi părţile civile SNTGN Transgaz SA, SPEEH Hidroelectrica SA, SN Nuclearelectrica SA, numai cu privire la acţiunea civilă exercitată împotriva inculpaţilor Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe, Obreja Rudel şi Munteanu (fostă Topoliceanu) Ana Maria, Societatea Naţională a Apelor Minerale SA şi Romgaz S.A. împotriva sentin?ei penale nr. 181 din 28 martie 2017 pronun?ată de Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie, în dosarul nr. 1532/1/2015. Anulează formele de executare emise în baza sentinței penale nr. 181 din 28 martie 2017 pronun?ată de Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie, în dosarul nr. 1532/1/2015, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 93 din data de 5 iunie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. 2303/1/2017, numai în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe, Obreja Rudel şi Munteanu (fostă Topoliceanu) Ana Maria; Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei penale atacate; În baza art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de solu?ionarea contesta?iilor în anulare rămân în sarcina statului”, a stabilit magistratul aflat în minoritate.

La final de proces

Un complet de cinci judecători de la ICCJ a ascultat, în 4 aprilie, concluziile procurorului DNA și pe ale avocaților în cadrul contestației în anulare prin care pe de-o parte s-a suspendat decizia definitivă de condamnare din mega-dosarul Gala Bute, iar pe de altă parte se cere acum rejudecarea în faza apelului a cazului.

Este de amintit că pe parcursul judecării acestei căi extraordinare de atac s-a stabilit suspendarea efectelor deciziei definitive de condamnare din dosar, urmarea fiind eliberarea imediată din penitenciar a celor condamnați definitiv la pedepse cu executare între care fostul ministru al Turismului, Elena Udrea și fostul șef al FRB, Rudel Obreja.

Totodată este de amintit că pe parcursul judecării acestei căi extraordinare de atac completul de judecată a cerut CJUE să spună dacă judecătorii naționali sunt obligați să respecte decizii CCR când ele contravin dreptului fundamental al Uniunii Europene, întrebări la care CJUE a transmis o hotărâre în luna decembrie 2021.

Astfel, la termenul de luni al procesului, instanța a respins o cerere de amânare și a stabilit repunerea pe rol a cauzei după suspendarea decisă la momentul trimiterii întrebărilor către CJUE.

După repunerea pe rol a dosarului magistrații au dat cuvântul, pe rând procurorului DNA și avocaților inculpaților și a părților civile.

DNA, de acord cu rejudecarea

În depoziția sa magistratul de la DNA a explicat că procesul poate fi rejudecat în faza apelului lăsând astfel de înțeles că răspunsul CJUE nu este necesar pe linia soluționării actualei contestații în anulare.

Magistratul a explicat că în raport de natura faptelor judecate în acest dosar și de faptul că rejudecarea s-ar face doar în raport de faza apelului poate fi admisă acțiunea, menținută deființare deciziei definitive și rejudecarea cazului doar în faza de apel.

Avocații au arătat la rândul lor că răspunsurile CJUE care au aspect de hotărâre nu pot înfrânge supremația Constituției din România, care este stat suveran și care are propriul său set de legi.

Unul dintre avocați a sugerat că hotărârea CJUE poate conduce doar la înfrângerea unor legi interne care ar putea intra în contradicție cu legislația europeană dar niciodată articolele Constituției Românie.

La rândul său, unul dintre avocații fostului ministru Elena Udrea a explicat în fața judecătorilor că răspunsurile CJUE nu pot  înfrânge la rândul lor drepturi fundamentale prevăzute atât de Constituție cât și de CEDO, precum dreptul la apărare sau dreptul la un proces echitabil.

Lipsa de echitate, a continuat magistratul, s-ar fi petrecut atunci când un complet nelegal constituit a pronunțat decizia definitivă din dosarul Gala Bute.

Reversul medaliei

Acțiunea DNA și a inculpaților din dosar nu îi parvine în acest caz și fostului ministru Ion Ariton, achitat în ambele faze procesuale ale mega dosarului de corupție Gala Bute.

O dată cu suspendarea deciziei definitive din acest dosar au fost puse în joc și achitările obținute pe brânci de apărătorii săi.

„Ariton Ion e singurul achitat din acest dosar în ambele cicluri procesuale. Probele au fost cenzurate de opt judecători, din care, corect, unul nu a fost ales aleatoriu.

Observați că din anul 2014 Ion Ariton a fost supus la privațiuni morale, materiale, profesionale. Este tarat pe treptele justiție din nu știu ce motive.

A fost trimis în judecată cu o ușurință și lipsa de profesionalism de neînțeles din partea ancehtatorilor de la DNA.

Văzând decizia marii camere a CJUE care nu e neapărat o hotarare tranșantă vă solicităm respectuos respingerea tuturor contestațiilor în anulare din acest dosar”, a explicat avocatul.

Instanța supremă a rămas, luni, în pronunțare în acest dosar si ar putea stabili fie menținerea deciziei definitive din dosarul Gala Bute, fie admiterea contestațiilor în anulare și trimiterea dosarului pentru rejudecare în faza apelului la un nou complet de cinci judecători.

Anterior, în 7 februarie, Elena Udrea și avocatul său au lipsit ambii fiind suspecți de infectare cu noul coronavirus, astfel că instanța a stabilit reluare discuțiilor luni.

„Având în vedere că la data de 21 decembrie 2021, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat asupra cauzelor preliminare conexate C-357/19, C-547/19, C-811/19 şi C-840/19, precum şi dispoziţiile art. 2 alin. (7) din Legea nr. 340/2009 Înalta Curte, Completul de 5 Judecători constată că se impune citarea părţilor în vederea discutării repunerii pe rol a cauzei cu nr. 3089/1/2018 şi reluării judecării contestaţiilor în anulare formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție – Direcția Națională Anticorupție şi inculpaţii Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe şi Obreja Rudel împotriva deciziei penale nr.93 din data de 5 iunie 2018, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 Judecători în dosarul nr.2303/1/2017.

Citește și: Tabloul situației CREATE de decizii ale CCR pentru JUDECĂTORII ROMÂNI, în motivarea CJUE

Va fixa termen, în vederea discutării repunerii pe rol a cauzei, la data de 7 februarie 2022, ora 12,30, Sala Secţiilor Unite 103. Potrivit art. 257 şi următoarele din Codul de procedură penală se vor cita contestatarii inculpaţi Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe şi Obreja Rudel, intimații inculpați Munteanu (fostă Topoliceanu) Ana Maria, Ariton Ion, Lungu Ștefan şi Botoroagă Drago? Marius, intimatele părți civile AUTORITEA NAŢIONALĂ PENTRU TURISM, SN NUCLEARELECTRICA SA, SNGN ROMGAZ SA, SNTGN TRANSGAZ SA, SOCIETATEA NAŢIONALĂ A APELOR MINERALE SA, SPEEH HIDROELECTRICA SA, AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, CNTEE TRANSELECTRICA SA, OIL TERMINAL SA, SC COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA SA şi SC IAR SA, precum și intimata parte responsabilă civilmente SC EURO BOX PROMOTION SRL. Se vor încunoștința apărătorii aleşi ai inculpaţilor şi apărătorii desemnaţi din oficiu.”, notează ICCJ în ultima încheiere de ședință din dosar.

Unda verde de la CJUE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat, în luna decembrie, răspunsul cu titlu executoriu la mai multe întrebări ale judecătorilor naționali care au ajuns în impas cu dosarele penale de mare corupție după o decizie a CCR privind nelegala compunere a completurilor de judecată.

Astfel, după decizia CJUE, judecătorii ICCJ, care au transmis întrebări CJUE pentru a se lămuri cu privire la turnura judecării în respectivele dosare, le pot repune pe rol și au posibilitatea de a își întemeia deciziile viitoare și pe baza deciziei CJUE.

Astfel, doar la instanța supremă, opt dosare de mare corupție, unele dintre ele excesiv mediatizate, au fost suspendate succesiv până la acest moment în așteptarea răspunsurilor CJUE.

Acum ele vor fi repuse pe rol iar magistrații ICCJ urmează să stabilească traseul fiecărui dosar în parte.

Udrea, Mazăre, Vâlcov…

Dosare grele ale DNA cu foști demnitari de seamă reintră în malaxorul Justiției pentru fi definitivate.

Este vorba de dosarele de mare corupție Gala Bute, în care a fost condamnată definitiv Elena Udrea, dar a cărui decizie definitivă a fost anulată după decizia CCR.

Citește și: DOC: Dacă un judecător național constată contrară dreptului UE o decizie CCR el nu trebuie pedepsit

Un alt dosar cu greutate este cel al fostului demnitar Darius Vâlcov, fost consilier al fostului premier Viorica Dăncilă. Este vorba despre dosarul în care este judecat alături de Ninel Prina, fost primar de Slatina și alte persoane, pentru trafic de influență, spălare de bani și efectuare de operațiuni incompatibile cu funcția.

Un alt dosar „atins„ de decizia CCR a fost dosarul fostului edil Radu Mazăre. În dosarul de mare corupție privind locuințele sociale Mazăre a fost achitat iar instanța supremă tranșa apelul procurorilor DNA.

În acest dosar apărarea edilului a invocat și chestiuni de nelegalitate privind judecarea sa în lipsă, în perioada în care era fugit în Madagascar.

Fostul ministru Niță și acuzatorii lui Berbeceanu

Un alt fost ministru, Teodor Niță, va relua vizitele la ICCJ după decizia recentă a CJUE.

Mai precis, în 21 octombrie 2019 completul de cinci judecători care contestația în anulare în dosar, după suspendarea deciziei definitive de condamnare la patru ani de închisoare cu executare a fostului demnitar, a dispus și suspendarea judecării căii extraordinare de atac după ce a hotărât trimiterea mai multor întrebări CJUE.

Un complet de cinci judecători de la instanţa supremă a stabilit, în noiembrie 2019, definitiv, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene în dosarul comisarului BCCO Alba, Traian Berbeceanu.

Astfel judecata apelurilor s-a suspendat iar dezbaterile vor fi reluate reluate de ICCJ în lumina răspunsurilor primite de la instanța europeană.

Decizia de la acea vreme a fost luată în majoritate. Judecătorii aflați în minoritate doreau desființarea deciziei de achitare a acestuia și condamnare a foștilor săi anchetatori și rejudecarea dosarului de la zero.

Șova, Ponta, „miruiți„ de CJUE

Un complet de judecată al ICCJ a stabilit în noiembrie 2019 suspendarea judecării dosarului „Rovinari – Turceni”, în care fostul premier Victor Ponta și fostul senator Dan Sova au fost achitați în prima instanță.

Astfel și în acest dosar magistrații au simțit nevoia unor răspunsuri lămuritoare puși fiind în fața deciziei CCR.

„Bucătăria internă„

Astfel, după consultarea mai multor surse judiciare de către STIRIPESURSE, s-a arătat că dosarele vor fi repuse rând pe rând pe rol în funcție de termenele de suspendare stabilite de către magistrați.

La primul termen de după suspendare magistrații din fiecare dosar vor anunța părțile cu privire la răspunsul primit de la CJUE și vor stabili din oficiu cum trebuie acesta interpretat și mai ales pus în practică efectiv.

Practic magistrații vor avea de decis între anulări de condamnări definitive și retrimiterea cazurilor la judecat la complet de fond, de trei judecători, așa cum deja s-a întâmplat în cazul mai multor dosare, sau menținerea unor decizii definitive deja luate și respingerea oricăror acțiuni ordinare sau extraordinare.

Dosarul Gala Bute

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a condamnat-o definitiv, în iunie 2018, pe fostul ministru Elena Udrea la 6 ani de închisoare în dosarul „Gala Bute” pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a respins apelul declarat de Udrea şi de către ceilalţi inculpaţi, fiind menţinută sentinţa dată de instanţa de fond. De asemenea, instanţa a respins cererea depusă de Elena Udrea privind repunerea procesului pe rol.

În plus, judecătorii au admis în parte apelul declarat de Rudel Obreja, în cazul acestuia fiind contopită pedeapsa de la instanţa de fond cu o alta dată de Curtea de Apel Bucureşti, însă acesta a rămas cu o condamnare de cinci ani închisoare cu executare.

Celelalte pedepse în dosar sunt: Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea, trei ani de închisoare cu executare; Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea, un an şi şase luni cu suspendare; Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, patru ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere; Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii, trei ani de închisoare cu suspendare, şi Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei firme, doi ani şi şase luni cu suspendare.

Fostul ministru al Economiei Ion Ariton a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

De asemenea, completul de cinci judecători a menţinut şi decizia instanţei de fond pe latură civilă. Astfel, Elena Udrea trebuia să plătească aproape 3 milioane de euro, respectiv 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să achite 600.000 euro către martorul Corin Boian şi 300.000 euro către martorul Adrian Gărdean. În plus, instanţa a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 lei şi 296.076 lei.

Instanţa a mai dispus ca Rudel Obreja să plătească în solidar cu partea responsabilă civilmente, SC Euro Box Promotion SRL (fostă SC Europlus Computers SRL), către Ministerul Finanţelor, prin ANAF, suma de 737.507 lei cu titlu de despăgubiri civile. Totodată, i se confiscă suma de 3.000.000 lei.

Potrivit DNA, Udrea a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.

Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).

Udrea mai este acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la ‘Gala Bute’, prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.

sursa:stiripesurse.ro

Read More

Reflectorul de Sud

Comentarii

comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.